Ştim că dincolo de imaginea revelată a realităţii, există o alta, mai aproape de realitate, şi dincolo de aceasta o alta, şi tot aşa până la adevărata imagine a realităţii, absolută şi misterioasă, dar pe care nimeni nu o va vedea vreodată, sau poate până la descompunerea oricărei imagini şi a oricărei realităţi.

citat clasic din Michelangelo Antonioni
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este de ajuns să faci lumea religioasă. Adevărata credinţă în Dumnezeu şi adevărata religie constă, dimpotrivă, în certitudinea tainică şi totuşi evidentă că Împărăţia lui Dumnezeu - obiectul ultim al oricărei dorinţe, al oricărei speranţe şi iubiri - nu este din lumea aceasta, ci de dincolo, din acea lume care poate da sens şi valoare tuturor lucrurilor de aici.

citat clasic din Alexander Schmemann
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se pare jenant să ne agăţăm de raţiuni imaginare ca să fugim de raţiunea imaginarului... De teritoriul nesfârşit al realităţii interioare, singura în care se întâmplă cu adevărat întâlnirile noastre... Sensul oricărei mitologii şi parabole este să deschidă porţile realităţii. Naşterea spiritului Herei din spiritul lui Zeus e realitatea, metafora e ideea de metaforă...

Ilinca Bernea în Legende Androgine (2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e nimic pierdut. Totul se încadrează perfect în ritmul monoton al vieţii. Început, sfârşit şi de la capăt: un alt început, un alt sfârşit; un veşnic ritual. De când, până când? Nu există capăt. Dincolo de orice zid, există altceva. Mereu altceva. Se continuă. Altfel. Sau la fel. De unde, până unde? Nu ştim! Poate vom afla. Vreodată...

Cornelia Georgescu în În căutarea omului (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o poveste fără sfîrşit, a tuturor fiinţelor şi întîmplărilor din toate timpurile, curg norii în azur, zugrăvindu-l cu mirifice sau înfricoşetoare imagini. Nici un chip al realităţii — cum se arată în lumina soarelui -, nici o transfigurare a lui — sub razele lunii-, nici o plăsmuire, a oricărei mitologii, nu întîrzie să-şi înceapă peregrinarea (...)

Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa e viaţa

Aşa e viaţa
Un copil râde,
Un bătrân plânge!
O mamă cu drag
Pruncul la piept îşi strânge.

Frate trădează
Pe frate,
Pentru bogăţie şi libertate,
Ca să aibă el de toate!

O floare înfloreşte, alta se ofileşte,
Una moare, alta trăieşte,
Dar nimeni nu se bucură
Şi nimeni nu le jeleşte.

Căci aşa e viaţa dată de Dumnezeu,
Şi nimeni nu o poate schimba!
Aşa a fost,
Şi aşa va fi mereu.

poezie de Vladimir Potlog (14 decembrie 2007)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine eşti şi orice îţi doreşti, poţi obţine. Secretul este să poţi să îţi foloseşti toate abilităţile pentru a vedea dincolo de ce se vede cu ochiul liber, pentru că ochiul liber este foarte, foarte superficial. Ochiul liber vede doar aparenţele. Dincolo de ce se vede, este adevărata realitate şi una din legile acestei realităţi spune că înainte să ai ceva, trebuie să devii ceva.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticile neghioabe ale muritorilor însoţesc de mii de ani chiar şi acţiunile misterioase sau manifestările uluitoare ale lui Dumnezeu Tatăl care sunt evidente pentru cei înţelepţi. Aici pe pământ, nimeni - fără excepţie - nu poate să placă la toată lumea în acelaşi timp. Nici măcar Dumnezeu nu întruneşte unanimitatea absolută în această lume. Dincolo de toate criticile, adevărul obişnuieşte să biruie întotdeauna, indiferent dacă noi vrem sau nu aceasta. Timpul, care până la urmă supune aproape totul în manifestare, face să crească în mod inevitabil valoarea operelor spirituale, frumoase, bune şi adevărate pentru că ele sunt într-un anume fel tangente cu eternitatea.

Gregorian Bivolaru în Gânduri inspirate
Adăugat de SerjSatyananda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii cugetători, care aspiră să pătrundă până în fiinţa însăşi a realităţii, îşi aseamănă inspiraţiile şi clarviziunile cu fenomenul minunat al instinctului. Simpatia misterioasă prin care ei încep să pătrundă tainele existenţei ar fi un fel de instinct.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vă rugaţi împreună, veţi rămâne împreună. Creaţi legături profunde şi spirituale între voi; veţi constata că problemele se vor rezolva treptat. Deşi, câteodată, nu corespunde realităţii, mentalizaţi-vă soţia fericită, plină de sănătate, frumoasă. De asemenea, soţul poate fi văzut ca fiind puternic, tandru, armonios şi bun. Menţineţi neîntrerupt această imagine benefică, până ce transformarea se va produce în realitate.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

X egal z şi tot aşa

Fumatul şi masturbarea nu duc la orbire
cu alte cuvinte
ce poate fi mai frumos de atât până şi y se bucură
că poate deveni z
până şi eu îţi pot oferi
o partidă Cafe creme GRANDE Azure, pe o plajă în care
să ne scuturăm scrumul din sufletele noastre zdrobite
"fuck you with flowers" scrie pe cer
dincolo de amoralitatea pescăruşilor
albatroşilor neîndemânateci suntem noi,
doi amanţi atât de pricepuţi care facem poezie pe rând
dincolo de asta cafe grande azuro
şi o vineri seară fără nicio noimă,
într-un cartier oarecare.

poezie de Irina Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stai departe de ziua de marţi!

nici în timpul acestei vieţi nu ne putem întâlni.
zilele de marţi sunt numeroase, mult prea numeroase.
după fiecare zi de marţi urmează o altă zi de marţi, apoi alta şi tot aşa la nesfârşit
oricât aş încerca,
timpul meu refuză să se împartă în alte zile.

dar tu poţi fi cu adevărat fericită şi în absenţa mea,
e suficient să înveţi cântecul de leagăn al Morgothiei
sau să te pierzi printre copacii sacri ai druizilor.

nu aştepta să fiu dezlegat de povară unei zile fără de sfârşit.
mai bine oglindeşte-ţi chipul
dincolo de iubire,
dincolo de durere,
dincolo...

poezie de Eduard Dorneanu (2 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptarea ucide

Aşteptarea ucide...
Confuzie iraţional folosită.
Relativitatea cuvintelor DA şi NU,
Balanţa dintre două lumi,
Platforma unor sentimente confuze...
Off, poate că nici măcar ea nu există,
Ci este un timp lăbărţat,
Ca un pulover croşetat
Din ireale secunde.
Poate!
Se v sfârşi această incertitudine
În secunda "0" a realităţii.
Aşteptare?! Imaginea distorsionată
A fracţiunii de viaţă
Despre care nu ştim nimic.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ajuns până acolo încât adevărata "viaţă vie" o considerăm aproape ca o muncă, aproape ca pe o slujbă, şi suntem cu toţii de acord în sinea noastră că e mai bună viaţa din carte. Şi de ce ne tot frământăm uneori, ce ne tot prostim, ce tot cerem? Nici noi nu ştim ce.

Dostoievski în Însemnări din subterană
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu înţeleg etichetele. Nu vreau să-mi spună nimeni că sunt de origine latino sau negresă ori altceva. Am intepretat personaje care fuseseră scrise pentru femei caucaziene, aşa că vreau să mi se acorde aceiaşi consideraţie ca oricărei alte persoane, iar până acum asta s-a şi întâmplat.

citat din Zoe Saldana
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fel de autoportret

Eu sunt cum trebuie să fiu.
Sunt aşa, şi sunt pe dincolo;
Sau sunt pe dincolo şi nu sunt aşa.
Dar, nici nu vreau să fiu
Cum trebuie acolo,
Ori sunt cum trebuie
Să fiu dincoace.
Dar cine ştie cum trebuie să fiu?
Şi cine vrea să fiu cum trebuie ;
Şi cine aşa şi pe dincolo,
Pe dinăuntru, pe dinafară,
Peste tot ce e, ce sunt,
Ce mă-nconjoară,
Ce mişcă, ce moare,
Ce-i bun, ce-i rău şi ce doare;
Ce naşte, ce duce
Pe dincolo şi dincoace de noi,
Din noi, şi pe dincolo şi pe dincoace,
În lumi stelare, milenare,
Ce sunt sau nu sunt?
Eu sunt cum sunt,
Că sunt sau nu sunt:
Pe dincoace, aşa şi pe dincolo!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De fapt dragostea este o iluzie ca oricare alta; ea îl va împinge pe om în a-şi sacrifica tot ceea ce el posedă în lume doar pentru a obţine pe această femeie, care în realitate nu-l va satisface cu nimic mai mult decât o poate face oricare alta.

Arthur Schopenhauer în Metafizica iubirii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrem să rânduim viaţa fericită şi dreaptă a oamenilor, dar, de când cunoaştem viaţa oamenilor şi ştim ca ei au năzuit mereu spre asta, ştim că niciodată n-au ajuns la o viaţă fericită şi dreaptă. Întodeauna dupa atingerea unei trepte a binelui se dezvăluia alta, următoarea, la fel de stăruitor indispensabilă cum părea si cea abia atinsă. Şi a continuat aşa până în vremurile noastre, începând cu canibalismul şi până la naţionalizarea pământului. De aceea e firesc nu numai să presupunem, dar şi să fim încredinţaţi că aşa va fi mereu.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

de o vreme încoace
exist tot mai puţin
parc-aş fi o barca care se îndepărtează tot mai mult de ţărm
au fost vremuri frumoase
acum caut un bec care să ardă continuu
până dincolo de asfinţit
şi o inimă care să bată şi dincolo de moarte

poezie de Lucian Bota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce vede Nevăzutul, atunci când priveşte văzutul, se vede pe Sine. Căci privitorul este Una cu ceea ce priveşte, iar ceea ce vede atunci când priveşte, îi arată privitorului locul din care priveşte. Privirea din spatele privirii devine activă odată cu Întoarcerea la Linişte, pentru că Liniştea trezeşte cele mai profunde taine ale fiinţei. Locurile interioare, care n-au fost vizitate niciodată, ies la suprafaţă prin intermediul Liniştii, deoarece, în Linişte, tot sunetul se aude mai clar. Şi, la nivelul său de bază, întreaga creaţie este sunet. De aceea, cel ce se scufundă conştient în Oceanul de Linişte, va cunoaşte cu adevărat aspectele cele mai fine ale sunetelor întâlnite. Liniştea nu e o stare, o emoţie, sau un sentiment. Liniştea este dincolo de orice simţ, în spatele oricărei creaţii. Liniştea nu e o vibraţie sau o energie, ci este sursa vibraţiei - sursa undei - sursa sunetului. Iar când te întorci la sursa realităţii tale, conţinutul realităţii tale va îmbrăca straiele Liniştii din care provine, deoarece, înainte de sunet, a fost Linişte. Şi este în continuare, căci Liniştea nu dispare atunci când e acoperită de sunet, iar sunetul care devine conştient de Liniştea din care a răsărit, devine conştient de Sine - de faptul că este Una cu Liniştea.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Introducere
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-mă cu tine (pentru iubitul meu soţ)

Iubitule
ia-mă cu tine şi
du-mă la capătul lumii
dar... lasă-mă acolo...!
Lasă-mă să mă dezintegrez
fiindcă, la prânz
ţi-am azvârlit iubirea,
cu tipsie cu tot...;
să mă asfixiez, căci, la cină,
am vărsat cupa cu ozon,
părtinită de tine...;
să mă topesc de dor, pentru că,
deunăzi te-am părăsit o clipă...!
Du-mă dincolo de apă,
de lumină, de viaţă şi,
fiindcă ieri am scăpat stropul de rouă
de pe buzele tale,
astâmpără-mi setea cu pelin...
cu absint...
sau cu... lacrimile
din ochii tăi limpezi...
şi, fiindcă te-am împins
în singurătate,
lasă-mă câte puţin pestetot...
oriunde... sau... nicăieri!
Du-mă dincolo de iubire,
şi uită-mă acolo
să mă dizolv încet,
în inerţia eternităţii...
ori lasă-mă doar cu florile
pe care mi le trimiţi în fiecare zi
până reînvăţ de la ele
credincioşia...!
Şi totuşi, fiindcă ierţi
până dincolo de iertare,
fiindcă mă iubeşti
până dincolo de iubire,
ia-mă în tine şi lasă-mă,
acolo, întreg în întreg,
până la sfârşitul sfârşitului...
Iubite, dincolo de infinit,
la capătul lumii,
du-mă cu tine!

poezie de Iulia Mirancea (12 februarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!