Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pelerini

Pelerini suntem spre Plaiul unde-i, veșnic, primăvară
Nicicicând nu ne afectează vorba plină de ocară
Simțuri sfinte, constructive inima o penetrează
Tot parcursul spre Cetate Raza sfântă-l luminează.

Ținta noastră este clară, nu e nicio îndoială
Ne-am desprins și de tradiții și de humă și de fală
Nu mai vrem filozofie care naște-n noi păreri
Cum că roade nu produc stări venite din dureri.

Labirinturi sunt destule, dar avem un Ghid vestit
Doar pe El Îl ascultăm, doar în El am investit
Știm precis ce ne așteaptă pe-nsoritele meleaguri:
Stări mai dulci și mai gustoase decât picurii din faguri.

Străbătut-am pân-aici calea-ngustă și pietroasă
Și cu Fiul am cântat și am stat, cu drag, la masă
Tot așa suntem deciși să urcăm spre zări albastre,
Să-I turnăm și-n viitor mirul ce-i în alabastre.

Slăbiciunile ce-apar toate, toate-s vindecate
Ne bazăm în pribegie doar pe Sfânta Trinitate
Și-astfel sfânta bucurie ne-nsoțește-ntotdeauna
Să n-abandonăm chemarea de-a primi, în Cer, cununa.

Întâlnim și alți drumeți animați de doruri sfinte
Și ne-oprim să ne-nchinăm preacinstitului Părinte
Și-mpreun-apoi cântăm cântecul descătușării
Și-l trimitem ca ofrandă, fericiți, în largul zării.

Călători fiind pe drumul care duce-n Nemurire
Înălțăm stindardul luptei, pretutindeni dăm de știre
Ce-am primit când a venit Fiul să ne lumineze
Și cum vrea ca milioane să-L iubească, să-L urmeze.

poezie de din Pelerini printre versuri (22 martie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

În drumul spre Slavă

Suntem în drumul spre Slavă
(Nu spre himere sau lut)
Separăm grâul de pleavă
Avem în Fiul un scut.

Suntem drumeți spre odihna
Neconturbată de-un val
Ne place s-atingem Lumina
Spre-a ști ce-i un sfânt ideal.

Imbold de-a învige-ncercarea
Primim din cerescul Izvor
Vrem -ntreținem umblarea
Dorind un edenic decor.

Nu vrem răsplată umană
Nici valori fără iz divin
Știm că ne-așteaptă coroană
Și Cel ce ne-a dat un destin.

Crezul format lângă Dânsul
(Păstorul supremei iubiri)
Pătrunde, cu farmec, întinsul
Celor mai sfinte simțiri.

A Lui bunătate se-arată
Oricând, oriunde am fi
Pășim spre-o Cetate bogată
Unde-ai Lui, toți, vor sosi.

Avea-va final pribegia
Când glasu-I duios va rosti:
"N-ați părăsit părtășia,
În veci cu Mine veți fi."

poezie de din Pelerini printre versuri (31 august 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Avem o datorie

Avem o datorie: oriunde vestim
Că-i numai un traseu spre fericiri divine,
C-apar fortificări când spre Liman pășim,
doar prin lupte credința se menține.

Că înțelegem scopul trăirii-n pribegie
E-un adevăr ce naște în noi încredințări
C-așa putem implementa o strategie
La noi acasă și-n alte multe țări.

Se-ndreaptă milioane spre grotele pierzării
O, cine să-i oprească din gestul lor dement?
Avem o misiune mergând spre largul zării
spunem Scriptura e-un sfânt medicament.

Nimic nu poate stinge în noi însuflețirea
Ce-am dobândit-o când răspuns-am la Apel
Atunci noi am decis -ndeplinim menirea,
acceptăm Lumina și să slujim cu zel.

Iar azi când creștinismul e atacat de ceata
Acelor ce din zgură un templu construiesc
Privind spre veșnicie răspundem: suntem gata
În oameni plantăm un dor nepământesc.

Străbate-vom, din nou, acele văi aride
Și iar vom întâlni obstacole, nevoi
Și-acestea când vor fi, desigur, vom decide
Să nu lăsăm piară din turma noastră oi.

Avem o datorie ce dă imbold vieții
De ea ne-am atașat, prin ea vrem să trăim
Știm ce ne-așteaptă în Țara Frumuseții
De-aceea sfântul crez, nicicând, nu-l părăsim.

poezie de din Pelerini printre versuri (12 mai 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Depășind dificultățile

Ne ridicăm deasupra problemelor spinoase
Mereu având conecții cu Cerul în splendori
Când înspre noi se-ndreaptă priviri mai dușmănoase
Dăm zâmbete duioase și proaspete culori.

Ne înălțăm mai sus de dure opoziții
Sfidând păreri nefaste din cercuri ce propun
S-abandonăm noi crezul în sfinte investiții
Și s-adoptăm tradiții și-un ritual străbun.

Că-nvingem arsenalul oștirii infernale
Se datorează Celui ce n-are vreun rival
Simțim împrospătări când ducem osanale
Și-I dăm recunoștință prin vorbă și chimval.

Vom depăși necazuri ce vin să ne doboare
Urcând la un nivel – spiritual vorbind
Unde găsim izvor de har și-nseninare
Și-unde puteri cerești în inimă descind.

Spre zone nefertile din lumea frământării
Nu ne lăsăm atrași; urcăm cu-avânt spre țel
Chiar zilnic de-ar veni vreo undă a-ncercării
Stăpânul nu ne lasă căzuți în vreun tunel.

Ne ridicăm mai sus de-adânca suferință
Luând cu noi mesajul transmis prin Duhul Sfânt
C-așa îndeplinim cucernica cerință
Și zilnic îmbrăcăm dumnezeiesc veșmânt.

Urmând itinerarul trasat de Trinitate
Privim spre biruință și nu spre colbul dens
Și nu ne-oprim în spații ce nasc nedemnitate
Că știm că spre Cetate e un urcuș imens.

poezie de din Pelerini printre versuri (11 aprilie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Știm bine

Nu-i nicio îndoială în sufletele noastre
E-o altă lume dincol' de zările albastre
Ne străduim s-ajungem acolo prin credință
împlinim, în toate, a Cerului cerință.

Știm bine Cine-aduce în suflete o stare
Care creează-n noi tărie-n încercare
De-aceea-n lupta vieții nu șovăim pe cale
Și ne lăsăm cuprinși de stări cu osanale.

Când ezitări apar știm Cine le calmează
Acel care din Slavă, necontenit, veghează
Primejdia când vine imediat trimite
O nouă viziune și forțe-ntinerite.

Știm bine victorii noi nu putem obține
De nu trimitem gânduri spre zările senine
Și nu putem ajunge la Malu-ncununării
De nu predăm ființa în brațele salvării.

Cunoaștem rezultatul convingerii totale
Și ce ne-așteaptă-n spațiul splendorilor astrale
Că promovăm principii în Slavă concepute
E că am șters o stare cuprinsă de derute.

Știm bine ce ne-ndeamnă cuvântul Cărții sfinte
Să ne putem desprinde de humă și morminte
Tristețea când sosește ne-aduce-nseninare
fim tot optimiști și-n ceasul de-nnoptare.

Nimic în lumea plină cu-atâtea documente,
Cu-atâtea afirmații ce nu-s în Testamente
Un crez nu-l poate stinge; l-a sigilat Mesia
proclamăm, pe cale, mesajul și solia.

poezie de din Pelerini printre versuri (3 februarie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Început...

Infern sau paradis, nu știu cum să-l numesc...
Mi-o spun în gând de fiecare dată,
Când las în urmă tot ce-i "nebunesc"
Și părăsesc această lume fermecată!

Această lume, creată împreună
Și despre care, știm doar noi.
Această lume, atât de "nebună",
Unde ne refugiem când nu mai vrem să știm de voi.

Este o lume magică, dar totodată,
Atât de egoistă; poate chiar pătată.
Căci doar pentru un singur scop a fost creată:
transformăm "inevitabilul" în artă.

Și deși suntem doi, în lumea noastră,
Cuvântul "noi", devine singular!
Ca -nțelegi cât e de extraordinară
Pasiunea, când e sentimentul clar.

Păcat că suntem nevoiți,
ținem totul numai pentru noi.
Doar nu credeați că suntem diferiți
Când vine vorba de-al vostru "noroi".

Nu, nicidecum! Doar nu degeaba
Am ales drumul cel mai rău privit!
Drumul, în care nu e simplă "treaba",
Dar cu finalul cel mai fericit!

poezie de (2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La cină

Luând acum din pâine, luând acum din vin
Ne amintim cum Fiul răbdat-a cruntul chin
Cum s-a jertfit pe cruce scoată din neant
Făptura păcătoasă; să-i dea un trai vibrant.

Luând acum din pâine convinși suntem deplin
C-a existat un plan măreț, sfânt și divin
Că-n dragostea de Tată cuprinși am fost și noi
doar prin Har avem acces la viața de apoi.

Servind din rodul viței din nou azi ne gândim
Că-n sângele jertfirii cu toți ne curățim
s-a vărsat la cruce din trupul unui sfânt
Spre a croi un drum spre noul legământ.

Părtași fiind la Cină întindem mâini curate
Și iar ne-nfiorăm de rănile-ndurate
Și iar ne minunăm ce-adânc-a fost iubirea
Ce mult a plătit Fiul s-aducă ispășirea,

El a plătit cu viața, s-a dăruit pe Sine
A părăsit splendoarea din zările senine
scape omenirea de lanțul lui Satan
Să ne conducă-n slava din veșnicul liman.

Luați, acum, serviți din taina păcii sfinte
Și-i mulțumiți din nou cerescului Părinte
El vrea să fiți ai Lui și-acum și-Acolo Sus
fți pe veci cu sfinți în Țara făr-apus.

Iubitul nostru Domn ți-aducem mulțumire!
Că parte ne-ai făcut de Cer și nemurire
Ne-ai cucerit prin moarte și ne-ai răscumpărat
Ești în eternitate al nostru Împărat!

Luând acum din pâine, luând acum din vin
Ți-aducem, O, Isuse, parfumul ce-i în crin
Și te urmăm cu drag; știm unde ne vei duce:
În loc cu sărbători, în părtășia-Ți dulce.

poezie de din Eterna iubire (2 iulie 2006)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

În Vinerea Mare

Ne poartă gândirea în Vinerea Mare
La taina lucrării de răscumpărare
Pe cruce-L vedem pe Fiul jertfei supreme
Cu coroană de spini, nu cu diademe
Știind, prin har, ce-a-nsemnat răstignirea
Păstrăm în suflet tot ce produce Iubirea
Doar EA s-a jertfit pentru cei închiși în celule
Supuși la cazne și înjosiri destule
În EA-L vedem pe Fiul speranțelor noastre
Cum ne-a-nălțat din praf, nevoi și dezastre.
L-au dat la moarte prin judecată nedreaptă
Privirile noastre spre El se îndreaptă
Privirea Lui, stingându-se, nu e crispată
Ne spune, desigur, vine o dreaptă răsplată.
De toți părăsit cum Isaia, profetul, descrie
A gustat stări de cea mai grea agonie
Păcatele noastre l-au pus pe lemn de ocară
Ca omul firesc, negreșit, dispară.
În Vinerea Mare se nasc în noi meditații
știm că din jertfe ne vin revelații
Nu marii preoți au învins, nici trădarea
Nici cei ce în ruină au aflat "scăparea"
Nu Pilat și-a spus cuvântul din urmă
Ci Cel ce-a venit să formeze o turmă
Trei zile și trei nopți l-a ținut neființa
Dar azi vedem, foarte clar, consecința
Vedem suflete desprinse de glie
Care-ascultă mesajul cuprins în solie
Vedem transformări în ființe umane,
Feciori și fecioare cântând pe peroane
Vedem cum în oameni se naște speranță
Cum știu ce-i "nimic" și ce-i "importanță".
*******************************
N-au fost degeaba durerile-atât de acute
Pentru acei ce vor, cu drag, să-L asculte.

poezie de din Pelerini printre versuri (2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Zâmbetul Luminii

A revenit din nou Lumina,
Poate acum, poate demult,
Ne luminează iarăși vina,
O ia cu ea... o simt, ascult

Pe chip de oameni iese soare,
Cresc zâmbetele înapoi,
Este mai pace, nu mai doare,
Simțim ceva mai cald în noi

Vorbește sufletul în șoaptă,
Să ne oprim, să ascultăm,
De sus din cer ceva ne poartă
Spre infinit, unde visăm

Întinde mâna și atinge,
Îl simți? Chiar dacă nu Îl vezi...
Curg lacrimi iar, pentru noi plânge,
Plânge albastrul, sunt dovezi

Eu știu foarte mulți nu credem,
La fel nu am crezut nici eu,
Dar e aici, noi nu Îl pierdem,
El ne așteaptă, e mereu

Ca un părinte, cu răbdare,
Zâmbește chiar dacă greșim,
Este acolo sus, în zare,
Și ne așteaptă să-L găsim

Suntem copii, poate obraznici,
Dar cum altfel copil fii?
În jurul nostru, îngeri pașnici,
Ne tot veghează zi de zi

Ai revenit din nou Lumină,
Bine-ai venit, te așteptam!
Simt inima în piept, cum plină,
Îmi amintește... cum eram

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu mai vrem...

Nu mai vrem nefericire
Destul ne-am chinuit în lut
Am acceptat o moștenire
Când am venit la întâlnire
Cu Cel ce soarta ne-a țesut.

Nu mai vrem vreo legătură
Cu terestrele puteri
Ne-a-nrobit vechea structură
Ce-a fost ruptă de Scriptrură
Și de tainice-nvieri.

Nu pot pașii străbată
Drumuri fără țel precis
Nu mai vrem viață-mbrăcată
În veșmânt cu neagră pată,
Desprinsă de Paradis.

Nu mai vrem o "împlinire"
Pătrunsă de unde reci
Ci cu sfântă mulțumire
Îl urmăm pe-al nostru Mire
Pe spinoasele poteci.

Chiar de-ar fi să ne propună
Milioane și comori
Vine dorul să ne spună
Că dincol' de stele, lună
Sunt superbe sărbători.

Nu mai vrem încătușare
Într-o lume ce dă scrum
Ci culegem perle rare
Mergem la cerești izvoare
Spre himere? Nicidecum!

Viața noastră alta este
De când a venit la noi
Fiul să ne-aduc-o veste
Și prin fapte ateste
e sprijin în nevoi.

Nu mai vrem încununare
Cu buchete de urzici
Am ieșit din înnoptare,
Ne-a pătruns o sfântă stare,
Cu Isus suntem amici.

poezie de din Nuanțe stelare (7 noiembrie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Menirea noastră

Trăim proclamăm nepământeasca Lege
Transmisă prin Testamente și profeți
Ca mulți drumeți să-nceapă a culege
Acele taine ce se-ascund în frumuseți.

Cu ce a spus Mesia trăim în concordanță
(Nu-i altă cale spre tainice-mpliniri)
De când ne-a transformat nu mai dorim prestanță
Ci vrem să-nfăptuim pe-ogor desțeleniri.

Netrebnica himeră e pusă la o parte
De când ne-a cucerit Cuvântul penetrant
Ieșit-am din domeniul acelor stări deșarte
Și ne atrage-acum ce-i viu și important.

Trăim nu să ascundem comoara pieritoare,
Nu să-nălțăm un steag al falsei teorii
Ci promovăm principii divine, salvatoare
Știind rodul muncii, întruna, va spori.

Au fost și falimente, a fost dezamăgire
Dar niciodată Fiul nu ne-a abandonat
Ci-a luminat cărarea spre-adânca fericire,
Cu dor de veșnicie, duios, ne-a-ncoronat.

Trăim în pribegie spre a vesti mesaje
Ce pot crea balsam pentru un suflet trist
poată învingă dureri, dezavantaje,
fie-ntotdeauna fidel și altruist.

Ieșit-am din vacarmul părerilor nefaste
Și pe traseul sigur, cu Fiul, am pornit
Știind ființa Lui neprihănire naște,
C-aici și-n veșnicie e-al nostru Preaiubit.

poezie de din Nuanțe stelare (7 decembrie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Seara de Ajun

În depărtare se aud colindători
E seara de ajun, ei cântă-n cor
Copilului ce-n iesle S-a născut
Mesia, Fiul Tatălui făr-de-nceput.

Ieșim și noi, copiii să-I cântăm
Am pregătit și noi colinde să-L lăudăm
Pot și cei mici cânte Domnului
Slavă în ceruri, pace jos între ai Lui.

Și scârțâie zăpada pe sub pași
Ghetuțele lasă urme de copilași
Și îmbrăcați cu paltonaș, fular, mănuși
Ne arătăm și noi, copiii, pe la uși.

Cine dă tonul? Nu e taină, bine știm
Suntem copiii care pe Domnul Îl slăvim
Iar alți copii se-arată-n prag privind
Făcându-ne cu mâna și zâmbind.

Și, după ce ne încălzim cu ceva bun
Continuă seara minunată de Ajun
Nu de Crăciun, ci de colindă pentru Acel
Sărbătorit acum, Pruncul din cer.

Ca îngerii ce au cântat în Betleem
Cântăm și noi Pruncului Sfânt, Emanuel
E fericire-n inimile noastre de copii
E seara noastră de cântări și bucurii.

Din darurile ce-am primit ce să Îi dăm?
Putem doar până-n zori să-L lăudăm
Dar poate fi ceva mai dulce și frumos
Decât o inimă de copilaș pentru Hristos?

O inimă nevinovată de copil,
Un zâmbet sincer pe un chip senin,
E un cadou ce fiecare-l poate da
Pentru Hristos, pentru Împărăția Sa.

Cântați pentru Hristos, iubiți copii!
Vă-nmănunchiați vocile voastre-n armonii!
Răsune-n zări cântările de copilași
Pentru Mesia, Pruncul sfânt și drăgălaș.

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pășim spre țintă

Pășim spre țintă-ncrezători
Poteca, da, este pietroasă
Vedem și spini, vedem și flori
Dar știm Tatălui îi pasă.

Fiind copiii Lui iubiți
E-un adevăr ce ne susține
Iar de suntem de val izbiți
Bine-nțeles, El intervine.

Pășim s-ajungem la Liman
C-al nostru cort nu e-n pustie
Putem învinge pe dușman
Doar cu o sfântă strategie.

Un crez format în încercări
Ne e imbold și călăuză
Nicicând nu vrem manifestări
Înfășurate în vreo scuză.

Am întâlnit și-om întâlni
Drumeți ce nu cunosc cărarea
Am vrut... și azi vrem a-i stârni
S-accepte crucea și iertarea.

Când se strecoară ezitări
Și când avântul e-n scădere
Deschidem Cartea de Cântări
De unde vine-o adiere.

Știind ce ne așteaptă-n Rai
Străbatem văi, urcăm și dealuri
Mereu, în gând, cu Adonai
C-avem sublime idealuri.

poezie de din Pelerini printre versuri (19 martie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Viorel Muha

Cânt pentru iubire!

prin timp de veacuri și de mii de timpuri
răsar în zeci de mii de gânduri, flori
iar parfumul dimineților prin crânguri
vin prin aburi de primăvară și vă spun

suntem trupuri de unduire-n suflete
porți deschise spre universuri, iubire
copile din soare ațintind mereu privire
spre viață, spre voi, și pentru tine

cântăm pământului mii de culori minune
noi răsărim și suntem izvor de nemurire
vrem cu bucurie ca-n inima fiecărei case
de-i fecioară, femeie sau pentru plete albe
cântăm cu drag ce-a mai frumosă melodie
a florilor culoare!

poezie de (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu Tine vrem să-ncepem anul...

Cu Tine vrem să-ncepem anul
C-așa-n credință fi-vom tari
Și-așa poate spori elanul
fim în lupte temerari.

Privind ‘napoi cu nostalgie
Azi recunoaștem c-ai condus
Tot traiul nostru-n pribegie
Spre lumea fără de apus.

Ne st㠑nainte și-ncercarea
Dar și-ajutoru-Ți prețios
Vrem sporească-ncredințarea
Când drumu-ngust e mai pietros.

Pornind pe calea-ntortocheată,
Prin labirinturi reci și lungi
Pe cei din infernala ceată
Pe toți... pe toți o să-i alungi.

O, nu lăsa se strecoare
Perfizii stropi cu ezitări
Spre-a fi uniți cu o splendoare
Ce-i dincolo de-albastre zări.

Pășim spre viitoarea lume
Călăuziți de Raza Ta
Rosti-vom des slăvitu-Ți nume,
Lângă Cuvântul Tău vom sta.

Nevoi, ofense, suferințe
Le depășim când mergi cu noi
Când vin, Isuse, neputințe
Ne dai putere de eroi.

-ncepem zilele cu Tine
Și anii toți câți ne sunt dați
E modul de-a putea menține
Un dor de-a fi încununați.

poezie de din Pelerini printre versuri (2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Inimă neîmpărțită

Niciodată nu privește și spre glie și spre Slavă
Inima neîmpărțită nu va deveni epavă
Ținta ei nu e tenebra ce se-așterne-n locuri joase
Ci în zări nemărginite din ținuturi luminoase.

Nu ia apă din izvoare tulburate de noroaie
Și nu se adăpostește într-un cort clădit din paie
Iar când vine vreun necaz nu se duce-n altă parte
Unde-ar fi manifestarea, grea, a stărilor deșarte.

La propunerea lansată să mai guste elixirul
(Când cu multă eleganță i s-a arătat potirul)
Fermitatea nu-i slăbește, nu se lasă înșelată,
De la lume nu acceptă niciun sfat și nicio plată.

Ființa-n care locuiește credincioasă se numește
Inima neîmpărțită și-n necazuri mulțumește
Iar când sare-n ajutor o face cu pasiune
Nu se trage înapoi de la cânt și rugăciune.

Poartă marea greutate fără murmur sau cârtire
E cuprinsă de-atmosfera care vine din iubire
Nu e amalgam în ea: și vacarm și armonie
Dă balsam vindicator celor plini de agonie.

Dovedit-au și martirii, dovedit-au și profeții
Inima neâmpărțită nu dorește epoleții
Slujba ei e altruistă, hotărârea ei e clară
În adâncuri cu himere niciodată nu coboară.

S-a format în sânul ei mediul cald, plin de lumină
Vrea fie împăcată, vrea ca Fiul să revină
Dedicarea și-o menține doar mergând cu El pe cale
Ca fie împreună și în sferele astrale.

Tot așa să fii în viață: curajoasă, temerară
Ca poți -nfrunți oștirea care vine din afară
Și, păstrând ce ai primit când ai acceptat lucrarea,
privești în consternare și sosirea și intrarea.

poezie de din Nuanțe stelare (4 noiembrie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Fiului meu drag...

Gândindu-mă la visul ciudat
Cum fiul meu de-acasă a plecat,
Mi-am dat seama că nu e vis, e realitate
Că știu că e acum departe.
Departe, dar eu am al meu dor
Și uneori nopțile nu dorm
Că mă gândesc cum aș putea fac,
fiu aproape de fiul meu cel drag.
vrea să fiu o pasăre-n zbor,
S-ajung la fiul meu cât mai ușor,
Să-l strâng în brațe, să-l sărut,
Să-i spun căt il iubesc de mult.
Chiar dacă acum e mare
Inima mea încă mă doare,
nu mai este lângă mine
Nu știu dacă-i e rău sau bine.
Gândesc că nu trebuie uităm,
Dragostea noastră să le-arătăm,
Copiii sunt tot ce-i mai sfânt
Ce-avem noi pe-acest pământ.
Chiar dacă acum și-au găsit locul,
Vrem pentru ei tot norocul,
Iar de greșeșc, sau de fac bine,
Tu-i porți în suflet mereu la tine.

poezie de (7 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne-ai scos la Lumină...

Din grota păcatului ne-ai scos la Lumină
În clipa când mâinile spre Cer le-am ‘nălțat
Lăuntrul schimbat a primit pace deplină
Și-n mediul îngeresc, fericiți, am intrat.

Eram înșelați, credeam în demonice fraze
Cu minciuni "elegante", atunci, ne hrăneau
Ziceau că ne duc la eternele oaze
Dar toate speranțele noastre mureau.

Zgomotul dat de programe reci și senile
Zi și noapte zdrobea structura din noi
Dar ai venit, Tată, să ne faci parte de zile
Când ființa poate privi spre lumea de-Apoi.

Din grota pieirii ne-ai scos culegem
Stări ce ne-nalță din noroi în ETERN
primim revelații, le-nțelegem
putem respinge păreri din infern.

Nu putem tăcem: vom spune oriunde
Cum Brațul cel tare a frânt lanțul greu,
Cum numai în Tine putem a ne-ascunde
Când iadu-și trimite argați pe traseu.

Vom vesti pretutindeni vestita-Ți lucrare
Și alții știe de-un sfânt tratament
poată ieși din sinistra-nnoptare,
schimbe-n triumf un prea lung faliment.

Ne-ai scos la-mpliniri din groapa terorii
Noi perspective spre infinit s-au deschis
Gustăm, încântați, din dulceața splendorii
Și nu ne mai ducem, nicicând, spre abis.

poezie de din Pelerini printre versuri (18 februarie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dați de știre c-a-nviat

Dați de știre înc-odat'
Despre tainica lucrare
Domnul vieții a-nviat
Unde e acum Pilat?
A respins a Lui chemare
Ceru-i spune: "vinovat"

Exprimați cu glas voios
Că trăiește Salvatorul
Din robie El ne-a scos
S-avem suflet credincios,
știm Cine-i Creatorul
Omului evlavios.

Locul Lui nu e-n mormânt
Fiul a ieșit din moarte
intrăm în Legământ,
Să avem spre Rai avânt,
trăim ce-i scris în Carte
Chiar când vine asprul vânt.

Alergați nu spre sicriu
Ci spre locul de-ntâlnire
Spuneți ce profeții scriu
(Până nu este târziu)
Despre-un loc de moștenire
Unde nu-i nimic pustiu.

Vreți cu El, în veci, fiți
Știți c-acesta vă e dorul
Vorbe-nalte rostiți
Nepăsarea s-o topiți
se bucure poporul
Toți vă însuflețiți.

Forța cea dumnezeiască
Ce-a creat un Univers
Fost-a-n stare să-L trezească
N-au putut să o oprească
Cei cu gândul lor advers
Și trăire pământească.

Doar trei zile și nopți trei
A stat Fiu-n neființă
L-au văzut, apoi, evrei
Și-ntristatele femei
Și I-au dat recunoștință
Și-au mai pus în vas ulei.

Dați de știre chiar acum
Că vă vede, Îi pasă
Și că e cu voi pe drum
Și prin ceață și prin fum,
e viu, că nu vă lasă
În incintele cu scrum.

Că-i la culme bucuria
Toți știe și să vrea
alerge ca Maria
Să-I prezinte mărturia
Și ofrandă să Îi dea
C-asta este datoria.

Cu întinerit elan
Pretutindeni dați de știre
s-a împlinit un plan
Din cerescul Canaan
Să nu fie despărțire
Ci doar munci sublime-n Lan.

Azi și mâine și în veci
Îți dăm, Mire, adorare
N-ai rămas în zone reci
Și-astăzi prin cetate treci
Să ne-aduci înviorare
Și apoi, cântând, pleci.

poezie de din Pelerini printre versuri (2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Viața noastră-n pribegie

Viața noastră-n pribegie
Primește daruri și minuni
Ca-n zilele de nostalgie
Să nu se stingă pasiuni.

Nu ne-adaptăm împrejurării
Ci stăm pe Stâncă, neclintiți
Privim, senini, spre largul zării,
Suntem în har adăpostiți.

Când vin furtuni să ne doboare
Puteri divine iar răsar
Și ce urmează? Sărbătoare
Adusă din ceresc hotar.

Viața noastră se supune
Cuvântului ce ne-a format
Oricând, oriunde putem spune
C-al nostru Domn ne-a înfiat.

Mesajul gloriei deșarte
Nu ne atrage, nu-l primim
Căci știm dincolo de moarte
Cu Salvatorul ne-ntâlnim.

Trăind împlinim cerința
Transmisă nouă prin profeți
Supunem gândul și dorința
Unei cucernice vieți.

Lăsăm în urmă întristarea
Uitând de jug și frământări
C-așa învingem încercarea
Și alte nedorite stări.

Viața noastră-n pribegie
Nu-mbracă haina vreunui mit
Ci noi urmăm o strategie
Și ne-ndreptăm spre infinit.

poezie de din Pelerini printre versuri (19 august 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ne-am atașat de Tine

Ne-am atașat de Tine înțelegând Cuvântul
Când ne-am desprins de lumea eternelor pierzări
Am aruncat "cadouri" ce ni le-a dat pământul
Și am pornit pe drumul spre necuprinse zări.

Primindu-ne în ceata ce merge spre Cetate
Ne-ai explicat lucrarea ce n-o înțelegeam
Și ne-am putut convinge că doar prin puritate
Acces avem, deplin, în neamul lui Avraam

Am vrut Te cunoaștem mai bine... și mai bine
Și-ai împlinit dorința ce-n suflet s-a născut
Și-am mers unde te-ai dus: prin văi și pe coline
Și-atâtea vise, împreună, am țesut.

Regrete nu au fost și nu vor fi vreodată
Că Ți-am urmat povața, c-am fost ascultători
Ne-ai scos, cu duioșie, din starea complicată
C-ai vrut, întotdeauna, fim învingători.

Ne-am atașat de Tine înțelegând chemarea
La slujba aprobată de Duhul vieții noi
C-așa e sigură, în Paradis, intrarea
Alături de acei ce-au devenit eroi.

Cu Tine vom parcurge cărarea-ntortocheată
evităm capcane plasate de vrăjmași
Ca privim spre Slavă, spre veșnica răsplată
Ca vrednici credincioși și devotați urmași.

Ne este dragă ora sublimei alianțe
Când ne-ai scăpat ființa din mersul spre nimic
Și-n inimi facem loc divinelor speranțe
Ca mult se-nmulțească recolta ce-i în spic

În vale împreună, în ceruri împreună
Acesta este traiul cu har înmiresmat
C-așa doar împliniri, în ființe, se adună
Semn c-am spus "DA" la tot ce Tu ne-ai dat.

poezie de din Pelerini printre versuri (2 iunie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!