O poveste de iubire

Scrisă-a fost o poveste de iubire
Cu mâna tremurândă, pe-o foaie
Treptat presărată doar cu fericire
Şi uitate lacrimile ce curg şiroaie.

Având doi nebuni în prim-plan.
Ce-au trecut cântând prin furtună
Şi se iubeau mai mult în fiecare an,
Soarta o clădeau doar împreună.

Frumoşi, perfecţi, formau un ideal,
O iubire cum vezi doar în poveşti.
Bazată pe continuitate, fără final
Cum rar ţi-e dat acum să găseşti.

Autorii ce au scris ani, luni, zile
Sunt chiar ambii protagonişti.
Au precizat clar în miile de file:
"Iubirea de vrei s-o câştigi, rişti."

poezie de Alina-Georgiana Drosu (15 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de iubire

O poveste aş dori să-ţi spun
o poveste frumoasă, de-adormit copiii,
fără Feţi-Frunoşi şi Zmei,
ci o poveste simplă de iubire.

Sunt poveşti ce le-am uitat de mult,
altele nu se pot spune,
poveşti fără sfârşit şi început,
iubirea, doar iubire şi iubire.

Dragostea cu miros de fân
Când mugurul dădea în floare,
am să-ţi spun de ce a plâns
în povestea cu foi albe.

poezie de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, "U" Cluj

În anul 1919 a fost înfiinţată
Echipa ce-n Ardeal e adorată.
"U" Cluj a scris file de istorie
Cu jucători ce-au atins glorie.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (22 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitori ai unei poveşti de iubire

De mână ne plimbăm
Ca doi porumbei
Şi ne-mbrăţişăm
La umbra unui tei.

Capul pe-al tău piept,
Delicat l-am pus.
Nerăbdătoare, aştept
Ceea ce ai de spus.

Cu dragoste mă priveşti,
Inima deja tresare.
Cu emoţii povesteşti
Despre o iubire mare.

Ce-a trecut prin Soare, ploi
O poveste-n inimă păstrată,
Scrisă chiar de amândoi
Ce nu poate fi uitată.

Suntem simpli muritori,
Protagonişti în realitate
A unui amor, scriitori...
Frumoasă e a noastră carte!

Pe-al nostru iubit roman,
Îl port cu mine zi şi noapte
E unicul meu talisman,
Nimeni de el nu mă desparte!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (29 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am nevoie doar de tine

Şi nu am nevoie de somnifere, tu eşti cel mai bun medicament,
Iar vocea ta pentru inima mea a fost mereu un pansament
Te-am iubit din prima clipă deşi te-am alungat de atâtea ori
Singurul care ani întregi m-a ţinut cu capul în nori.
Şi nu am nevoie de cineva, eu am nevoie de tine,
Doar buzele tale, braţele tale ştiu cum să mă aline
Şi ochii tăi căprui. Iar sărutul mi-a lipsit luni la rând
În fiecare seară mă trezeam cu dor şi plângând.
Mi-am dat seama în anii ce peste noi grăbiţi au trecut
Că ai fost motivaţia mea, tot ce mai drag pe lume am avut.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (18 decembrie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de vară

Ne îmbrăţisăm ca prima oară,
De ploaie suntem pătrunşi
Şi-n această zi de vară
Sub o umbrelă ascunşi.

Stăm aşa ca doi nebuni,
Inima din piept tresare.
Îmi amintesc de acea luni
Când te-am găsit din întâmplare.

Eşti începutul şi sfârşitul meu,
Doar tu ai adus speranţă.
Şi-i mulţumesc lui Dumnezeu,
Mi-a adus zâmbetul pe faţă.

În fiecare noapte te visez
Soarta o clădim împreună.
Eşti versul cu care rimez,
Viaţa mi-am pus în a ta mână!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (27 iunie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai Eminescu

Eminescu, a fost bogat,
În urmă, ceva a lăsat.
Nu a stăpânit un Imperiu,
Dar a fost un mare geniu.

Ale sale bogăţii
Au fost frumoasele poezii.
Opere consacrate,
Ce nu pot fi uitate.

Această avere,
Niciodată nu piere.
Ce scrii, rămâne pe vecie,
Toată lumea o ştie.

Vorbele sunt purtate de vânt,
Sau rămân doar în gând.
Ce e scris pe foaie,
Niciodată nu dispare.

Elevii, nu-l uită niciodată,
La bac, mai cade câteodată.
Unora le dă bătăi de cap,
Cand la română, au picat.

Acum 166 de ani, te năşteai.
În această lume rea, păşeai.
Luceafărul poeziei româneşti,
Pe veci o să străluceşti.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (14 ianuarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colectiv

Colectiv înseamnă tragedie
Ce-a lăsat chipuri desfigurate
Întrebări fără răspuns... o mie,
Destine prea timpuriu curmate.

Colectiv a lăsat copii orfani,
A ucis o trupă, tineri cu viitor.
Răni adânci care peste ani
Vor dăinui pe corp şi-n interior

Colectiv a rupt în grabă file
Şi-a îngropat poveşti de iubire.
Oameni fără vină şi cu zile
Au rămas în ramă amintire...

poezie de Alina-Georgiana Drosu (4 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre mine

Sunt diferită, e normal ca mulţi să nu mă placă
Şi cel mai bine mă simt în Converse şi cu şapcă.
Mai rebelă şi microbistă am fost şi aşa o să fiu,
Iar tot ce simt, fiecare gând pe foaie îl scriu.
Nu m-am dat niciodată după cum vântul a bătut
Şi am avut puterea de a lua mereu totul de la început.
Viaţa m-a învăţat să-mi pun baza doar în Dumnezeu,
Am pierdut, am câştigat, am fost întotdeauna eu.
Iubesc sau detest, nu am fost niciodată falsă
Sunt sinceră, directă, de părerea lumii nu îmi pasă.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (14 august 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu şi tu

Noi doi ne-am cunoscut la nebuni
Şi-mi amintesc, era o zi de luni.

distih de Alina-Georgiana Drosu (15 martie 2019)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picătura de iubire

Iubirea mea, ţi-am pregătit un dar,
O jumătate de nemărginire
Şi zorile crăiese albe-mi par,
Cântând în picătura de iubire.

Ai vrea să fim pe-o insulă pustie,
Tăcuţi îmbrăţişaţi în nemurire,
Doi muritori stropiţi cu apă vie,
Doar noi şi picătura de iubire.

Iubirea mea, nici timpul nu ne ştie,
Vezi? Nu există nicio amintire,
Tu ia-mă-n braţe pentru veşnicie
Sau pentru-o picătură de iubire.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O iubire imposibilă

O iubire imposibilă
A ajuns iubirea dintre noi,
Cine ne-o fi blestemat
Cu acest final ratat pe amandoi?

o iubire imposibila
Ca o frunza-albastra de pe cer
Cine ne-o fi pus grabit
Doar otrava-n ce-am iubit
Ce banal sfarsit

O iubire imposibila...
Ne-a schimbat destinul intr-un ceas
Cine s-o fi razbunat
Ne-a luat totul si ne-a dat
O iubire imposibila

O iubire imposibila
A ajuns iubirea dintre noi
Cine ne-o fi blestemat
Cu acest final ratat
O iubire imposibila

O iubire imposibila
Care nu exista, n-are rost
A fost vis, a fost cosmar sau un nor imaginar
Nici nu stiu ce-a fost

O iubire imposibila
Ca un strop de ploaie in deşert
Poate ca acum te stiu
Dar oricum e prea tarziu sa te iert

O iubire imposibila
A ajuns iubirea dintre noi
Cine ne-o fi blestemat
cu acest final ratat

O iubire imposibila
Ne-a schimbat destinul intr-un ceas
Cine s-o fi razbunat
Ne-a luat totul si ne-a dat
O iubire imposibila.

cântec interpretat de Elena Cârstea, versuri de Elena Cârstea
Adăugat de Cristiana C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am greşit uneori...

Te-am întâlnit atunci în secolul trecut
Se poate spune că a fost de mult
Dar astăzi de încerci să-ţi aminteşti
De clipa când mi-ai spus că mă iubeşti

Şi când în braţe te-am cuprins întâia oară
Eram la malul mării, ce minunată seară
A fost o clipă ce va trăi în eternitate
Chiar dacă-acuma timpul ne desparte

Am realizat atâtea lucruri împreună
Am traversat vârtejuri şi furtună
Dar în final nu ne-am pierdut cu firea
A fost un singur far, a fost iubirea

Iţi recunosc, nu vreau să folosesc tertipuri
În viaţă mi-au plăcut şi alte chipuri
Dar crede-mă, ai fost şi vei rămâne
Marea iubire a vieţii mele de ieri, de azi, de mâine.
 
Să nu mă condamni în termeni aspri
Să-ţi mai aduci aminte când voi pleca spre aştri
Că uneori, cu mine de credeai
Că trăieşti
Fără să vrei, s-a întâmplat, să uiţi să mă iubeşti

Nu-ţi reproşez nimic, îţi cer doar să mai crezi
Chiar dacă în viitor nu vrei să mă mai vezi
Ai fost şi vei rămâne în viaţa mea
Singura căreia i-am încredinţat toată iubirea

Şi acum într-un final, mult prea trist
Îţi fac un sincer jurământ pe Crist
Chiar de te-am întristat de-atâtea ori
Eu te iubesc ca-n prima clipă şi îţi recunosc, că
Am greşit uneori...

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Familia dinamovistă

Dinamo, îţi port o imensă iubire
Nu vreau să devii doar o amintire...
Anii trec, eu vreau să cresc un campion
Pe care să-l duc de mână pe stadion
Să-i spun că avem o echipă de spartani,
Iar în România... cei mai frumoşi fani!

Aşteptăm să apară pe strada noastră vremea bună
Şi până atunci rămânem uniţi în furtună!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (22 noiembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A mea casă

Acesta e locul pe care
Mult îl mai iubesc.
Doar în Ştefan cel Mare,
Simt că eu traiesc...

Dorul nu mă lasă
Iubirea este infinită,
Doar aici, ACASĂ
Sunt cea mai fericită!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (23 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul Filcea Sebastian Andrei

Flick, tu eşti un geniu'
Iţi place mult poezia
Şi-n acest mileniu
Cunoscut în România.

Pe foaie aşterni gânduri
Ce ne fac să zâmbim
Nu-s doar simple rânduri,
Cum să nu te iubim?

Ai scris până şi melodii
Pe care mereu le fredonăm
Nu te-ai rezumat la poezii,
De-asta noi te respectăm.

O zi minunată, mare
Cu drag acum aşteptăm.
Frumoasa clipă-n care,
La şcoală, opere-ţi învăţăm!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (10 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi timp să nu mai risipim...

Şi nu iubesc doar când iubeşti!
Nu sunt condiţii în iubire!
Totul e doar să străluceşti,
Chiar de nu simţi o împlinire...

Şi nu te judec cum mă cerţi...
Chiar de greşeşti şi nu vezi bine,
Aştept să creşti şi să înveţi...
Iubirea mea îţi aparţine!

Te vreau lucind de bunătate!...
Te vreau să vezi în mine-adânc!
Dar, tu te ţii aşa departe...
Şi în nimic nu vezi ce-i sfânt!

Iubirea mea! Totul e clar!
Ne suntem destinaţi să fim...
Şterge trecutul de amar,
Şi timp să nu mai risipim...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta

De ziua ta, iubito-ţi scriu
Cu sufletul cuprins de dor
Şi-o spun făr' a fi palavragiu
Că fără tine aş vrea să mor.

Să te alint, cu mâna tremurândă,
Şi peste tot să te sărut cu foc,
Să mi se pară o colindă
Ce ne-o cântăm noi reciproc.

Şi apoi să ne iubim ca doi nebuni
Şi aşa cum ştii deja, mereu să te sărut,
Acum, de astăzi, până luni
Şi apoi s-o luăm de la-nceput.

La mulţi ani, copilă bună,
Să-ţi fie viaţa sărbătoare,
Să fim tot timpul împreună,
Cuprinşi de dor şi mare-ardoare.

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Predestinaţi

Te căutam prin ochi străini
Cu speranţa-n suflet vie.
Inimii mele să te-nchini
Iubire să-ţi ofer doar ţie!

madrigal de Alina-Georgiana Drosu (14 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis de iubire

Pe când ploua în paradis
Cu stropi mari de fericire,
Noi doi trăieam un vis,
Un vis frumos de iubire.

Viaţa părea ca un pom în floare,
Tu erai ca un vânt cald într-o zi fără soare.
Eu credeam că sunt un zeu,
Tu îmi şopteai dulce că sunt doar al tău.

Trăiam într-o lume creată,
Parcă doar pentru noi.
Eram fericiţi şi plini de speranţe,
Eram în doi.

Dar anii au trecut rând pe rând
Tu eşti cu părul alb şi eu la fel sunt.
Dar trăim tot acelaş vis de iubire
Cum am trăit de mult cândva.
Căci eu sunt toiagul tău şi tu eşti speranţa mea.

poezie de Vladimir Potlog (3 ianuarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veronica şi Mihai

O dragoste nemărginită
Între două suflete frumoase,
Dar mereu a fost umbrită
De persoanele răutăcioase.

Ea poetă, el un geniu mare
S-au întâlnit şi s-au plăcut.
În ciuda sorţii, cu-ncăpăţânare
Se iubeau la fel, ca la-nceput.

Iubirea era a vieţii esenţă
Şi versurile pe care le scriau.
Pătimaş, prin corespondenţă
Cu mult drag şi le trimiteau.

Într-o zi, steaua de neatins
A plecat grăbită-n Eternitate.
Luceafărul românesc s-a stins,
Iar iubita rămânea-n singurătate.

Cu lacrimi pe obraz... o mie
Poveste tristă, sfârşitul năucitor.
Presărată cu dragoste şi poezie,
Dar şi cu amar, chin, imens dor.

Nu-şi mai vedea rostul fără el,
Fericirea purta un singur nume.
Sufletul pereche, al său model
Părăsea definitiv această lume.

Veronica nu a mai suportat
Trista şi timpuria despărţire.
Şi-ntr-o zi de vară a plecat
Lângă Luceafăr, marea ei iubire!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (7 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!