Figuri de ceară...
Din ce în ce
Lumea miroase...
A prefacere,
A oase...
Și pe timp ce trece
Se iubesc....
Dar tot mai rece...
Din ce în ce
Inimi de plastic
Ne iau locul...
Totu-i bombastic...
Și cu-atât mai mult
Nu-mpart...
Același cult...
Natura revarsă
Blesteme...
Nu-i nici târziu...
Nici devreme;
Mila umilă
Dispare...
În silă...
Frica rămâne,
În urmă...
Cutezanța se spală
Și scurmă...
Nimic de prisos...
Rușine-
Frumos...
Slobode guri,
Caracter de ceară...
Figuri...
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- citate de Vasile Zamolxeanu despre timp
- poezii despre natură
- citate de Vasile Zamolxeanu despre natură
- poezii despre iubire
- citate de Vasile Zamolxeanu despre iubire
- poezii despre inimă
- citate de Vasile Zamolxeanu despre inimă
- poezii despre gură
- citate de Vasile Zamolxeanu despre gură
- poezii despre frumusețe
- citate de Vasile Zamolxeanu despre frumusețe
- poezii despre frică
- citate de Vasile Zamolxeanu despre frică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
-esc...
Iubesc... cum aș spune înfloresc,
Iubesc... cum se vede că trăiesc,
Iubesc... într-un sentiment ceresc,
Iubesc... e mai mult decât firesc,
Iubesc... e în stilul românesc,
Iubesc... câteodată chiar prostesc,
Iubesc... de grandoare eu mustesc,
Iubesc... mi-e elanul vitejesc,
Iubesc... chiar dacă mai văicăresc,
Iubesc... dar nici nu mă lăfăiesc,
Iubesc... într-un fel copilăresc,
Iubesc... timpul îl sărbătoresc,
Iubesc... cu natura mă-mpletesc,
Iubesc... de n ori îmi tot doresc,
Iubesc... cred că-ncep să plictisesc...
Și ce dacă... eu iubesc!...
C-am pe cine... ce... să esc!
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre sărbători, poezii despre flori, poezii despre dorințe, poezii despre copilărie sau poezii despre România
Plecarea ta mi-a fost o sfâșiere...
Plecarea ta mi-a fost o sfâșiere...
Știu bine că durerile se curmă...
Nici cel dintâi nu sunt, nici cel din urmă,
Cenușa vremii ninge mângâiere.
Din tot ce-a fost nu mai rămâne urmă...
Un cântec stins pe valuri... o părere...
O umbră jucăușă care piere
În colbul zării... Nimeni nu-l mai scurmă!
N-am fost nici eu, nici tu n-ai fost de vină...
Dacă te-ai smuls de mine, o străină,
Și pleci nepăsătoare, calmă, rece.
Rămâne alta, - cea adevărată,
Din visurile mele-ntruchipată:
Icoana ce ți-am scris o să te-ntreacă!
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre ninsoare
- poezii despre muzică
- poezii despre icoane
- poezii despre durere
- poezii despre cenușă
- poezii despre adevăr
Oameni
Văd oameni cu figuri din plastic
Pierzându-se-n gesticulații,
Cu tonul acru și bombastic
Bălesc scornind elucubrații!
Văd oameni cu figuri din piatră
Și totuși slabi și instabili,
Mânați de spiritul de șatră
La speculații, ce abili!
Văd oameni cu figuri din tablă
Cu graiul răgușit de-angină...
I-aud șoptind c-ar fi o rablă
Mâncată strașnic de rugină.
Văd oameni cu figuri de-aramă
De bolovani, părând o pietricică
Și să pronunțe cum îi cheamă
Îi simt cum li se face frică...
Și-acestea toate fiind spuse,
Eu cine sunt, până la urmă?
Când tot îmi mut din catrafuse,
Pe cine eu urmez din turmă?
poezie de Livia Frunză (24 martie 2016)
Adăugat de Livia Frunză
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre mâncare
Tatăl nostru
nu e rău fără bine și nimic fără tot
și nici zile senine fără - of, nu mai pot
nu e alb fără negru nici zăpezi fără ploi
și nici haos integru și nici voi fără noi
nu există iubire fără chinuri și dor
nici nu poți nemurire semăna pe ogor
tot ce trece se trece din deșert în abis
ca căldura în rece și ca somnul din vis
nu se poate opri nici o clipă pe loc
și nici omul feri între ape și foc
tot ce vine de sus se așterne pe jos
și la câte s-au spus și la câte s-au scos
stai de strajă mereu între spațiu și timp
când la soarele tău când la propriul nimb
și mai stai așteptând resemnări de destin
între propriul gând și azurul senin
că vor trece în zbor miriade de ani
prin galactici ce mor și ne lasă orfani
Universul din tine în rafale de jet
cu viteză luminii se va stinge încet
va rămâne doar vid și nimic în nimic
nici solid nici lichid și nici mare nici mic
vei rămâne doar tu și cu tine doar eu
între da și-ntre nu - Tatăl tău, Tatăl meu...
poezie de Iurie Osoianu (14 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre zăpadă, poezii despre zile, poezii despre viteză, poezii despre spațiu și timp, poezii despre somn sau poezii despre prăpăstii
Sonet pentru Rodica
În caz cā dragoste nu este,
În viațā, n-ar mai fi nimica,
N-ar exista, vai!, nici Rodica,
Nu s-ar mai scrie vreo poveste...
N-ar exista nici nopți celeste,
Nici cutezanța și nici frica,
N-ar mai cânta nici turturica,
Pentru iubite și neveste.
Nu ar mai fi nici cerbi în rut
Și nici izvoare cristaline,
Ah!, nici sfârșit, nici început
Și nici ochi verzi, nici coapse fine,
Nici relativ, nici absolut,
Ar fi doar inimi în ruine...
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre verde, poezii despre soție, poezii despre sfârșit, poezii despre relativitate, poezii despre ochi verzi sau poezii despre noapte
Un timp fără vreme
Dormim pe fugă, asemeni trăim,
Sătui cu puțin, puțin mai grăim,
Visăm tot mai rar, la rece iubim,
Fictive-ntâlniri, iluzii grăbim!...
Cu toții avem un preț de plătit,
Ne scriem pe frunte "N-am timp, sînt grăbit!",
Am vrea înapoi tic-tac ul rotit,
Am vrea și mai mult, de nesocotit....
Inconștiența ne-ntoarce pe dos,
Ne plimbă la braț un fals de frumos,
Instinctele stau întinse pe jos,
Târziu ne răspund și-atuncea hidos....
Adesea schimbăm cel vechi cu cel nou,
Trufie croim, ne-o facem sacou,
În jur mirosim priviri de cavou,
Banalitatea ne este erou...
Suflete negre colcăie-a turmă,
Semne bizarre, mințile curmă,
Ne dor bucurii, vin și ne scurmă,
Pe noi ne lăsăm singuri în urmă!
poezie de Vasile Zamolxeanu (20 ianuarie 2020)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre schimbare, poezii despre promisiuni, poezii despre plimbare sau poezii despre plată
Schimbătoare și capricioasă
Iarna asta miroase a primăvară fragilă
nu mai are continuitate de anotimp
mai mult se preface că ne mângâie
cu bucuria zăpezilor desenate pe munți.
E o nonconformistă plină de ifose
și de boli din care se moare,
dar cum rămâne cu cele din amintiri
în care îmi pare că trăiesc și acum?
Schimbătoare și capricioasă
mă face să cred că totu-i perisabil,
nimic nu mai este cum a mai fost,
dar nici nu rămâne cum e astăzi.
Lumina albului ei strălucitor
mă acoperă întotdeauna cu dorințe
în care sunt cu tine la un loc
într-un cuib al așteptării renașterii.
Poate primăvara-mi curge prin suflet
mai devreme decât e timpul
și semne lovesc în trup cu putere
cu o iubire ce aprinde verdele crud.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre trup și suflet, poezii despre primăvară sau poezii despre prezent
Nu-i târziu
Nu-i târziu și nici devreme
pentru dorurile noastre,
așternute în poeme,
pe hârtii de cer, albastre!
Nu-i târziu pentru iubire,
răsfoind cartea de suflet,
înfiorați de uimire,
în lumina unui zâmbet!
Nu-i târziu pentru săruturi
sub soarele primăverii,
întrecându-ne cu fluturi...
amețiți de vraja serii!
Nu-i târziu, la porți de vis,
să ne scriem jurăminte
pe florile de cais,
cu mătase de cuvinte!
Nu-i târziu și nici devreme
pentr-o astfel de trăire,
în grădini de crizanteme,
sub a toamnei ocrotire!...
Nu-i târziu, chiar de-i târziu,
să aflăm ce-i fericirea!
Azi mă știi, și eu te știu,
și trăim din plin IUBIREA!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre toamnă, poezii despre sărut sau poezii despre seară
Asta este!...
Ce e mai frumos în viață
Decât să privești la ea,
La cea care te învață
Cum să îndrăgești o stea;
Ce e mai frumos în lume
Pentru mine totdeauna,
Dragostei să-i dau un nume
Și-o inimă, că-i doar una!...
Ce e mai frumos ca tine
Nu-i nimic pe lumea asta,
Când îți spun, să mă crezi bine,
Te iubesc și cu-asta-basta!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură
Religiați religii... oase
E un cult, de-un timp, în talismane,
Fetișuri, mult paranormal
Și-i tot mai mult plâns de icoane,
Iar cler, e-o firmă... Imoral!
Minciuna spusă, o zi în urmă,
Interpretată-i "hors context",
Iar tot poporul e o turmă,
Păscând pământul gol... Grotesc!
Se crede mult că-ți atingi scop
Te tăvălind să pupi pe moaște,
Iar calendaru-i horo(r)scop
Și-ți spune el... Crăciun sau Paște!?
Din școli, sunt azi mai serioase
Doar cea vieții, de șofer;
Căci ele îți spun cum să "rozi" oase,
Sau să conduci... făr' caracter?!
În judecăți e doar orbire,
Fără cântar, că-i măsluit.
Spitalu-i gol; doar o clădire
Și doctor nu-i... nemituit!?
Asfaltu-i tot o gurmandiză,
Ce s-a mâncat, nu-i pe șosele
Și-i mestecat, pe caz de criză,
De cei ce și-au "turnat"... măsele.
Sunt culturi multe aculturale,
Că nu-i posibil mură-n gură
Și atunci și lucruri literare
Sunt tot un soi de... spălătură.
... Un fel de bloguri, de ochiate,
Dar nevăzute în pușcării
De gardieni, cu ochi la spate...
Îs încelulări-hotelării.
La filme, nimeni nu se uită
C-avem tv. de spălat creier;
Cu jurnaliști, ca dup-o țuică,
Cântând același cânt de greier.
Ne-am pus pe ridicat biserici
Cu miile și catedrale,
Crezând că zidurile-s clerici
Și liturghii, cerșind... sunt "școale".
E-un cult, el zis, religii... os,
Tot mai puțin religial...
Cum legea-i doar oficii... os
Și șmecherii îs... oficial!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre șosele, poezii despre școală, poezii despre posibilitate sau poezii despre plâns
Vorbe în fapte...
Frumoaso te întoarce cu brațele spre mine
Și gându-ți deasemeni să fie înspre bine;
Ești mult, mult mai frumoasă decât pot eu contura
Și mult, mult năzuiește inima-mi să stea cu-a ta;
Trupul să ți-l învelesc cu desfătări diverse
Indifferent că-i luna, chiar soare sau averse;
Țin totuși să te-asigur de zâmbet să n-ai lipsă
Căci te iubesc tot timpul și după-apocalipsă;
Nimic n-o să-mi lipsească, nimic n-o să m-atragă
De-am fi un cerc prin lume, să-mi fi iubită dragă;
Tu ești izvorul rece și al pâinii coptul miez,
Somnul lin al nopții ești și al suflului meu crez;
Floarea vieții din folclor, un tezaur ești, un cult,
Știu că fapta pune preț ceea ce contează mult,
Nu vreau gargariseală dar ce scriu e cum gândesc
Simplu cred eu c-ar mai fi și mai bine mă grăbesc
Să ajung în fața ta să-ți spun sincer:-Te iubesc!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (21 august 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tezaur, poezii despre sinceritate, poezii despre pâine sau poezii despre ploaie
Te-apasă greu urâtul
Te-apasă greu urâtul... Și n-ai cu-i să-ntinzi mâna
Când sufletul vuiește de furtuni.
Dorințe?... Nu-i zadarnic să tot dorești într-una?
Și anii trec, toți anii cei mai buni!
Să iubești?... Dar pe cine?... Vremelnic, n-are rost,
Iar veșnic, greu e să găsești iubire.
Te uiți în suflet: nu e nici o urmă din ce-a fost
Și totu-i mic, necaz și fericire.
Ce-s patimile? Boala lor minunată trece
Căci mintea nu le dă prea mult răgaz;
Și când te uiți ce-i viața, cercetător și rece,
Vezi că-i o glumă fără nici un haz.
poezie celebră de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre urâțenie, poezii despre superlative sau poezii despre mâini
Parfum de vară
Ce frumos miroase iarba
Într-o zi caldă de vară.
Când e cosită de un fecior voinic...
Om simplu de la țară.
Ce frumos miroase pâinea
într-o zi caldă de vară.
Când este coaptă de o mândră fată,
Țărăncuță de la țară.
Ce frumos miroase ploaia
Când spală pământul.
Într-o zi caldă de vară,
Ce liniștit mai bate vântul.
Ce frumos miroase floarea
Cea de tei și de salcâm.
Ce frumos mai cântă cucu
Cocoțat pe un stog de fân.
Ce frumoși mai sunt copiii
Cu cireșe la urechi.
Jucându-se cu veselie,
Alergând perechi, perechi.
Iată așa trece vara
Cu zile calde și senine.
Cu miros de pâine coaptă
Și cu inimi de bucurie pline.
poezie de Vladimir Potlog (13 iunie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre urechi, poezii despre tei sau poezii despre sat
Impotența redării
Ați fost vreodat' epuizați de frumusețea
Ce-o găzduiți alături zi de zi,
Să nu mai știți părinți și nici copii,
Să nu mai știți c-ați trecut tinerețea?
E straniu, ca-ntr-un gând de masochist,
Dorindu-ți certă exclusivitate
Dar și-a-mpărți-n același timp cu altul, parte,
Ce ai să iubești?... Ești Mefisto și Christ!
De câte ori n-ai regretat norocul
Ce nu-ți dă șansă să expui sublimul,
Să-l vadă o lume-ntreagă... femininul
Când e superlativ și i-ai vrea public locul?!
Cert sunt că ce-i frumos este simbol mândriei,
Căci e-un mister, plăcutul nu-i un viciu;
Finețea, gustul, fizicu-n deliciu,
Se-ngemănează caracterului, moralei, datoriei!
Natura însăși se desparte greu
De frumusețe, veșnica sa parte
Și de un timp naște tot mai frumos, decât dă moarte...
Și-s parte a naturii-n fond... Iubesc frumos mereu!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre tinerețe, poezii despre simbolistică, poezii despre noroc sau poezii despre naștere
Dumnezeu toate le-așează
Când verdele planetei dispare,
Dispare și viața pe pământ.
Soarele nu mai răsare,
Nu mai e ploaie, nici vânt.
Când apocalipsa vine,
Pământul se face scrum.
Din el nimic nu mai rămâne.
Totul e negru și fum.
Universul nu ne reciclează.
Clonă, nu ne poate face.
Dumnezeu toate le-așează,
În fața lui, lumea tace.
Nimic nu ne luminează,
Moartea viață, nu se face.
Chiar dacă pământul moare,
Galaxia nu dispare.
Altă stea pe cer apare,
Cu timpul și ea dispare
Fiindcă e tot căzătoare.
poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre tăcere sau poezii despre planete
Bruma
nici singur nu mai știu
de nu mă mai doare
nici sufletul pustiu
nici eu-l care moare
din pietre vine rece,
o apă de izvoare
și peste mine trece
și tot nu mă mai doare
lin turlele bisericii
se oglindesc în soare
nimic din gânduri sferice
nimic nu mă mai doare
un sloi de brumă tristă
căzută-n fapt de seară
insistă și insistă
că toate-or să mă doară...
poezie de Iurie Osoianu (24 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre brumă, poezii despre tristețe, poezii despre gânduri, poezii despre creștinism sau poezii despre biserică
Fără comentarii...
Chiar dacă toamna rece
Pare monotonă, tristă,
Nu înseamnă că de-acuma
Să-mi țin nasul în batistă.
Sau să-mi iau din cui paltonul,
Pentru a nu-ngheța de frig,
Nu vreau ca să-i țin isonul,
Dispoziția să-mi stric.
Lasă-mi bată ea în strună,
Iată, vara caldă trece,
Eu îmi zic mai mult în glumă,
Chiar se face timpul rece.
Dar păstrez considerentul,
Și concluziile tale,
Mă îmbrac tot în cămașă,
În picioare-mi iau sandale.
Nu țin cont nici dimineața,
Când văd bruma pe pervaz,
Nici când aerul cam rece,
Mă-nroșește în obraz.
poezie de Mihai Leonte (1963)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre nas, poezii despre dimineață sau poezii despre aer
Doar fragii sălbatici
M-au izgonit din cetățile cucerite,
nici cu inima nu mai stăpânesc femeia,
doar fragii sălbatici
îmi lasă arome în suflet.
Tot ce mă cheamă mai mult
este sângele care nu-i este statornic,
urcă și coboară vesel prin trup.
Ca pe o sobă aluatul dospit
miroase prin fante plăcut
și nici pâinea nu-i mai prejos.
Când între noi se nasc privilegii
și fiecare și-l apără,
noaptea se învăluie în dragoste.
Când stele se mișcă după legile lor
cerul rămâne același
luminos și înalt.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre sânge sau poezii despre stele
Și-acum ca ieri...
m-am înșelat, a câta oară,
iar am băut apa amară,
iar am gustat licoarea surdă
și iar mă plouă, iar mă udă,
din nou cu rece, lacrimi cerne,
prea umezite nopți în perne,
din nou e gheață jur prejur,
din nou mă plâng, din nou înjur,
din nou în cap am un nebun
cu ce folos iar să m-adun
nimic din timpul petrecut
rămas în urmă fără scut
n-am învățat să îl ascult,
degeaba prost, degeaba cult,
nimic nu am cules să râd,
totu-i la fel, totu-i e hâd,
doar vântul parcă e mai blând,
pentru cât timp și până când?
Nimic, nimic, totul e crud,
degeaba țip, în jur e ud
și-acum la fel și-acum ca ieri
mor iernile în primăveri,
mor primăverile în veri
și toamnele storc mici plăceri
și-n zile plouă și-n zile ninge,
pe geamuri totul se prelinge,
scursuri de vise amorțite
cad peste tocuri împietrite,
iar spală geamuri prăfuite,
să vadă luna, chipuri triste
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară
Miez de noapte
Scriu versuri și atât.
Să dorm nu pot deloc
și-aș vrea să mai visez,
să-mi amintesc primul sărut,
când timpul s-a oprit în loc.
Să-l recreez...
.
Noaptea m-acoperă
Iar eu mă pierd în vers
precum într-un abis.
Privirea- i ca o negură
și mă apuc de șters,
căci nu-i nimic de zis.
.
E prea mult haos.
Mă-nvârt în jurul meu
și tot nu mă găsesc...
Va fi și mai frumos,
dar nu chiar curcubeu.
Oricum, de pot, zâmbesc.
.
Să fii tu bine, cititor!
Dorința va rămâne
mereu la fel.
Voi încerca să zbor
și să culeg doar bine,
să ne-nfruptăm din el...
.
Devine tot mai rece,
iar trupul cade greu,
alunecând spre sol.
Aș vrea să pot petrece,
dar ăsta sunt doar eu
pierzându-mă în gol.
.
Ascult doar pianul.
Mă bucură de dor
și mă-nțelege.
Tristețea - straniul
sentiment. Un nor
ce nu mai merge...
.
Dar ne veghează luna
pe amândoi deodată.
E noapte iar.
Puternică-i lumina
ce zice niciodată,
nimic, nu-i în zadar.
.
Nici dragostea pustie,
nici sufletul pătat
cu întuneric.
Căzături să tot fie.
În timp am învățat
să mă ridic...
poezie de Pleșa Dragoș Florian din Poezie
Adăugat de Pleșa Dragoș Florian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre poezie sau poezii despre întuneric