Cântec
tu treceai în risipire
cer desprins din vechi tipare
ca să cauți asfințire
transparentelor hotare
și îmi sărutai prin geam
ochi și gură frunte plete
întrebând de ce mai am
stele-n gândul plin de sete
și mă sărutai prin semne
în pădurea fără lemne
și în frunze dispărui
și în miezul de gutui
și treceam în risipirea
transparentelor hotare
căutându-ne nuntirea
pe un țărm pierdut de mare
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păr
- poezii despre păduri
- poezii despre muzică
- poezii despre lemn
- poezii despre gânduri
- poezii despre gutui
- poezii despre gură
- poezii despre graniță
- poezii despre frunze
Citate similare
FIRE DE NISIP
Sărutai marea pe tâmple
Mă intreabă: ești de unde?
Răspunsei: vin de pe Olt,
Trecui Dunărea inot.
Sărutai marea pe ochi....
Gene lungi pline cu stropi
Plete albastre si verzui
In lumina soarelui!
Sărutai marea-n adânc,
Mă cuprinde dar mă strâng
Amintirile din timp,
Clipe.... fire de nisip.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre nisip
- poezii despre amintiri
- poezii despre albastru
- poezii despre Soare
- poezii despre Dunăre
Albastru
Îi șopteam la ureche:
- Ia-mi albastrul de-aici!
Mă cufund în el adâncită-n tristeți
și mă-nec printre frici
ca ulcica ciobită uitată-n fântâna
din vechi tinereți!
*
În mare e-atâta culoare vărsată din ceruri
și-n cer e-atâta culoare din mare!
*
Scântei de lumină îmi curg prin creneluri
ocean de neliniști ivite-n hotare
și-un gheizer subțire se zbate
să urce albastru-n cerneluri.
*
Mă strecor prin lumina cuminte
în rădăcina de verde sălbatic
neprihănită ca pleoapa
unui cireș bătrân, fantomatic,
ce-și curge seva în sus. Și-nainte.
*
Mai rabd în sângele viu o-ncercare
zăvoare de vise obscure voi pune
în cuiburi rotite de frunze
și-n aripi de păsări nebune,
în ochi, și în floare,
în cerul albastru, și-n marea cea mare!
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre urechi, poezii despre tristețe, poezii despre sânge, poezii despre păsări sau poezii despre ocean
* * *
Răstignit de mâini
de către un înger și-un demon
m-am predat ție,
Madonă alintătoare a răscolirilor!
Deschideai cu bisturiul ferestre prin mine
și priveai la cum se desfășoară o viață,
minunându-te cum omul acesta
funcționează fără arc și cheiță,
de parcă ar fi o apă ce tot curge fără ai seca izvorul,
nu acum, nu dintr-o dată,
ci doar ca un oftat de la sfârșitul unei doine.
Îmi mângâiai fruntea,
mă sărutai pe ochi
și, amețindu-mă cu parfumul tău de lotus,
șopteai:
"Hai, lasă-i zilei amarul ei.
Urcă în luntrea aceasta,
de pe acest liman
și să căutăm un alt țărm plin de pace,
așa cum doar valurile știu să-l caute
și să spere."
poezie de Vasi Cojocaru-Vulcan
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre îngeri, poezii despre viață, poezii despre sfârșit, poezii despre pace, poezii despre mâini, poezii despre lotuși, poezii despre chirurgie sau poezii despre apă
Vorbim de centenar și de unire
Vorbim de centenar și de unire,
Având încă ținuturi prin străini
Și bocete-mpietrite a nemurire
Pe fruntea cu eterice... lumini.
Mâna-i întinsă, căutând hotare,
Pădurile de fum ascund dureri,
Iar lacrimile... și-au săpat altare
Pe trupul ca o mare de tăceri.
Genunchii ard uitărilor păcatul
Și hărțile... născute din blestem,
Ce-au fulgerat și înroșit înaltul
Ruinelor... din care priveghem.
Vorbim de centenar și de unire,
Însă întregitorii-au fost... răpuși,
De trădători avizi de-mbogățire
Ce ne-au vândut istoria... la ruși.
Trecut-au anii... fără de socoată,
Vine un centenar cu-alte hotare,
Și îmi doresc a mai vedea odată,
O Românie liberă... și Mare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre unire, poezii despre tăcere, poezii despre trădare, poezii despre roșu sau poezii despre naștere
* * *
Mai știi cum stăteai pe deal și ne făceai cu mâna
aveai un batic cât toată pădurea
și îți spuneam
sărut mâna...
și îți trăgeai mâna cu tot cu securea.
Mai știi
cum seara ne spuneai noapte bună
cu mâinile peste foc dezmorțite
și ne uitam prin gemulețul cuptorului la lună
să ne vedem visele corăslite
în laptele ierbii
ce rumegau printre oi
strigau ostrețele
după o oaie un miel prin trifoi.
Mai știi cum veneam cu tata la tine
și ne dădeai ciorapi cu lână de vară
lătra câinele sub un nor de albine
și-ți împleteai din cruci o livadă-ntr-o pară
Mai știi
când veneam cu vacanța la tine
și tu ca o Sfânta Duminică
mă sărutai pe frunte
ca ultimul strugure ce-a căzut din ciorchine...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre câini, poezii despre vacanță, poezii despre tată, poezii despre sărut sau poezii despre struguri
Eternului Eminescu
ce text genetic, imprimat subtil
pe-o frunte radiind seninătate
or fi pecetluit în zâmbet de copil
potecile pădurilor cutreierate?!
ce geniu îndrăzneț și diafan
esenț-a transparentelor rebele
născu din huma miilor de ani
și steaua cu noroc a Țării mele?!
ca mai târziu în car cu coviltir
din casa de nebuni a României
mutat la loc de veci în cimitir
să deie foc încet la veșnicie?!!
poezie de Iurie Osoianu (12 ianuarie 2013)
Adăugat de Dasha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre zâmbet, poezii despre patrie, poezii despre noroc, poezii despre nebunie, poezii despre genialitate sau poezii despre genetică
În "Marea uitării"
Ne-ntoarcem 'napoi,
Scotocind în "Mare",
Marea uitării, de noi,
Între trei hotare;
Astăzi, ieri și ziua de-apoi,
Pierdută-n uitare.
Privim spre nevoi
Ce-aduc întristare
Și dăm înapoi
Gunoiul din "Mare",
Amarul din noi
Însemnând neuitare...
Deodată apare,
Viața de-apoi
Fără hotare sau înapoi
Și-n "Marea" uitare
Vedem doar că noi
Trecut-am hotare
Uitând de nevoi
Ce covârșitoare
Strigau "Înapoi,
Mai este îndurare,
Și "Azi" pentru voi,
Și Har și iertare!"
Ioan Hapca
10/01/2020 -Zaragoza
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre prezent, poezii despre trecut, poezii despre iertare sau poezii despre Ion
Pomii
Au frunze și rod,
Așteaptă blând soare,
În taină se coc,
Sub semn de mirare!
Stau locului fix,
Dau umbră pe vară,
Umbrelă când plouă
Și nu fug din țară!
Nu suntem ca ei;
Stafii abătute,
Ne căutăm zarea
Prin cețuri tăcute!
Și totuși în lume
Aleși suntem toți,
Prin toamne, prin brume
Cu vreme, de poți...
Iubește, trăiește,
Vibrând maiestos,
Fii pomul cu fructe,
Fii omul frumos!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre toamnă, poezii despre ploaie, poezii despre iubire, poezii despre frumusețe, poezii despre fructe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Epitaf lui Ilorian (dedicat lui Ilorian Păunoiu)
Ne stingem unul câte unul,
Ca felinarele prin parcuri,
Ofrandă-n Panteon și cumul
De vulturi ce-au urcat spre țancuri.
epitaf epigramatic de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre vulturi sau epigrame despre parcuri
Ce frumoasă e pacea!
Ce frumoasă e pacea!
Între noi și vechi hotare,
Ce frumoasă-i lumea vie,
Răsfățată de bucurii în floare,
Din vârfuri de munte,
Până jos, în vale.
Ce frumoasă e pacea!
Dacă omul bun îi sfințește culmea, fără încetare,
Ce frumos e gândul omenesc!
Fără de urâciuni,
Fără întinare.
Ce frumos e înaltul, coborât în mare!
Ce frumos e omul bun, cu fața la altare!
Ce minune mare, când soarele în pacea lui răsare,
Peste raiul verde, plin cu mărgăritare,
Sub concerte vii, de ciripitoare.
Ce frumoasă e pacea!
Cu copii voioși alergând în soare,
Prin grădini în floare,
Lângă mame înțelepte,
Sfințite cu răbdare.
Ce frumos e visul omenesc!
Purtător de bine, între munți și mare,
Ce frumos e omul, când are bun renume,
Printre ai lui semeni, pace și încântare,
Sub mănunchi de curcubee și vise divine.
Ce frumoasă e pacea, în apus de soare!
poezie de Valeria Mahok (22 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre înțelepciune, poezii despre văi sau poezii despre răsfăț
O țară fără de hotare
Dragostea-i o țară fără de hotare,
Cel iubit, de-a pururi este domnitor,
Inima e sfetnic bun atunci când doare,
Doina cea de jale - imn înălțător.
Jertfa-i noaptea lungă și istovitoare
Când oștenii-doruri duc mereu solii,
E erou cel care, nu va să coboare
Steagul înălțatei lui melancolii.
Numai o redută - singura credință -
După lung asediu poartă biruinți,
Inima vitează din a sa ființă
Bate cu puterea viselor fierbinți.
Dragostea-i o țară fără de hotare
Unde-i totul verde sub cer azuriu;
Cine-n ea se-așează, veșnic nu mai moare
Și tot veșnic tânăr, vajnic și mlădiu.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre noapte, poezii despre moarte, poezii despre melancolie, poezii despre inimă sau poezii despre imn
Echinocțiul boreal
ECHINOCȚIUL BOREAL
(Corneliu Neagu, 20.03.2024)
.
Când ziua cu noaptea se-mbină egale,
sub geana cerească-a-lui Marte fălos
vestale de strajă, în temple astrale,
întorc într-o clipă-anotimpuri pe dos.
Atunci te-ai născut neuitată speranță,
să vii înspre mine în strai hibernal,
din vraja tăcerii să-mi dai cutezanță,
trecând peste timpuri, doinind din caval.
.
Veneai din neant într-o casă săracă,
când noaptea cădea peste jarul încins,
iar timpul din mers se oprise să treacă
prin porți redeschise de gând necuprins.
Pornisem din cer pe cărări temerare,
un prunc fără nume, și fără destin,
când ziua cu noaptea oprite-n hotare
vorbeau la zenit despre cei care vin.
.
Iar eu printre ei, cu ursita-mi divină,
la ceasuri răzlețe, de greu început,
naiv așteptam peste vreme să vină
doar har din vrăjit paradis neștiut.
Primit-am și nume, de bună chemare,
să-l trec peste vreme cu gândul pios,
când timpul astral, necuprins în hotare,
din noi anotimpuri își lua un prinos.
.
Mergeam înainte, spre căi de lumină,
trecutul primea doar un spațiu închis,
când ziua cu noaptea abile se-ngână
sub zorii aprinși peste cerul din vis.
Dar anii trecut-au pe căi temerare
lăsându-mi în prag neștiute chemări,
pe toate le-am strâns să le pun în tipare
croite din franje cu lungi întrebări.
.
Și totuși, tu viață mi-ai dat fericire,
să trec peste lume mesaj prin Cuvânt,
gustând din pocale cu har nemurire
ajunsă-nlăuntru prin Duhul Cel Sfânt.
Primesc în tăcere și ultima clipă,
trecută prin vreme de ceasul banal,
aștept fără teamă Preasfânta Aripă
să-mi pună pe frunte mirajul astral.
poezie de Corneliu Neagu din Ecouri Existențiale, Ed. www. Coresi. ro (2022)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceas, poezii despre astre, poezii despre început sau poezii despre vinovăție
Echinocțiu Boreal
Când ziua cu noaptea se-mbină egale,
sub geana cerească-a-lui Marte fălos
vestale de strajă, în temple astrale,
întorc într-o clipă-anotimpuri pe dos.
Atunci te-ai născut neuitată speranță,
să vii înspre mine în strai hibernal,
din vraja tăcerii să-mi dai cutezanță,
trecând peste visuri, doinind din caval.
Veneai din neant într-o casă săracă,
când noaptea cădea peste jarul încins,
iar timpul din mers se oprise să treacă
prin porți redeschise de gând neatins.
Pornisem din cer pe cărări temerare,
un prunc fără nume, și fără destin,
când ziua cu noaptea oprite-n hotare
vorbeau la zenit despre cei care vin.
Iar eu printre ei, cu ursita-mi divină,
la ceasuri răzlețe, de greu început,
naiv așteptam peste vreme să vină
doar har din vrăjit paradis neștiut.
Primit-am si nume, de bună chemare,
să-l trec peste vreme cu gândul pios,
când timpul astral, necuprins în hotare,
din noi anotimpuri își lua un prinos.
Mergeam înainte, spre căi de lumină,
trecutul primea doar un spațiu închis,
când ziua cu noaptea abile se-ngână
în zorii aprinși peste cerul deschis.
Dar anii trecut-au pe căi temerare
lăsându-mi în prag nevăzute uitări,
pe toate le-am strâns să le pun în tipare
croite din franje cu lungi întrebări.
Și totuși, tu viață mi-ai dat fericire,
să trec peste lume mesaj în Cuvânt,
gustând din pocale cu har nemurire
ajunsă-nlăuntru prin Duhul Cel Sfânt.
Primesc în tăcere și ultima clipă,
trecută prin vreme de ceasul banal,
aștept fără teamă Preasfânta Aripă
să-mi pună pe frunte mirajul astral.
poezie de Corneliu Neagu din revista Confluențe Literare, ediția din 04.03.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de iarnă
Când ninge și-nserarea e ca o nuntă veche,
Când se aude-n uliți clinchet de zurgălăi,
Mă simt atât de singur că tu nu-mi ești pereche,
Și-n munte ard vechi focuri și plâng în ochii tăi.
Din mii și mii de versuri ce mi-au trecut prin minte,
Prin inima ce arde-a gândului rostire,
Nu te-ntrupezi din cântec - aducere aminte,
Și nu te țese vremea prin nevăzute fire?!
Te-aș rezidi în mine de unde-ai fost desprinsă
Ș am reface raiul din început de lume,
Ar rătăci prin cosmos privirea mea aprinsă -
De m-aș trezi cu tine, să-ți dau al vieții nume.
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre poezie sau poezii despre plâns
Geneva
Adie a liniște ape tiptile,
Plăpânzi vârcolaci...
Și în roz, aurie ori albăstruie
Arome de vise
Din ceruri veghează,
Neîncetat.
Pe frunte de gânduri,
În gest de mătase
O șoaptă te îndeamnă
O alta te lasă
Prin ape, prin frunze,
Printre copaci...
Privirea se-ndreaptă-nainte,
Ocolind o asfințire.
Peste podul în arcuri,
Mai sus de lumină,
E Orizont
În desăvârșire!..
Între un întreabă
Și un răspunde
Avans
În repaos,
Fiori
În neștire...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârcolaci, poezii despre roz, poezii despre poduri sau poezii despre perfecțiune
Sărutul unei gutui
Mușcând cu sete din gutuia ta
am prins arome împrăștiate
la nord, la sud,
la est la...
Și-acum mai simt
cum taina parfumului străbate
toate luminile însetate
ce se aprind cu flăcări pe urmele buzelor tale
lăsat într-o mușcătură de gutuie
Sting lampa, e noapte...
te las să te plimbi prin mintea mea
ca un parfum uitat pe miezul auriu al unei mici gutui
și-adorm cu promisiunea
iubire
de-a nu te risipi...
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre plimbare sau poezii despre foc
Ploaie cu frunze
Cu ranița plină și ierni pe la tâmple,
Cu gânduri rebele și doruri pe frunze,
Iubito, hai vino paharul demi umple
Cu boabe de struguri stoarse în buze!
Vino să ducem toamna în cramă,
Vino săi punem iernii o toartă.
Sub bolta golașă, arsă de brumă,
Noaptea târzie să ne bată în poartă.
Am pofte nebune, și foame, și sete,
Am poftă să scriu cu tine în brațe.
Prin ceața lăsată, iubirea, plutește,
Să curgă magia cuvintelor bete!
Să cânte cocoșii pentru noaptea nebună,
La geam să colinde fulgi câte doi.
Frumoasăi, iubito, iubirea la lună,
Când lunai în geam și doarme cu noi.
Parcă înot întro mare de șoapte,
Parcă sunt beat întro fântână albastră.
Stau și ascult la tine în plete
Cum ploaie cu frunze la noi în fereastră.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poftă, poezii despre iarnă, poezii despre alcoolism, poezii despre înot sau poezii despre somn
Semne pe cer
ziua mă caută pe urme
gândul mi-o apucă înainte
și nu se lasă supus
apele în care mă scald
dau semne de bogăție curată
din întuneric se naște lumina
cu ochi de vultur
noblețea se cuprinde-n foamea cunoașterii
cu aspirații înalte
pe cer se văd semne
în contur de oglinzi orbitoare
adevărul se smulge din minciună
și cruce îi pune
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre întuneric, poezii despre vulturi, poezii despre minciună, poezii despre curățenie sau poezii despre cunoaștere
În goana artei
Nebun, sălbatic, fără frâu,
Prin arătură și prin grâu,
Peste livezi, peste câmpii,
Sărind bariere și hotare
Și șanțuri largi și garduri vii,
Fugea un cal, fugea mai tare
Ca vântul prin pustii.
Sub el pământul tremura
Și orice piatră scăpăra
Scânteietor...
..........
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre cereale, poezii despre cai, poezii despre artă, poezii despre arat sau poezii despre Pământ
Drumul sfântului
"Fetele au îndrăgit balaurul"
(Motiv de poveste)
Pe cal turnat în oțele
Sfântul Gheorghe caută semne
de drum - și în vânt
se oglindește pe rând
în ape sfinte și rele.
Când numai umbră,
când numai om,
binecuvântă pânea pe câmpuri,
binecuvântă vinul pe dealuri,
lovește pinteni de pom.
Mai tare strânge frâul de fier.
Fâlfâie peste șapte hotare
sălbaticul cer.
Subt planete galbene și fără de lege
se oprește și nu înțelege:
calul și-a pierdut potcoava de trei ori,
în urma lui copaci rămân
cu cuiburi goale subțiori.
Duh vechi îi cântă
mulcom subt tâmplă,
și-i schimbă-n legendă
tot ce se-ntâmplă.
Lângă fântâna secată de fulger
o fată îi iese în drum:
Sfântule, cum să ți-o spun?
Sfântule, mai departe nu te duce,
că toate fecioarele
în sate și pe livezi
te blestemă cu oase puse în cruce
să ți se frângă sulița în solzii verzi,
aureola - cerc de aur
în fântâna de balaur
- să ți-o pierzi.
Dar înalt ca de jertfă un fum
Sfântul Gheorghe pornește iar.
La cumpăna apelor
bălaurul ascultă spre hotare deșarte
și-și lipește urechea de drum
s-audă și mai departe.
Pe cal turnat în oțele
Sfântul Gheorghe caută semne
de drum și în vânt
se oglindește pe rând
în ape sfinte și rele.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Gheorghe, poezii despre virginitate sau poezii despre vin