Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Georgeta Radu

În ritmul toamnei

În ritmul toamnei, trec toți anii mei,
În ritm de vals, cad frunze pe-alei,
În trei culori, în zeci de nuanțe,
Împlinesc vise ce nasc speranțe...
Copacul plânge, când frunza ce pleacă
Îi fură IUBIREA de-o vară întreagă.
Cu apă de ploaie își spală tristeți,
Zâmbind primăverii, în noi dimineți.
Aflând reînvierea, 'și păstrează IUBIREA,
Nimic neștergându-i din sevă-amintirea...
LUMINA 'i-alină cântecul stins
De iarna tristeții-n tăcerea ce-a nins...
În ritmul toamnei, trec toți anii mei
Ce-mi numără pașii, mereu, tot mai grei...
Se-așază cu mine, la ceas de amurg,
Pe banca IUBIRII... senini, lacrimi curg...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Trecut-au anii

Trecut-au anii repejor,
Precum cocorii trec în zbor,
Atunci când simt că iarna vine
Și pleacă toți în țări străine.

Te-ai dus pe veci copilărie,
Cu anii tăi plini de magie;
S-a dus și tinerețea mea,
Cu tot ce ea frumos avea.

Ajuns acum la bătrânețe,
Regret frumoasa tinerețe;
Nostalgic mă gândesc la ea,
Dar s-o întorc nu voi putea.

poezie de din Tinerețea și Bătrânețea (5 octombrie 2023)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
David Boia

Trec anii

Trec anii prin toate cele
Și cu bune și cu rele
Câte unul sau în șir
Se duc anii în delir,
În zile calde sau reci
Pe cărări sau pe poteci,
Ani rebeli și ani integrii
Ani albi și anii negrii
Se duc anii cu antren
După același refren,
Trec prin ziduri de cetate
Indiferent de etate
Prin noianul infinit
Trec anii la nesfârșit
Și la soare și la umbră
Trec cu o alură sumbră,
Hotărâți fără tăgadă
Se duc anii în cascadă,
Trec anii într-o clipită
Nu iau șpagă iau mită,
Trec ani din zare-n zare
Peste munte, peste mare
Lasă semne de întrebare.

poezie de (31 ianuarie 2014)
Adăugat de anca petruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Balada vechilor iubiți

Ca pomii înfloriți sub grindini
De douăzeci de ani luptăm
Ți-ai luat de zeci de ori bagajul
Tot așa des ne împăcăm
Obicectele din jur roiesc
Și mobilele poartă semne
Coșmarul vechilor scandaluri
Îmbrățișările de-apoi
Gustul floral al sfintei ploi
Din lacrima de-argint a vieții

Iubirea mea, cum au trecut anii prin viața ta,
Ce-a mai rămas din dimineți și seri,
Eu te iubesc mereu, la fel ca ieri,
Iubirea mea, gingașă, trecătoare floare
Dimineți fără nori, cu soare
Îmi străluceai pân' la apus, iubirea mea.

Trecuți prin vrăjile iubirii,
Înlănțuiți ca în trecut,
M-ai prins sau m-ai scăpat de lanțuri,
Din timp în timp, ne-am repierdut.
Există-n lume mulți amanți
Ce se obișnuiesc să cadă
În mări prozaice de ură.
Eu am tânjit la nesfârșit
Spre exaltarea ta de sfântă,
De-adolescentă imatură.

Iubirea mea, cum au trecut anii prin viața ta,
Ce-a mai rămas din dimineți și seri
Eu te iubesc mereu, la fel ca ieri,
Iubirea mea, gingașă, trecătoare floare
Dimineți fără nori, cu soare
Îmi străluceai pân' la apus, iubirea mea.

Dar timpul ce ne șterge urma
Chinuitor, din veac în veac,
Ne prinde-n menghini nevăzute
Dintr-un neant, în alt neant.
Devreme sau târziu mai plângi
Iar eu mă zbucium în zadar,
Ne descojim de certitudini,
Secrete azi nu mai avem
Și întâmplările lovesc
Ramuri de val floral în geam.
Iubirea mea, nu poți lupta
Cu înecații de la mal
Într-un veac plin de aberații

Iubirea mea, cum au trecut anii prin viața ta,
Ce-a mai rămas din dimineți și seri
Eu te iubesc mereu, la fel ca ieri,
Iubirea mea, gingașă, trecătoare floare
Dimineți fără nori, cu soare
Îmi străluceai pân' la apus, iubirea mea.

cântec, muzica de Jacques Brel, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trec anii

Trec anii și se schimbă toate prioritățile
Când eram mici... grija era rezolvarea temelor.
Trec anii, cunoaștem treptat greutățile
Și căutăm zilnic rezolvare problemelor.

poezie de (8 iunie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Pleacă iarna...

Pleacă iarna zdrențuită, se pierde în vârf de deal,
Din frunzișul toamnei triste răsar veseli ghiocei,
Primăvara lin coboară în ținutul meu natal
Dând semnalul deșteptării în alai de clopoței.

Curg zăpezile topite clipocind în dulce val,
Colți firavi de iarbă verde dau culoare pajiștei,
Pleacă iarna zdrențuită, se pierde în vârf de deal,
Din frunzișul toamnei triste răsar veseli ghiocei.

Râul dezmorțit se mișcă mângâind rănile-n mal,
Pe-o colină-nmiresmată bănuți roșii, gălbenei,
Liniște aduc privirii țesută-n covor floral,
Soarele cu raza-i blândă încălzește anii mei,
Pleacă iarna zdrențuită, se pierde în vârf de deal.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Transfigurând tăcerea

cerul s-a extins și în sufletul meu
constelații de stele vibrează ne-ncetat
cu credință pură îl cuprind pe Dumnezeu
absolutul iubirii mereu am căutat.

gânduri se strecoară în culorile toamnei
dragostea din aer o respir în plămâni
mă simt pătrunsă de lumina icoanei
transpune pozitiv traiul printre români.

din recolta toamnei îmi extrag puterea
cu soarele pe creștet mă străluminez
dintre sute de gânduri azi alung tăcerea.
un codru de speranțe freamătă în crez.

în noian de versuri transfigurez tăcerea
vise mă îndeamnă luceferi să urmez.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Cuzuioc

Trec anii
și cu părul nins
intru în toamnă
când copacul
își scutură frunzele

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea noastră

Îți mai aduci aminte cum,
În dezmierdarea verii,
Iubirea o negam necum
Desculți pe malul mării,

Cum ne țineam de mână strâns
În dimineți senine,
Și ascultam al mării plâns
Mișcați adânc în sine?

Cum fiecare răsărit
Ne sugera că moartea
Iubirii care ne-a unit
Pieirii-i va fi soarta,

Că vecii-n veci ne vor avea
Împărtășind iubirea,
Precum de-atunci puteam jura
C-aceasta ni-i menirea?

Cum anii trec, cum ei se scurg,
Cu tine-n amintire,
Privesc departe spre "amurg"
Cu-n gust amar de tine.

Căci nu-nțeleg, oare ce gând
S-a zămislit în tine,
De ai lăsat tot lepădând
Iubirea-mi pentru tine?

Tot ce a fost frumos s-a dus
Și nu cred să-ți mai pese,
Iubirea noastră ce-a apus –
De cemai conteze?

poezie de din revista Luceafărul de seară Botoșani (4 octombrie 2022)
Adăugat de George Ciprian BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Gărgălie

Culorile toamnei

Toamna desenează pete aurii
Pe smaraldul verde-al frunzelor de nuc
Pune iar rugină pe frunza din vii,
Stoluri călătoare înspre sud se duc

Se pictează-n roșu frunza de cireș
Și în rotocoale, desprinsă de ram,
Mi-o așterne vântul pe sub talpă preș
Și cu stropi de ploaie îmi lovește-n geam

Globuri ca de ceară atârnă-n gutui
Și miroase-a prune coapte, violet
Iar prin vii se-anină struguri brumării
Graurii și mierla cântă în duet

Râde-n dumitrițe azurul din cer
Și pe crizanteme râde-un curcubeu
Iar grădina pare ca un giuvaier
Din culori de toamnă pe un imprimeu

Când amurgu-mbracă nuanțe violet
Dimineți cu brumă rece sidefie
Pun pe umăr toamnei stele epolet
Peste roba ei galben-arămie...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Grigore

Simfonia toamnei

Se pregătește creanga pustiită,
Ca să-și primească dalba ei ninsoare
Să-și pună candelabre-n loc de floare,
Visând la primăvara însorită.
Din fiecare mugur care doarme
Se simte pulsul toamnei răzvrătite
Și-, n frunzele ce-aleargă răvășite,
Divina simfonie piere-n larme.

Se pregătește inima ciobită
Să-nalțe-n Ceruri ruguri de lumină,
Și-, n suflet, amintirile suspină
anii au trecut ca o clipită.
Nisipul din clepsidră parcă-i ață
Și scurge, ritmic, în secunde clipa,
Pe stânci golașe se-odihnește-aripa,
Iar tinerețea zace-ntr-o fâneață.

Se pregătește stolul ca să plece
În locuri cu verdeață și mult soare,
Dar țese-un foșnet de mătase-n zare,
Sfidând un vânt rebel și-o ploaie rece.
Din fiecare țipăt de cocoare,
Se-nalță-un dor de noi și de iubire,
Și-, n Paradisul toamnei, în potire,
Ne cântă Liszt, de-o vreme, peste mare.

Se pregătește-o altă filă-n carte
Să scrie la răscrucea toamnei noastre
Un cânt duios metaforei albastre
Și visuri noi în crengi și frunze moarte.
Copacii goi se clatină a rugă,
Ne pun în simțăminte iar iubirea,
Iar Cerul ne aduce împlinirea,
În frunza toamnei dusă la ierugă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aniversare

mai trec un prag de viață cu prieteni dragi
mă îmbăt cu iluzii, cu speranțe, cu vise
ce dulce-i fericirea ca un câmp de fragi
și lumea mă primește cu porțile deschise.

mai trec un prag de viață cu mare interes
toți anii mei sunt prinși într-un șirag
nu am nici o mâhnire nu am nici un stres
că bătrânețea stă cu mine în prag.

m-am înconjurat de gânduri în lumină
timpul îmi este aliat de nădejde
bucuriile zilei nu se mai termină
și mult mă copleșește euforia verde.

un azur romantic dăinuie-n albumină
îngerii iubirii vreau să mă dezmierde.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vară de poveste

anii trec în grabă nu ajung goana lor
eu sunt o frunză în arborele vieții
freamăt ziua întreagă cu speranță și dor
mă-ngălbenesc treptat sub umbra tristeții.

anii ce mi-au rămas îi dedic poeziei
prietenilor virtuali ce vibrează ca mine
sunt poeții mândri pe geana fanteziei
în slove de suflet curg lacrimi sibiline.

trăiesc să iubesc să vorbesc de miracol
nimic nu-i mai presus ca viața sublimă
cu Dumnezeu în cuget n-am teamă de pericol
sper ca bătrânețea să aibă blândă climă.

vara e de poveste din superb spectacol
în suflet cântă păsări inima mi-o animă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea toamnei mele

Iubirea mă cheamă, de mână, s-o țin,
Când zburdă pe dealuri, primăvăratec.
Îi spun că mi-e toamnă și prin păru-i lin,
Vârtejuri de frunze s-au prins, nebunatec.

Dar ea, nu mă ascultă, are visele ei
Și vesel mă-ndeamnă spre creste.
Îi spun: vine iarna și-n păr și pe-alei!
Ea trece, râzând, peste toate aceste.

Iubirea mă cheamă și cu ochii închiși
Mă las purtată de mâna-i arzândă.
Mă duce-n înalturi, mă plimbă-n abis,
I-accept nebunia și trăiesc un vis!

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Copacul și omul

Copacul moare în coaja propriului timp,
Lacrimi de frunze îl trec sub orizont,
Ritualul tăcerii coboară în Olimp
Pe cercul amăgirii supt de cerul bont.

Un om a trecut mai demult sub un deal,
Ploile seci lumina ochilor coase,
Dealul nechează sub umbra de cal
Ținut de hățuri de-o mână de oase.

Copacul și omul dorm peste timp,
Răbdarea lor purifică amintirea,
Într-un picior coboară în Olimp
Prin durerea tăcerii iubirea!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Sibiana Mirela Antoche

În lumina toamnei

În lumina toamnei izvorăsc neliniști
Din tristeți pornite într-un ochi neplâns,
Văduvite umbre de adânci opreliști
Scormonesc păcatul prafului nestrâns.

Caravane tulburi trec în mare grabă
Parfumând văzduhul într-un damf vinos,
Vântură-n butoaie strugurii în boabă
Închinând licorii un profund prinos.

Doldora, gutuia rotunjește-n geamuri
Pân' ce isprăvește ultim fulg de nea,
Ascultând tăcută muguri sparți în ramuri
Într-un timp albastru ca de peruzea.

Curcubeu de frunze seamănă pământul
Alintându-i șoapta în mirabil strai,
Degradeu de galben tăinuie veșmântul
Toamnei cât e pusă serios pe trai.

Lungi poteci golașe tremură în tihnă
Numărându-și pașii greilor bocanci,
Dăruind naturii clipa de odihnă
După-al verii zgomot, furnicar de bănci.

În tristeți nocturne veselește vântul
Neclintindu-i teama niciun nor stingher,
Printre nostalgii, des ne zboară gândul
Câte toamne vin - tot atâtea pier...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

De primăvară

Când pașii toamnei trec de suflet,
Când iarna-ți scapă dintre tâmple,
Vezi bucuria primăverii
Cu flori și inimi într-un cântec.

Și-atunci întorci iubirea-ți multă
o împarți la toți, ușor,
Ca soarele în dimineața
Ce-ți împletește gând cu dor.

Roiuri de stele au adus
Vise în fiece privire,
Cântec de dragoste compus
În triluri spre nemărginire.

E primavară pe poteci,
Mă-mbrac în rochie de petale
Și stau în loc, cu vorbe reci
Să le-ncălzești cu-n strop de soare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Suferință infinită

Se scutură flori albe de cais
Pe trupuri prelungindu-se în noapte
Se pierd mereu cu fiecare vis,
Tăcut, printre morminte, lacrimi, șoapte...

I-adăpostește doar frunzișul verde?
Ei au speranțe, dar și suferință
Însă tu nici nu vrei măcar să-i crezi
De ce? Când toți avem aceiași ființă?

Toți suntem frați creați de aceiași mamă
De aceea-n sânul ei ne-adăpostim
De ce-aveți voi mai mult noroc în viață?
Iar noi făcuți suntem, să suferim?

Iată lumina, dulce sărut
Lume de vise, culori și iubirea.

poezie de din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Nuanțe

Nuanțe și nuanțe pe cerul oricum,
Nuanțe și nuanțe pe verdele crud,
Nuanțe în valuri în marea albastră,
Nuanțe rotunde și-o nuanță mai 'naltă.

Ochi și ochii în multele nuanțe,
Nuanța toamnei în frunze restante,
Gura flămândă, nuanța pe-o temă,
Nuanța iubirii, poantă-n dilemă.

O nuanță sunt eu, o nuanță ești tu,
Nuanța-i răspunsul rostit la per tu,
Vai, câte nuanțe privesc împrejur,
Nuanța-i și-atunci când în jur e obscur.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Trec anii...

Trec anii peste vreme
și vremea peste ani,
se-adună lângă pragul
din lumea nevăzută
a gândurilor smulse
din gura de vulcani
ce-mi bântuie uitarea
la margini de redută.

Privesc cu îndoială
la tot ce-a mai rămas
din trudnica credință
a devenirii proprii,
pe drumul încercării
spre veșnicul popas
de care, în tăcere,
smerit mă tot apropii.

Dar parcă câteodată
aș vrea să mă opresc,
din brâul de redută
mai privesc în urmă,
să regăsesc plăcerea
în tot ce-i omenesc,
văzând că răul lumii
în urma mea se curmă.

Să mă îmbăt cu doruri
venite pe-nserat
din oazele lăsate
la margini de Sahare
ce încă ne mai cheamă
pe malul dantelat
să retrăim iubirea
rămasă-n neuitare.

O, gânduri rătăcite
în scopuri fără miză,
ce-mi asaltați trăirea
cu false reciclări,
nu-mi tulburați tăcerea
cu strania surpriză
a dorurilor false
venind de nicăieri!...

poezie de din Tăcerea din adâcuri, Ed. ePublishers, București, 2018
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Povestea toamnei noastre

Cad ultimele frunze din ram,
Eu mă încăpățânez să te am,
Storul pleoapei m-ascunde în noapte,
Cu lacrimi și vise vrea să m-adape.
Se tânguie-n noapte copacii de sticlă,
Și dor... tăcerea și gândul –
Fiorduri la ceas de durere,
Clepsidră ascunsă în noapte, de neagră tăcere...
Mai ninge și lacomi, trec vulturi la margini de dor,
Lumină și tain㠖 cușete în tristul poem,
Mi-e frig și mi-e teamă și cel mai adesea mi-e somn,
Căci viața îmi este de-a pururi, jar și blestem.

poezie de din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook