Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Și singură de tot...

sfășiată o sa plâng pe rând de toate
chiar dacă mai cred in cuvant
cu tine, eu simt c-o să-mi fac o casă frumoasă in cer
cum n-am putut pe pămant-
clipa nu mai stă rezemată-n trecut
țin pumnii strânși ca pe niște pocale
prevăd c-o să cadă buchete firave de maci
pe trupul de crin fără petale...
și abia atunci n-am să-ți mai fiu,
câd nimic nu mă cere la schimb
când sunt strivită de flori,
și singură de tot,
ca-ntr-o desfigurare frumoasă de nimb...
27062016

poezie de (27 iunie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu DanielaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

A fi sau a nu fi

Când eram mic,
credeam c-o să mă fac preot,
c-o să fiu mâna dreaptă a lui Dumnezeu,
c-o să iau cina cu el și cu nevastă-sa,
că voi juca table sau șah cu Isus,
că vom medita la cum se va termina lumea;
cum va muri, cum va renaște,
ca o pasăre phoenix,
cum va fi mai albă,
mai frumoasă ca fosta mea iubită
de la trei ierarhi.

poezie de (2012)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteMihaela Rădulescu

Ne moare dragostea asta minunată și nu știu ce să fac. Nu mai știu cine să fiu ca să-ți plac. Nu știu iubesc ca-ntr-o iubire defectă și șchioapă, unde inerția te duce oricât de departe și obișnuința te închide într-o ființă mult mai puțin performantă și mai bună decât ești de fapt. Și mult mai puțin frumoasă... Nu mai știu cum ar fi trăiesc fără tine și fără ce simt pentru tine. Nu mai știu cum ar arăta ochii mei, dimineața, când n-ar da de tine pe perna cealaltă.

în Întreabă-mă orice (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Întreabă-mă orice" de Mihaela Rădulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -24.03- 16.82 lei.

Destul de puternică (Strong Enough)

Nu-mi trebuie dragoste ta,
Nu am nevoie de ceva,
Nu vreau minuni și nu cerșesc,
Cuvinte dulci nu-mi trebuiesc.

E-aproape răsărit,
Nici un pic n-am dormit,
Dar ce contează dacă tu nu știi ce am simțit.

Sunt puternică pentru despărțire,
Pentru a trăi de azi fără iubire,
Pentru a-mi putea stăpâni plânsul,
Pentru a-mi regla suflul și pulsul,
N-am să întorc capul după tine
Când o să pleci de lângă mine.

Nu, nu mai e nimic de spus,
Respir adânc și mă înec în plâns,
Atunci închid ușa după mine și ies,
Merg în neștire, nu pot să mă opresc,
Sunt singură pe drum, nu văd nimic în jur,
Dar știu că nu trebuie te ascult, ci te uit,
Da, uite, nu mai plâng.
Nu întorc capul după tine, te văd cum pleci,
Promit c-o să te scot din gând.

Câte-aș avea să-ți spun, aș scrie o carte
Cu versuri de dragoste disperate,
Știu însă că nu înțelegi,
Aștepți la ușă și vrei pleci,
Mi-s ochii rupți de somn
Și tot nu pot dorm,
Dar ce-am pierdut poate nu e prea mult,
Trist și adevărat, tu nu m-ai meritat,
De-aceea n-am să plâng, sunt tare și-ți spun:
Pleacă chiar acum!

Iadul vină sau ale mării valuri,
De m-ar îneca departe,
Tot nu m-aș mai gândi la tine vreodată,
Te-am înțeles și te-am iertat,
Rămâi cu bine-ți spun,
Iubirea mea, drum bun,
Căci te cunosc de-acum,
Nu-mi pare rău că pleci
Și n-am să plâng,
Sunt tare, negreșit,
Pentru-al nostru sfârșit
Și n-am să plâng cu capu-n pernă-năbușit.

cântec interpretat de Cher, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te iubesc ca și ieri...

stăm cu mâinile sub cap in iarbă
ne pictăm pe cer dorinți
iar tu,
iubito să-mi ceri!
ne pierdem prin iarbă cuminți
căutând veșnicia de ieri...

inventăm cuvinte de rouă
care apoi, le trăim pe toate/
dar pe toate...
mai puțin două!

te iubesc, toate gesturile mele o știu,
mi-e martor salcâmul de sus, știi bine
vreau uit cine sunt,
cine ești
și ce-am vrut să mai fiu...
te iubesc ca și ieri,
ca și cum azi e mâine!

poezie de
Adăugat de Gina MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Langston Hughes

Viața e frumoasă!

Am coborât la malul râului
Și m-am așezat lângă edec.
Am încercat gândesc, dar n-am putut,
Așa c-am sărit cu gândul să mă-înec.

Dar am țâșnit la suprafaț㠖 și-am țipat!
Apoi, din nou am încercat să-mi vin de hac!
Dacă apa n-ar fi fost atât de rece
Poate că aș fi reușit s-o fac.

Dar era Rece în acea apa! Era rece!

Mai târziu, m-am urcat pe turn
La douăzeci de etaje înălțime.
M-am gândit la copilul meu
Și-am crezut c-o să sar, că s-a zis cu mine.

Am rămas acolo și am țipat!
A fost cât pe-aci, cât pe-aci să-mi vin de hac!
Dacă turnul n–ar fi fost atât de înalt
Poate că aș fi reușit s-o fac.

Dar eram atât de Sus! Atât de Sus!

Acum, dacă tot sunt aici și în viață,
Presupun că a trăi este firesc.
Aș fi putut muri din dragoste –
Dar am fost născut ca să trăiesc,

Așa că-o să-mi mai auzi țipetele,
O să mă mai auzi spunând că-mi vin de hac.
Nu m-aș simți însă bine, draga mea,
Să te știu tristă fiindcă-am reușit s-o fac.

Viața-i frumoasă ca un vin spumos! Viața-i frumoasă!

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "The Dream Keeper: And Other Poems Paperback" de Langston Hughes este disponibilă pentru comandă online la 48.97 lei.

Greșeli, schimbări și ajutor

Fac asta din dorință,
O fac din neputință,
Căci sunt o simplă ființă
Ce simte suferință.

Fac asta cu folos,
O fac cât mai frumos,
Dar simt că merg în jos,
Și-o fac mai dureros.

Încerc s-o fac mai bine,
Gândindu-mă la tine,
Dar lacrimi cad puține
Și frica nu mai vine.

Și aud că vrei să-mi ceri
Să încerc din răsputeri,
Să renunț la zeci poveri,
n-am parte de dureri.

Dar n-am vrut fie-așa,
N-am vrut uit de ea,
Iar atunci când ea pleca,
N-am vrut a schimba.

Cu gându-n stele m-am trezit,
Asta nu-i ce mi-am dorit,
Am uitat tot ce-am iubit,
Am uitat tot ce-am simțit.

Am greșit, am realizat,
M-ai ajutat, nu mi-a păsat,
Dar când pe ușă ai plecat
Nimic frumos n-a mai durat.

Și-acum când știu unde greșesc,
Acum când știu ce îmi doresc,
Încerc din nou să-mi amintesc,
Încerc mereu te găsesc.

Am uitat tot ce-a durut,
Nu mai am ce am avut,
Și-ncep să simt ca la-nceput,
Dar prea târziu, te-am pierdut.

Am fost mereu un gânditor,
Am fost mereu un visător,
Am fost mereu un luptător,
Dar acum cer ajutor.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lăsați-mă vă rog să plâng

lăsați vă rog să plâng...

lăsați vă rog să plâng
Cum plâng doar florile din crâng,
Când gerul le ucide orice speranță,
Și nu au nici o șansă de a reveni la viață.

Sa lăsați vă rog să plâng
Văzându-mi zilele cum trec pe rând
Iar înapoi le aduc nu pot
Clepsidra s-a umplut de tot

La jgheab de amintiri privesc
Nimic ce să-mi surâdă nu zăresc,
Doar sufletul rănit până la sânge,
Prea plin cu lacrima ce încă curge.

Doar un regret mai am când am să plec
Și doar un gând însoțește permanent,
Regretul ca trecând prin asta viață
Clipa de fericire să o simt n-am avut șansă...

poezie de
Adăugat de Dorina OmotaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Ce fai maci?

Iubito, ce frumoasă pălărie
Garnisită verde mov!
Trăim într-un ocean de alchimie
Iar tu te-ai exilat într-un alcov

Trimite-mi o scrisoare, ce fai maci
Pe mine când mă prinde de urât
Îmi vine să mă strâng singur de gât
și plâng. Și tu nu vii să mă-mpaci...

Dar nu te bucura, că n-am curaj
Să-mi duc la cap proiectul asasin
Deși așa, puțin câte puțin
Puteam încropesc un ce, colaj

Pisica toarce și tu tricotezi
Un pulovăr, poate chiar mănuși
Că vine iarna-acuși, acuși
Și ne umple viața de zăpezi

Iubito, ce frumoasă pălărie
Anul trecut parcă era vertnil
Cum schimbă femininele tiptil
Nuanțele, la câte-o colivie!

poezie de din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De n-aș fi

De ce nu sunt o floare
Să-nmiresmez puțin
Culoare, s-am candoare...
Perpetuu s-am destin?

De ce nu-s pom, n-am muza
Să dăruiesc inele,
însor cu frunza
În cânt de turturele?

De ce nu sunt ogor
Să-mi recoltez perenul,
Cu maci să mă-mbujor...
Timp să mi-l fac refrenul?

De ce nu sunt văzduh
fiu tot plin de triluri,
S-am zbor ușor de duh,
n-am vămi în exiluri?

De ce nu sunt un nor
Și de mă plâng arar,
reînalț fuior,
Cum gândul selenar?!

De ce nu-s curcubeu
Să m-arcuiesc spre cer;
Pictat culori de zmeu
Cu suflet giuvaier?!

De ce nu sunt un munte;
Suiș spre infinit?...
Chiar tâmple de-am cărunte,
Apus s-am răsărit!

De ce nu sunt un val
S-ating nud de sirene,
întind pe mal,
renasc alene?

De ce nu sunt pământ
hrănesc cu el?
De ce n-alerg ca vânt
Aiurea, să n-am țel?

De ce nu sunt destin;
Fir de-un buchet, o floare?...
Să-ți storc un fin suspin
În dar, l-aniversare...?!?

poezie de (29 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Casa fără trepte

sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri
nu știu precis câte au mai trecut
sau câte mai sunt
am părul albit
și
ochii sticlați
îmi place așa cum sunt cu
umerii apropiați și
gâtul reazăm
sub cer
doar pantalonii mi-au rămas mici
și
privirea cât o rază

nu-i bai

privesc în urma anotimpurilor ce
au trăit în carnea mea și
acum se duc...
nu pot le mai țin în mine
chiar dacă unul l-am pus de-o parte
pentru atunci când nimeni nu va înțelege nimic
dar cine știe...


azi am învățat să-mi fac o cafea
și să îmi strig nepotul
mai am și câteva amintiri
poate într-o altă zi îmi a fi
cu mult mai bine
rănile îmi vor curge precum sîngele absent
în târziul din noapte o
să mă ghemuiesc până adorm
și-n tot timpul acesta cineva
îmi va construi o casă fără trepte
cu o singură fereastră care
va da
înspre apus...

despre toate aceste lucruri
am vorbit cu Dumnezeu
și totuși
nu mă pot desprinde de voi

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ion Untaru

Mai zi ceva

Iubito, ce frumoasă pălărie
Garnisită verde mov!
Trăim într-un ocean de alchimie
Iar tu te-ai exilat într-un alcov

Trimite-mi o scrisoare, ce fai maci
Pe mine când mă prinde de urât
Îmi vine să mă strâng singur de gât
și plâng. Și tu nu vii să mă-mpaci...

Dar nu te bucura, că n-am curaj
Să-mi duc la cap proiectul asasin
Deși așa, puțin câte puțin
Puteam încropesc un ce, colaj

Pisica toarce și tu tricotezi
Un pulovăr, poate chiar mănuși
Că vine iarna-acuși, acuși
Și ne umple viața de zăpezi

Iubito, ce frumoasă pălărie:
Anul trecut parcă era vertnil
Cum schimbă femininele tiptil
Nuanțele, la câte-o colivie!

poezie de din Liziera de salcâmi
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te pețesc femeie

nu pleci așa departe,
Nu știu cum să fac, să-ți spun?
Îți pot dărui o carte,
Dar nu pot același drum.

Am de dăruit cuvinte,
Poate par a fii puține,
Dar, te rog, tu, ține minte
E cam tot ce am la mine.

Nu pot ca să îți promit,
Luna, stele de pe cer,
Aș minți, nu vreau mint
Și apoi iertări să-mi cer.

Aș putea spun nevrute
Și apoi fug cu tine,
Nici cuvinte n-am prea multe,
Și tu știi c-așa-i mai bine.

Pot îți dau mii de flori
Să-ți pun lumea la picioare
Și te ridic la nori,
Dar să nu-ți iau ce te doare.

Nici măcar o veșnicie
N-am să pot îți ofer
Dacă tot îmi e să-mi fie,
nu-ți dau, dar îți cer.

Îți pot da a' mele mâini
Să te mângâie în noapte,
Capul să mi-l culci pe sâni
Și te dezmierd în șoapte.

Să m-abandonez cu totul
Tu, faci ce vrei cu mine,
Să-mi plimb inima cu cortul,
o-adăpostesc în tine.

Mai pot face-o nebunie,
Numai eu aș fii in stare,
Să te cer, să-mi fii tu mie,
Uite așa, o să vrei oare?

Vreau te pețesc femeie
Cu ce am și ce-mi rămâne,
Pune-mi inima sub cheie,
Nu pot astăzi, vreau de mâine.

Astăzi încă sunt hoinar,
Și mă simt așa de bine,
Port o zi în buzunar,
Și-o petrec în ochi la tine.

Mă inundă a ta privire,
Nu știu ce să mă mai fac,
Lasă lumea, dă-mi de știre,
Dacă ai liber un pat.

Nu cred c-ai inima rece,
lași dorm afară,
Nu știi cine poate trece,
Și fura, a câta oară?

Nu te las pleci departe
Poate n-am să te găsesc,
Vreau să-ți dăruiesc o parte,
Din preamultul te iubesc!

poezie de (12 octombrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vă rog!

La înalțimea voastră n-am să mă ridic!
De ce să fiu eu criticat, atunci, cand nu zic nimic
Sa-mi pară lumea bună, măcar să-mi pară o dată!
Și dacă n-ar putea, atunci de ar vrea tacă!

Mă încred în nimic și nu cred în voi
Nu v-am rugat să-mi fiți aproape
Ați venit cu blândeațea turmelor de oii
Să îmi stingeți lumina, să mă lăsați în noapte.

O vă rog atât! Vă rog și nu mai zic eu nicioadată!
Cum limpede e cerul și marea-i tot albastră
Și tot mai neagră pare, când apa e sărată
Mai pot s-aleg doar sarea, când marea e a voastră.

poezie de
Adăugat de Ilie DragomirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frumoasa mea

Iubito, ce frumoasă ești,
Nu pot să mi te scot din minte,
Nu mai am glas, că n-am cuvinte
Ce numai tu știi rostești.

Iubito, spune-mi unde ești,
Să vin, de mână, te iau.
Nu-ți cer nimic, numai să-ți dau
Alei de flori, ca să pășești.

Iubito, vino să-mi zâmbești,
Să-mi pierd vederea-n dinți de perle,
S-aud divin... triluri de mierle,
De glas cu sunete cerești.

Iubito, dă-mi iar mângâiere,
nu mai am nimic să simt;
De când nu ești, în chin mint
Că-mi vei fi iar o revedere.

Iubito, dă-mi dorința vie,
Din ochi, dă-mi roua dimineții
S-o sorb, să-mi fie apa vieții...
S-o răspândesc, lumea s-o știe.

Iubito, te aștept în poartă;
Tot numărând, mii trecătoare,
Adulmec izul tău de floare...
Schimbă-mi destin, fi a mea soartă.

Iubita mea, ți-nchin în plic
Romanele lumii, poeme,
Dorințele mele boeme
Și inima, să n-am nimic!...

... Să deschizi, să mă citești
Zilnic, să-mi rupi câte o foaie;
Să-mi tai din inima greoaie,
Să-ți pui la sânii-ți-ngerești...

Să-ți fiu zălog, să mă iubești,
Fă-, oglindei tale, ramă;
Să știi că chip, timp nu-ți destramă
Și-s veșnic fan, când te privești...

Să vrei mereu să-ți fiu pe-aproape,
Să îți răspund, doar, când mă strigi;
Din spini, să-ți iei roze, ferigi,
Din carnea mea... vis te-adape.

... Să ții minima rezervă,
Când nu mai ai pe nimeni altul.
Să-ți fiu, de ai abis, eu saltul;
Ține-mă-n suflet, conservă...

ai suflu-n prigonire
Când întâmplarea-ți este dramă;
Mă răsădesc să-ți vindec rană,
Că-ți sunt sămânță de iubire...

Să mor, când numai tu vei vrea,
Când nu-ți mai sunt fior de bine;
Nici flacăra, -ncing suspine,
Nici apa, să-ți sting dragostea...

Să crezi în mine draga mea,
Că-ți voi fi astru, meteor
Pe cer topit, de veșnic dor...
Iubita mea, frumoasa mea!

poezie de (23 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Cornelia Georgescu

Lucian: Știi, anul trecut aveai o părere total diferită despre mine. Aș vrea ca lucrurile fie din nou la fel ca atunci.
Ly: Da, dar știi că nu mai pot fi la fel ca atunci!
Lucian: Știu... Ia loc, te rog! Și relaxează-te! N-am să te mănânc, pe cuvânt! Serios, nu sunt chiar un monstru... Nu privi atât de speriată; n-am de gând să-ți fac absolut nimic! Nici te sărut. Promit! Jur! Ce vrei mai mult de atât de la mine?
Ly: De ce-aș avea încredere în tine?
Lucian: De ce n-ai avea?! Ți-am dat vreodată vreun motiv?
Ly: Da, mi-ai dat, atunci...
Lucian: Ah, atunci... Știu, am fost un dobitoc! Și-mi cer mii de scuze față de tine, Ly, pentru acel gest necugetat! Chiar nu mă poți ierta? Nu poți trece peste ceea ce s-a întâmplat atunci? Te rog, din nou...
Ly: Nu știu... Nu știu ce să mai cred despre tine, Lucian! După ce te-am văzut la supercomputer, de ziua mamei tale... Mă derutezi continuu!
Lucian: Sunt un ciudat...
Ly: Nu chiar un ciudat. Și totuși, ce făceai pe aici?
Lucian: Nimic deosebit. Înainte de a intra tu, de abia sosisem și... Răsfoiam puțin albumul cu fotografii al Liei.
Ly: N-ar trebui umbli prin lucrurile ei, dacă ea nu este aici.
Lucian: Știu foarte bine asta, dar tocmai am stabilit că sunt un ciudat, deci, nu mă comport normal... Crezi că am greșit chiar atât de mult, dacă i-am răsfoit puțin albumul?
Ly: Nu, probabil că nu. Știi, de fapt, cred că aș vrea -l văd și eu, pentru că ea nu mi l-a arătat niciodată. Crezi că s-ar supăra dacă voi arunca și eu o privire?
Lucian: Nu, n-ar avea de ce.

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Incontrolabil

Ce programare curioasă;
să fac copii
care plecând de-acasă
vor să nu-i mai știi!?

Ce programare curioasă;
îmi propun argumentat ceva
ce nu pot face -ah cum viața-i ofticoasă-
de altul nu ar exista!?

Ce programare curioasă;
să n-am nicicum habar de mine,
nici de la nașterea-mi pompoasă
și nici când "exit" intervine!?

Ce programare curioasă;
să fiu... și fără vreun control
să nu pot eu să-mi modelez carcasă...
fiu ca un actor în piele, fără rol!?

Ce programare curioasă;
plec, strâng, uit ușor de tot,
să n-am niciun habar de casă
și-ntr-un final să fiu ca la-nceput... Ne... tot!!!

poezie de (5 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvinte de dragoste

Dragostea mea, te-aștept să-mi faci un semn
nu mai dorm, că tu-mi erai un vis
Și zilele te-aștept îngenunchiat, nedemn
Că te-am lăsat pleci... Inel nu ți-am promis!

Iubita mea, nu mai sunt om, n-am mâine
De nu te-ating, de nu-ți sunt între pleoape
Să te păzesc, nu pot să-ți fiu măcar un câine;
Să-ți stau lipit de tălpi când zorii stau crape?!

Amorul meu, năvalnic te am în tot, în pori,
De-atinsul puf, tuleiele, ce știu le ai suave
Din pielea-n catifea făcută, ce-ai zbori...
M-afund să-mi fi ocean și eu printre epave!

Frumoasa mea, o lumea mea, model,
Plec zilnic să-ți culeg culorile din flori
Și sunetul ți-l pun în muzica cinel,
Cu izuri să mă-ncânți!... Pământul, tot fiori...

Scumpa mea, n-am pe Terra atâtea nestemate
Să-ți fac o stea, -ncânți ce-i dincolo de cer.
Nici aur n-am îndeajuns, să-ți torn eternitate,
Nici foc nestins, nu știu, de pot să ți-l ofer.

Odorul meu, doare zâmbetul de-ți pierzi
Și-aș vrea să-ți lipesc clipele-mi mărgele
Pe degetele fine, când timpul ți-l dezmierzi...
M-aș face chip de dragi, să-ți alung răul, iele!

Sunt prea sărac să-ți dăruiesc cuvinte,
Ce nu-mi ajung te cer iar aproape;
Adulmec orice firicel din suflet, simțuri, minte...
De vrei, o carte, un crin, un lied pe clape!...

poezie de (3 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bătrânețe

Aș vrea ca să mă ierți, copile,
n-am să-ți las în urma mea palate,
Am fost sărac, dar te-am crescut pe tine,
Nu am știut că într-o zi vei fi departe.

Nu, dragul meu copil, eu n-am furat
Și n-am averi să-ți las ca moștenire,
N-aș vrea să-ți spun cât am avut de îndurat,
Și cât mi-aș fi dorit ca să rămâi cu mine.

Dar ai crescut, copile, și-ai plecat,
Și tu, și sora ta v-ați dus mânați de soartă,
Eu am rămas cu sufletu-ntristat
Și încă vă aștept plângând singur la poartă.

Și știu că uneori vă mai gândiți la mine,
Dar viața voastră nu-i ușoară,
Acum, când zilele-mi sunt mai puține,
Aș vrea ca depărtarea asta să nu doară.

Îmi e din ce în ce mai greu cu bătrânețea,
Dar nu mă plâng și nu vă chem,
Și dacă Domnul mi-ar întoarce tinerețea,
Fără regrete și-ndoială, eu mi-aș dori ca să trăiesc la fel.

Și dacă nu puteți veni, o să vin eu,
Să va aduc câte ceva ca să puneți pe masă,
N-am să vă spun cât mi-e de greu,
Când voi veniți atât rar și ați uitat cum e acasă.

Aș vrea ca să mă ierți, copile,
n-am să-ți las în urma mea palate,
Și dacă s-o întâmpla să nu ajung la tine,
nu lăsați zambilele moară neudate...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 27 iulie 2017.
Distribuie

Semn

nu vreau să mă vezi noaptea
nu pot trimite fotografii
am ochii roșii, un blitz defect
și câteva dâre de lumină pe inimă

gândesc să nu-ți mai trimit niciodată fotografii
sunt prea încărcate de melancolie
m-am săturat să-mi plimb tristețea pe sticlă
urăsc reflectoarele, picturile și pictorii, pe tata
da, îl urăsc, pe bunul meu tată
îl urăsc
nu-l mai urăsc
bat câmpii și devin alta
urăsc-iubesc
iubesc-urăsc

cu pumnii strânși, sper că
nu voi mai scrie niciodată poezie.
uită-te la mine, dragul meu
fotografiile și poeziile mele stau pe ape
eu merg înainte și n-am chef de nimic
las ușile deschise, nu mi-e frică de nimeni
vreau să-mi pui întotdeauna întrebări simple

acum vreau dorm
fără nici o întrebare, nici o fotografie, nici o poezie
vreau să mă ascund în așternuturi
nu ți-am spus, știu să-mi fac cruce cu limba
tot tata m-a învățat
dar mi-e frig, țin mâinile împreunate

rog să nu-mi vadă niciodată fotografiile, răspunsurile, poeziile
să nu vadă decât atât
aș putea să fiu o soție bună
amanta perfectă
aș putea să fiu copil, o altă mamă
aș putea să fiu a ta în fiecare noapte
aș putea să nu mai scriu nimic
acum
și cu toate astea
de mâine, n-o să-i mai spun nimic mamei
am s-o îmbrățișez cu toată dragostea
fără să știu de ce în fiecare noapte
o doare atât de tare
Dumnezeul meu

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trecător prin viață

Ne-am cunoscut la inceput de vară
Eram o tânără subțire și sprințară,
Nu cred c-am aveam nici opsprezece ani
Când ne plimbam pe aleea cu castani.

Ce viață... fără griji, fără nevoi,
Era atuncea pentru amândoi...
Dar timpul făr' de veste a trecut,
Și apoi necazurile-au apărut.

Pășind în viață printre buni și răi,
Am reușit să-mi văd și de ai mei
M-am străduit să fiu la înălțime,
Și să fac doar ceea ce se cuvine.

Târziu am constatat că am greșit
de la viață n-am cerut mai mult,
M-am mulțumit doar cu ce mi s-a dat,
Însă mereu, mereu am tot sperat.

Acum, când nu mai sunt copilul de-altadat',
Mă uit în urmă la tot ce am lasat
NIMIC afară de ai mei copii,
Cu care toată lumea s-ar mândri.

Regretele pe rând mă copleșesc
Când văd ca-ncep ușor -mbătrânesc,
E imposibil să mă-ntorc din drum
am atunci, demult, mintea de-acum.

poezie de (17 martie 2010)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum cere un surdo-mut o țigară de la un orb? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!