Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Viața de apoi

Motto:
"Dacă Dumnezeu mi-ar face cadou o bucățică de viață, m-aș îmbrăca foarte modest,
m-aș întinde la soare, lăsând la vederea tuturor nu numai corpul, ci și sufletul meu."
Gabriel Garcia Marquez

apoi,
am început o altă viață,
(rezultatul unei decizii ferme și unilaterale,
ruptă de dincolo de tipare)
am purces la primul pas-
identificarea nudității mele cu natura,

astfel,
m-am descătușat de veșminte,
grupându-le pe anotimpuri
în sicrie făurite din abis,
(dintr-o mai veche dorință
a metamorfozării într-un vis)
singur am scrijelit mormânt
în plăceri carnale,
păstrate doar în gând,
peste care timpul
a trecut rând pe rând...

mai apoi,
(trecând peste bariere de conduită, etichetă,
distorsionând decența în falsă pudoare)
mi-am îmbrăcat trupul
în grandoarea nudității mele,
și-n eterna chemare a naturii,
m-am contopit cu apa și pământul
cu soarele și luna,
definindu-mă prunc al naturii–mamă,
vrednic urmaș al tatălui-univers,

mi-am tatuat pe suflet
Alesul Vers al Iubirii;
al iubirii de oameni,
al iubirii de sine,
al iubirilor trecute,
al iubirii care vine...

și fără să'ncrustez tăcerea pe chipul cioplit,
în cele din urmă,
vieții de apoi
sufletul mi-am răstignit.

poezie de din Cine sunt eu? (19 mai 2016)
Adăugat de Stelu PopSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Semn al cunoașterii de sine

Dedic aceste rânduri omului simplu și fain Grigore Leșe.

tăcut și nud o vreme-am străbătut cărări pierdute-n uitare,
am răscolit păduri scrijelind în lemnul alb chip de iele,
(dintr-o nefirească dorință de identificare și definire a iubirii mele)
în scorburi găujoase am răsădit cenușa sufletului pustiit,
și visele le-am atârnat pe ram cât mai sus,
sus în bătaie de vânt, înșiruite înmiit...

când mâinile au prins miros de-împreunare,
și-n scurtul timp rămas capătă profil de lumânare-

binecuvântează mamă pruncul din mine,
dar mai cu samă, luminează-mi drumul spre cunoașterea de sine...

tu,
știi mamă dorința-mi veche de-a da contur lumesc sufletului meu,
când prunc fiind,
am început să lipesc în unghiurile adiacente sufletului
câteun boț de lut sub formă de Eu,
mai apoi,
când lutul deveni vâscos,
alunecos doar printre cuvinte,
boțul de lut l-am umezit în roua iubirilor trecute, tăcute și nerostite-
nerostite de teama cuvintelor ce ar fi putut prindă viață
la fiecare zâmbet împietrit pe față,
la fiecare sărut-mut,
la fiecare păcat ieșit din tipare,
la fiecare simplă chemare a sentimentului răstignit pe altare...

binecuvântează mamă pruncul din mine,
cât încă mai sunt părtaș cunoașterii de sine...

vezi mamă,
mâinile-mi miros a-împreunare,
și-n scurt timp vor prinde contur de lumânare...
încet, încet,
încet se stinge pruncul din mine...
fie și acesta un semn al cunoașterii de sine?

poezie de din Cine sunt eu? (2016)
Adăugat de Stelu PopSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O stea ... căzătoare

O piatră de mormânt îmi este gândul,
Din gânduri mi-am alcătuit mormântul,
Din sute de idei mi-am construit giulgiul,
Iar din tristeți mi-am terminat sicriul.

M-am îngropat în răsărit de soare
Când nimeni nu era pe afară,
Doar eu, o mică și neînsemnată vietate,
Îmi răcoream picioarele în moarte.

Am colindat cu umbra spiritului luna,
Am poposit apoi la fiecare stea
Și aș fi vrut vă opresc pământul,
Căci nimeni nu a plâns la moartea mea.

M-am înfrățit în absolut cu Universul
Să născocim în doi o nouă stea,
În care să nu punem gânduri,
Iar eu zac pe veci în ea.
*
Mi-am amintit fără să vreau trecutul,
Când ți-am văzut în praf de stele chipul,
Și-n ziua când lucram un colț de stea
Am hotărât -ți vizitez ținutul.

Dar clipele se transformaseră-n ore
Și zilele se preschimbaseră-n ani,
Iar eu călătorisem mii de ani
Când am ajuns văd din nou pământul.

De sus, din cerul plin de stele,
Am căutat -ți văd iar chipul,
Dar fiindcă nu te-am mai găsit,
De întristare, m-am aruncat în mare.

poezie de din Drumul spre cer (2023)
Adăugat de Vasile ȘerbanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Natura popoarelor este în primul rând brutală, apoi severă, apoi benignă, apoi delicată, în cele din urmă libertină.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

* * *

mulțumesc
cu umilință și iubire creștină
pentru tulburătoarele comentarii făcute poemelor mele...
aseară, măicuța mea m-a întrebat
-maică, tu de ce nu ești în USR.... scrii, scrii, nu dormi deloc
-în primul rând nu am făcut cerere, în al doilea rând nu m-a băgat, dintre ei, nimeni în seamă, ce facă cu un poet rebel... eu scriu pot respira, scriu în primul rând pentru Dumnezeu...
''rătăceam în necuprinsul zărilor
ploaia îmi spălase ultimii pași
venisem din lutul milenar pe o rază de suflet
cu aripi de cer zidesc o lume
din lacrimi și cuvinte
vroiam -Ți vorbesc în ecou murmurat
pe câmpuri de maci
visam o punte din culorile iubirii
să o arunc peste abisuri de suflet
urc, urc la Tine
în strigât de lumină
piară eternitatea pe trupul Tău
în șoapta unei lacrimi''
apoi scriu pentru mine iar dacă plac cuiva versurile mele, sunt fericit,
i-am răspuns...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna ce-mi picură din buze

aici mi-am regăsit sălășluirea
într-un binecuvântat cuvânt
scrijelit în colțuroasa piatră-mormânt

aici zac eu
în teama nedefinită ce țintuiește-n umbre
povestindu-mi iubirile trecute
ce le-am uitat pe buze

atârn voința de-a trăi
în mormanul de necuvinte
și rând pe rând plâng
plâng din mine tăcutele frunze-
iubirile trecute ce le-am uitat pe buze

aici zac eu
impetuos portret cu aură de suflet dezgolit
de patimi desfrunzit
lipesc din noianul de frunze câte-o toamnă

o toamnă ce-o simt cum picură din buze.

poezie de din Cine sunt eu? (2016)
Adăugat de Stelu PopSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Flacăra iubirii

te scurgi dintr-o dorință în altă dorință
din timp în răstimp
dintr-un nor, suav, trecător, într-un dor
pe trup curg sărutări
prelinse din buze aprinse
am răvășit trupul tău în patul celest
pat fierbinte, de amor
în clipe abisale
plutești pe aripi de dor
pierdută în mirajul iubirii
te dărui feciorelnic și pură întâiului sărut
inima bate
tic-tac
ce pot fac
decât prind, te cuprind
în brațe suave, line
arzi în iubire, arzi de iubire
ești flacără vie a luminii
te zbați ușor, fermecător, în brațe de alint
pășim apoi în altarul iubirii
-ți pun pe deget
inelul etern al nemuririi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Cheia iubirii

O melodie o doină o încântare
Cheie ce deschide portative
Răsare ca prima rază de soare
Răsună ceruri în lumi rotative

Eterna chemare a îngerului
Cu dulcea-i notă de iubire
Rimează cu pulsul sângelui
Poarta sufletul spre mântuire

De ai o viață zbuciumată
În lumea asta plină de nevoi
Ascultă ca o ultima cântată
Continuă-ți viața printre noi

La început a fost iubirea
Eu m-am îndrăgostit de ea
În suflet a pătruns simțirea
Cu cheia iubirii deschid inima ta

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Cenușa din urmă

Dimineața iubirii mele
Se-nalță pe aripi de curcubeu,
Se ascunde în inima ta
Să aibă vibrații mereu.

Amiaza iubirii se-nalță în cer
Pe raze ce-atârnă din soare,
Tu-mi aduni umbra în roua
Ochilor descântați de o floare.

Acum, înserarea iubirii
Șterge luna din elipsa nocturnă,
Tu vrei dimineți și amiezi,...
Cenușă-s din toate-ntr-o urmă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În genunchi în fața iubirii

În genunchi în fața iubirii
Autor: Teodor Dume

Cândva eram foarte fericit
te iubeam pretutindeni
în orice spațiu
în orice gând
făceam dragoste sub duș
în parcuri și gări
țin minte
ultimul vagon în care
omorâsem uitarea
am tăiat-o în felii spunând
te iubesc nu te iubesc te iubesc
nu te iubesc
te iubesc
am închis fereastra
am tras perdeaua și
mi-am proptit buzele de
pieptul tău dezvelit ca o nucă toamna
coborâsem unul în celălalt
ca doi amanți
doar gândul
târât peste orgasm
îmi încetinea privirea
nu exista nimic dincolo de noi
ci doar un timp ce
ne asculta povestea
într-un oraș fără bariere

sunt sigur că Dumnezeu
a asistat la păcatul săvârșit
ca o împăcare
acum
plimb și las păsările
ciugulească din mine până la răni

dar cu fiecare atingere
știi că voi fi
tot mai aproape de tine

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cristina Mariana Bălășoiu

Drogul iubirii

mi-am aprins o țigară
și am tras cu sete din ea
nu am știut că în mijlocul ei
este plantat drogul iubirii
mi-am otrăvit gura cu dulceața
din floarea de salcâm
privesc în globul de cristal al vrăjitoarei
îmi văd timpul prins într-un tablou
iubirea cum îmi dârdâie
în ritmul unui clopot
am simțit o mână
care frământa frunza de trifoi
iar noi pluteam în cupa fericirii
dansam în ploaie de cuvinte
și aveam ca martori
noaptea
ziua

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am furat...

Am furat o rază de soare
Și am ascuns-o în suflet,
Ca fericirea unui copil binecuvântat,
Să-mi lumineze zilele gândurilor bune,
De om maturizat.

Am furat nopților o rază de Lună
Și mi-am prins o în păr,
o iubitoare cadână,
Să-mi lumineze spiritul frumosul înstelat.

Am furat din verdele Naturii vii,
Hulpavă ca un animal înfometat
Și mi-am îmbrăcat sufletul întristat
Cu spiritul speranței neestompat.

Am furat din frumusețea florilor
Și din culorile curcubeului mi-am făcut ochelari,
Ca văd Raiul pământului, pentru oameni lăsat.

Am furat apă din izvoare,
Să-mi limpezesc spiritul gândurilor neclare
Ce se vor călătoare,
Și arșița iubirii să -mi astampăr, neîncetat.

Am furat câte un pic din toate,
Ce omului de Dumnezeu i-au fost date,
Dar, de recunoștință n-am uitat,
Căci viitorul m-ar bate.

poezie de (25 iulie 2020)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fac o mărturisire

Fac o mărturisire.
Am încercat te salvez și să mă salvez.
În fiecare zi, panicat,
m-am străduit insuflu
viață în noi.
Poate încercam, de fapt, să mă salvez doar pe mine,
pe mine, cel pe care tu l-ai adus la viață.

Apoi, într-o zi, am devenit
prea obosit pentru a mai putea continua.
Mi-am umplut plămânii
cu moartea noastră
și mi-am pus nădejdea în viața de apoi.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Mireasa mea

Mireasa mea de albe catifele,
Cu stele și mătăsuri la picioare,
De-acum sunt martor al iubirii tele
Și sufletul îmi este sărbătoare.

Mi-am pus altar și ființa și destinul
Am evadat în lumea cu povești,
Eu sunt paharul spart, iar tu ești vinul
Din care dacă bei, ai trăiești.

Eu sunt altar, tu flamură de stele
Și universul meu de diamante,
Vlăstar, nădejde a iubirii mele
Lumina cea de dincolo de moarte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pipăind infinitul

Cuvintele, pe care nu le-am spus,
Sunt tot atâtea trepte ce coboară,
Cu sufletul tot mai adânc m-am dus,
Pe treptele tăcerii ca pe-o scară.
Ca-ntr-un cuprins de peșteră boltit,
M-am coborât în lumea nerostirii,
Și-n cutele de piatra i-am gătit,
Acolo-n fund, un ascunziș Iubirii.
Din ascunzis, luminile iubirii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Osana Luminii" de Zorica Latcu este disponibilă pentru comandă online la numai 21.00 lei.

Deschide-mi porțile iubirii!

Deschide-mi poarta fericire, ajung îndată, când vin zorii!
Descătușând izvorul vieții, din ferecatele-i iubiri
Deschide-mi dar, în piept la mine, se naște slava aurorii,
Ce-a-nvins pentru eternitate, dârzenia unei amăgiri.

Sub pașii mei, înflor milenii și răzvrătitele tăceri
Privește-mi chipul, e angelic și trupul meu, nevinovat
Sunt mai rebelă decât soarta și miile de temniceri,
Ce-mi zăvorâseră surâsul, într-un abis întunecat.

Și-n ochii mei țâșnesc viori, ce-ngână șoaptele astrale,
Pe rând se-ntruchipează lumi, cu vraja unui singur vis
În suflet se-odihnește dorul, ca-n pragul unei catedrale,
Când din ofrandele nearse, țesea un drum spre paradis.

Deschide-mi porțile visării, lângă minunea regăsirii
Să-mi fie taină și păcate, dorințele împărtășite,
Acum, sosesc și nu greșesc, aici e locul fericirii
Așteaptă-! În raiul tău, primește-mă cu drag, iubite!

Și zborul nostru-i nesfârșit, prin galaxia împlinirii
Covor de stele și luceferi, se vor grăbi la- ntâmpinare,
E-aici tărâmul căutat, aici sunt porțile iubirii
Lăsați-, nu treziți, aud-a dragostei chemare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trilogie

azi scriu cu raze un poem de suflet
lumini jucăușe se-ntind pe coala albă
atâtea splendori am strâns prin umblet
le arăt lumii înșirate în salbă.

un zbor de fluturi am tatuat pe cord
emoții curcubeice alunecă în glezne
culorile iubirii topesc hain fiord
umplu cu frumusețe abisuri și bezne.

nu cert cu norii nu cert cu vântul
răcoresc pământul când arșița e mare
eu m-am legat de cer și îi ofer cuvântul
diamant de spirit factor de alinare.

mi-am dat inima iubirii bate în magic ritm
Cronos îmi este prieten cu sacru algoritm.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Sau

Mi-am pus cuvintele de-o parte
Adunate din visele tale.
Te-am așteptat mai apoi la răsărit...
Dar nu ai venit
Si cerul s-a deschis.
M-am trezit
Cu o ploaie de stele
Despicând visele,
Apoi, cu urmele tălpilor tale
Ocolind soarele.
Furtună după tine
Sau doar stoluri de păsări
Ocolind timpul?
Și cuvintele mele
S-au amestecat cu vântul
Sau au zburat cu păsările călătoare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Abatorul... de sine

Nu citiți titlul! Dăunează grav sănătății...
Mai cu seamă unui suflet bolnav
De lacrimă și singurătate...
Aici nu vorbim despre moarte.
Mi-am incinerat iluziile
În abatorul de sine
Și fluturi și-au luat zborul din inima mea.
Călătoresc spre necunoscut,
Dar aripile gândului meu
Au crescut.
Nu mai stau cu sufletul prins în lanțuri,
În închisoarea tristeții,
Mi-a scimbat dintr-o dată cărarea,
Spre rădăcinile vieții.
M-am născut dincolo de naștere,
Pe rugul luminii
Și lumina a izvorât vulcanic din mine...
Sunt secunda de fericire
Ce aleargă printre clipe,
Împărțind existența în vechi și nou.
Sunt ecou, caleidoscop de cuvinte,
Sunt roșul intens al iubirii...
Sunt eu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

S-au dus pe rând...

S-au dus pe rând, pe rând, toți cunoscuții...
Și câți au fost, nu-mi mai aduc aminte!
Florin, doamna Cașiu, tanti Nuți...
Plecăm dintre cei vii, cu toți, cuminte.

S-au dus bătrâni, s-au dus copii și tineri...
Așa e rostul vieții - de-a muri...
Se-aprind pe ceruri candele de sângeri
Și lacrimi curg în fiecare zi.

Mai ieri erau în viață mulți... Acuma
Sunt doar un suflet rătăcit pe cer...
Oh, peste trupul vieții cade bruma
Și-n jur e-atâta noapte și mister!

Cosește moartea trupuri de lumină!
Ne-afundă-n iadul nemărturisirii,
Rod secerat încununat de vină,
Nu mai atingem laurii iubirii...

Murim cuvinte pentru veșnicie...
Dar ce lăsăm în urmă?! câți murim
Precum aici și dincolo de lume?!
Și câți dumnezeiască frază vrem fim?

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Suflet

Drumul vieții cu vorbe goale l-am pietruit și cu desculțe palme și-n spini
mi-am răstignit un gând
De cer mi-am legat un nod din minte ce-n el am pus o arcă, gândind că
nimic nu–i fără de sfârșit
La captul unei zile am pus o dimineață fără nici un răsărit și-am pus
neliniști cu cerul unui apus
Acum îmi beau otrava din paharul unei clipe care nu mai este, decât
o răvășire vărsată în inima momentului, de mult trecut
Acolo, da, ai fost, o rază din nesfârșitul unui alt început și clipa când tu mi-ai spus
nu trece dincolo de tine că te pierzi

Am răsucit căderile unui timp și-am întors ceasul unei singure clipe, și-atunci
s-au deschis toate cerurile dispre sfârșit
Din colțul unui ochi a căzut o lacrimă pe masa tăcerii unde împărțirea
a fost neegală și totul s-a întors
Am întrebat o lume, și o alta, si o alta, care demult au tot trecut și ele au strigat
nimeni nu poate fi din nou, decăt ce-a fost
Atunci am cerut ca sufletul să-mi fie răstignit, pe-o ramură de spini

poezie de (iunie 2015)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook