Eram copilul bătrân, trecutul care trebuia ars din temelie, pentru ca mama, pasărea Phoenix, să poată renaște încă o dată, o pasăre de aur ridicându-se din cenușă. Am încercat s-o văd pe mama prin ochii lor. Frumosul suflet poetic întemnițat, geniul în suferință. Suferise oare mama? M-am forțat să-mi imaginez. Cu siguranță suferise când Barry o dăduse afară din casă în ziua aceea, după ce se culcase cu ea. Dar când l-a omorât suferința a fost, într-un fel, compensată. Suferea acum? Chiar nu puteam spune.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre suferință
- citate despre păsări
- citate despre trecut
- citate despre suflet
- citate despre siguranță
- citate despre poezie
- citate despre ochi
- citate despre mamă
- citate despre imaginație
Citate similare
Când îți lipsește mama
Când îți lipsește mama
și soarele se ascunde.
Se adâncește rana
și în suflet îți pătrunde.
Când îți lipsește mama
florile-n grădină mor.
Rău le oflește mana,
ajungi să plângi de mila lor.
Când îți lipsește mama
cu tine plânge și cerul.
Îți dorești chiar să treci vama,
să-i dezlegi și lui misterul.
Din înalt te cheamă mama
în brațe vrea să te strângă.
Să îți potolească rana,
ochii tăi să nu mai plângă.
poezie de Dumitru Delcă (29 ianuarie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre înălțime
- poezii despre vamă
- poezii despre suflet
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre mamă
- poezii despre dorințe
- poezii despre Soare
O îmbrăcăminte foarte specială
Mama deja nu mai este,
mama a plecat într-un nor alb, cu un porumbel alb.
Ultima zi înainte de a se duce
s-a trezit fără durerea pe care o avea în fiecare dimineață,
în ziua aceea nu a mai plâns,
ne-am jucat și am râs împreună toată dimineața.
Mama a plecat acum treisprezece ani,
dar eu mereu o aștept,
pentru că ea vine în fiecare noapte,
se apucă să tricoteze și vorbește cu mine despre tata și depre cer,
ca atunci când nu plângea de durere.
Mama mi-a spus că deja nu mai plânge,
dar este o minciună, eu îmi fac totdeauna somnul
și ea plânge înainte de a pleca din nou,
să nu-i spuneți ce v-am povestit.
Iar eu plâng când ea pleacă,
pentru că nu o mai văd în salon,
deja nu mai citește biblia
pentru că vorbește cu Dumnezeu, mereu îmi vorbește de Dumnezeu.
Eu încă nu pot să merg la Dumnezeu,
Mă rog în fiecare seară,
dar mama spune că trebuie să aștept ca el să mă cheme,
că atunci când va termina de tricotat o îmbrăcăminte specială, trebuie să o facă
Dumnezeu o va trimite după mine
și vom merge împreună pentru a ne juca din nou,
și asta va fi pentru totdeauna.
poezie de Josue Trejos Campos din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre jocuri, poezii despre durere, poezii despre dimineață, poezii despre vorbire, poezii despre vestimentație, poezii despre timp, poezii despre tată sau poezii despre somn
Mi s-a spus că eram un copil aproape grav, deși plin de toate naivitățile acelei vârste. Mama mea mă iubea cu toată puterea unei naturi concentrate și a unei vieți care fusese tristă. Mi s-a spus că era o femeie înaltă, tăcută și frumoasă. Ea suferise mult, căci multă vreme luptase cu cea mai grozavă sărăcie, lucrând zile și săptămâni la o cuscutură, pentru care lua câțiva lei, căci bunica mea rămăsese fără mijloace. Numai mai târziu începu să aducă acasă ceva un frate al ei. Eu n-o țin minte cum era la față, decât foarte vag. Am mai mult o impresie nelămurită despre ființa ei, despre esența ei sufletească, despre ceva cald și lipit cu patimă de copilul acela, care azi sunt eu. Dar această impresie nelămurită a mea, adăugată cu cele ce am auzit despre ea, au alcătuit în mintea mea o ființă vie, pe care o văd: o fată tânără. Ea a murit la vârsta de 31 de ani, și o văd ca o fată. Mama mea, acum când eu am 40 de ani, când sunt mai bătrân decât ea, îmi apare într-un chip foarte curios, pe care e greu să-l exprim. Mama mea este mai tânără decât mine.
Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie și adolescență (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre timp, citate despre vârstă, citate despre copilărie, citate despre înălțime, citate despre zile, citate despre viață, citate despre tăcere, citate despre tristețe sau citate despre tinerețe
În drumul meu spre Dumnezeu...
când voi pleca în călătoria din care
n-am să mă mai întorc niciodată
o să-i las fetiței mele
un bilețel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă și prin curte
să-mi scoată de la curățătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac și câteva sarmale
pentru că și mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac și din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
de-asupra pe cuptor
a măturat casa și curtea
apoi a plecat...
unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata
nu știu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
știu că acum
am anii care mă vor face
să înțeleg de ce a plecat tata...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre lumină, poezii despre religie, poezii despre negru sau poezii despre fete
În drumul meu spre Dumnezeu...
când voi pleca în călătoria din care
n-am să mă mai întorc niciodată
o să-i las fetiței mele
un bilețel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă și prin curte
să-mi scoată de la curățătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac și câteva sarmale
pentru că și mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac și din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa și curtea
apoi a plecat...
unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata
nu știu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
știu că acum
am anii
care mă vor face
să înțeleg de ce a plecat tata...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
În drumul meu spre Dumnezeu
Când voi pleca în călătoria
din care n-am să
mai mai întorc niciodată
o să-i las fetiței mele
un bilețel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă și prin curte
să-mi scoată de la curățătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac și câteva sarmale
pentru că și mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac și din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa și curtea
apoi a plecat...
unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata
nu știu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
știu că acum
am anii
care mă vor face
să înțeleg de ce a plecat tata...
poezie de Teodor Dume (17 aprilie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
În drumul meu spre Dumnezeu
Când voi pleca în călătoria
din care n-am să
mai mai întorc niciodată
o să-i las fetiței mele
un bilețel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă și prin curte
să-mi scoată de la curățătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac și câteva sarmale
pentru că și mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac și din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa și curtea
apoi a plecat...
unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata
nu știu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
știu că acum
am anii
care mă vor face
să înțeleg de ce a plecat tata...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moștenire
Îți las moștenire amintirile, copilul meu...
Fie ca ele să-ți amintească mereu
De casa noastră, de armonia din ea,
De toată frumusețea din viața mea,
De dragostea ce-adânc ți-o port
Până în clipa ce voi fi mort,
De dragostea adâncă pe care mereu
Ți-am purtat-o în sufletul meu.
Să-ți amintească de mama ce te-a născut
Și de tot ce pentru tine a făcut.
De iubirea cu care te-a'nconjurat
Bunul, frumosul și dragul nostru băiat.
De copilăria ce ți-a făcut-o frumoasă,
Mamă iubită, mama duioasă,
Mama de aur și ca s-o spun pe bune:
De ne'nlocuit pe pământ, unică'n lume.
De pomul de iarnă, de Moșu' Crăciun,
Ce-l așteptam cu toții de Sfântu Ajun.
De bucuria imensă din sufletul tău,
Mare și luminoasă ca'naltul Ceahlău.
De timpul când erai încă firav
Și ca orice copil, mai erai și bolnav
Și cât puteam să fiu apoi bucuros
Că te vedeam din nou sănătos.
Îți las moștenire amintirile, copilul meu,
Să te aibă în pază Cel Bun Dumnezeu,
Să-ți amintești așa, câte-odată,
De mama iubită, de bunul tău tată.
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre frumusețe, poezii despre copilărie, poezii despre bucurie, poezii despre viață, poezii despre sănătate sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Mama
Când eu am venit pe lume,
nu aveam încă un nume.
Cineva ma luat în brațe.
Mai târziu eu am aflat
că aceea era mama.
Când e lângă mine,
totul e ușor.
Știu, pot să visez.
Pot chiar și să zbor.
Îmi imaginez
că plutesc pe-un nor.
Într-o seară, mama m-a luat de mână.
M-a dus la fereastră, s-a uitat la mine
și mi-a spus zâmbind:
-Vezi Steaua Albastră?... Este Steaua noastră.
Chiar dacă în viață sunt momente grele,
tu, copilul meu, vei găsi ușor
drumul către stele.
poezie pentru copii de Iulia Giușcă din URSUL DE PLUȘ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015
Adăugat de Iulia Popov(nume autor...numele din certificatul d
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre stele, poezii despre visare, poezii despre seară, poezii despre imaginație sau poezii despre albastru
Mi-a lipsit
Mi-a lipsit al mamei drag alint,
Încă de când am venit pe lume,
Mi-a lipsit și dulcele cuvânt,
Care doar mama ți-l va spune.
Mama mi-a fost stea călăuzitoare,
Chiar de acolo din locul SFÂNT,
Le-a sfătuit pe ursitoare,
Să mă apere pe acest pământ.
După mama n-am plâns niciodată,
Căci sufletul ei a fost cu mine,
În noaptea cea întunecată,
Dar și în zilele foarte senine.
Despre ea voi scrie, nu voi fi tăcut,
Gândindu-mă la chipul ei blând,
Peste orice greutăți am trecut,
Cu ICOANA mamei în gând.
poezie de Mihai Leonte (21 mai 2003)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Pasărea Phoenix
Mă lipesc
de plămânii tăi
să-ți fiu aerul
pe care îl respiri
atunci când simți că te sufoci de dorul meu.
Nimeni în afară de mine
nu îți va purta inima
ca tribut
iubirii de noi.
Tu știi că noi
suntem Pasărea Phoenix
dar nu renaștem din cenușă,
ci unul din celălalt...
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre inimă, poezii despre dor, poezii despre cenușă, poezii despre aer sau poezii despre Pasărea Phoenix
Tata lor?! își zise Mama Zmeilor. Știa, biata de ea, că e-n lume Mama Pădurii, e Mama Ielelor, sunt fel de fel de mame, dar tată nu mai pomenise, și se simți rău smerită când se văzu, așa deodată, în fața tatălui lor cine or fi ei, aceia.
Ioan Slavici în Spaima zmeilor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tată, citate de Ioan Slavici despre mamă, citate despre smerenie, citate despre păduri, citate de Ioan Slavici despre păduri sau citate despre Iele
Mama
Când afară pe cer soare nu este
Soare pentru mine mama este.
Când afară plouă și căldură nu este
Căldură pentru mine mama este.
Când sufletul meu e rece
Și prin inimă o groaznică furtună trece
Sprijin pentru mine mama este.
Ea e sprijinul meu mereu
M-ajută și la bine și la rău.
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre bine și rău
Oh, mamă!
Mama e cânt de leagăn și-adiere,
Mama e pentru prunc eternul vis,
Mama e veșnic dulce mângâiere
Și sufletul îi este paradis.
În mama e frântură de iubire,
Frântură de dureri și adevăr,
În mama este zvon de mulțumire,
În mama este lacrimă și dor.
E poartă sfântă, cerului deschisă,
Iubire și lumină pe pământ,
La tâmple albă-adesea-n cărți descrisă,
Cu suflet mare și cu chipul blând.
E vad de lacrimi și de suferință,
Rugă și-ngenunchere și cuvânt,
Roua de pe beriș, de pe altiță,
Și murmurul... da, murmurul din crâng.
Mama-i pe veșnicie Catedrala
Unde cu ochii-n lacrimi ne rugăm...
Prin ea noi ne răscumpărăm greșala...
Mama e goana după adevăr.
Cu ea ni-i somnul limpeziri de ape
Și visul împlinire pe pământ,
De ea suntem mereu, mereu, aproape,
Căci mama este lucrul cel mai sfânt.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre suferință sau poezii despre rouă
Eugen: Și atunci, mama lui Luci, Diana... Nu mi-aș fi închipuit vreodată că ai iubit-o.
Traian: Am iubit-o?! La naiba! Încă o mai iubesc, Eugen! Enorm... Ca un nebun... Înțelegi acum de ce nu m-am căsătorit niciodată? Din cauza ei, desigur, altfel, n-aș fi avut nici un motiv.
Eugen: Dar a trecut atâta timp de atunci... Ar fi trebuit să-ți refaci viața, să nu rămâi singur...
Traian: Nu, fără ea n-avea nici un rost; n-aș fi putut. Știu; lumea e plină de multe alte femei frumoase, nu e ea singura, dar pentru mine nici nu se pune problema alteia.
Eugen: De ce?!
Traian: De ce?! Pentru că eram mult prea îndrăgostit de ea, din cauza asta. Și încă mai sunt. Nu reușesc să mi-o scot din minte... Poate că dacă n-aș vedea-o zilnic pe aici, prin Institut... Dar nu, nici așa n-aș putea-o uita sau înlocui cu alta... Mi-e imposibil!
Eugen: Dar ai avut o relație cu ea atunci.
Traian: Aș, relație... E deja prea mult spus. Amândoi eram mult prea tineri, naivi, visători, niște copii. În plus, ea nu mă iubea deloc. Eu, desigur, mă aflam la polul opus; eram în stare să-mi dau viața pentru ea. I-aș fi pus lumea la picioare, aș fi mutat munții din loc; aș fi făcut orice pentru ea. Se pare că nu era de ajuns. L-a preferat pe blond și încă îl preferă, tot pe el. Pe atunci nu doar ea, ci și mama ei, doamna Dana Dragomir. Eu ce eram?! Doar un elev al Institutului. Ce-i puteam oare oferi fiicei dânsei? Mai nimic! N-aveam casă, n-aveam mașină, n-aveam bani. Nimic... S-a împotrivit categoric unei relații între mine și fiica ei.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre visare, citate despre păr blond, citate despre picioare, citate despre nebunie sau citate despre naivitate
Când râde în somn copilul
Legănându-l pe picioare
Mama își culcă copilul.
E fericită că-l are,
Că și-a împlinit destinul.
Cu glas duios îi alină
Somnul dulce de copil.
Cheamă somnul ca să vină
Și se bucură din plin.
Cu drag pruncul își privește,
Gânguritul îi ascultă.
Când în somn puiul zâmbește
De necazuri mama uită.
Când râde în somn copilul
Soarele din nori apare.
Aleargă repede timpul
Să crească copilul mare.
Când în somn râde copilul
Mai ușor mama zâmbește.
Râsul lui este mobilul
Care o întinerește.
Mereu vor râde-n somn copiii,
Mereu vor înflori, ca trandafirii.
poezie de Dumitru Delcă (19 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre zâmbet, poezii despre vinovăție, poezii despre trandafiri, poezii despre picioare sau poezii despre nori
Cu același suflet al meu, de azi...(mamei mele)
Se pare că viața
e un circular spectacol de acrobație,
pentru că nu știe nimeni cum s-a făcut,
cum se poate naște dintr-un copil un OM,
da, asa m-am visat! ca eram însărcinată cu mama
(deci, smulgerea ei din mine, așa s-a petrecut!)
da, ireală senzație de abandon
(din moarte cum s-o mai strig, ar fi o tragedie
mai mult... că tot ce mă rănește
stă, chiar, într-un prezent, al ei trecut...)
Se pare că nu numai viața e plină de mășți și costume,
nu-i azi, singura zi când nu mai știi ce-ți doreșți,
nici timp câștigat, nu-i! mereu sa te-ntrebi:
cine pe Cine aduce pe lume,
Numai că eu, la o simplă acrobație visez...
ziua când mă voi naște la termen(mama, din Tine!)
cu același suflet-al- meu, de azi... la Trapez!
poezie de Daniela Pârvu Dorin din VOLUM IN PREGATIRE, Amprente (20 aprilie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre tragedie sau poezii despre naștere
Icoana
(În amintirea mamei mele, Alexandra)
Când eram de-o șchioapă,
mama mă ducea la biserică
și se ruga în fața unei icoane
a Maicii Domnului.
Dar eu,
de-acolo, de jos,
zăream doar chipul mamei,
reflectat de sticla protectoare
și nu înțelegeam
de ce trebuia să vină până aici,
pentru a se ruga la ea însăși,
când aveam și acasă oglindă.
Abia când am crescut
și am putut să văd
mai bine chipul Sfintei,
am sărutat-o,
mulțumindu-i lui Dumnezeu
că o pot vedea
și acum,
în icoană,
pe Mama!
poezie de Pavel Lică din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre icoane, poezii despre protejare, poezii despre creștinism, poezii despre creștere sau poezii despre biserică
Nu știam ce să spun. Ucisese un om. Era mama mea. Nu știam dacă eram ca ea sau nu. În principiu, nu voiam să vorbesc despre ea.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire sau citate despre principii
Anotimpurile mele...
În ziua în care am învățat să respir
ochii mei inocenți
au văzut pentru prima oară lumina
în frunzele viilor am fost înfășat
strugurii se transformaseră în sânge
imediat mama mi-a schimbat veșmintele
învelindu-mă în straie albe
m-am trezit într-un clinchet
de clopoței și-n ciripitul
unor mici vietăți
în nuanțe pastelate
pe un fond verde intens
ochii mei deveniseră verzi
apoi am descoperit dogoarea soarelui
atâta căldură
atâta lumină
mama mă dezbrăcase lăsându-mă gol
să ma scald în razele lui
de atunci totul se repetă
cadru după cadru
până intr-o zi
cănd mi-am zărit mama
tremurîndă într-un ungher al casei
i-am privit orbitele întrate în os
aștepta în liniște
albul din cer...
poezie de Iuri Iulian Lorincz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre alb, poezii despre învățătură, poezii despre viticultură, poezii despre sânge, poezii despre struguri sau poezii despre schimbare