Frăgezând amor... Luna lu' Cuptor

Iulie e luna-n care
Lumea vrea s-o frigă-n mare,
Eu mă fac luntre şi punte
Şi-am s-o frig numa' la munte!...

epigramă de Vasile Zamolxeanu (2 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să râdem lună de lună - Iulie

Luna asta-i luna-n care
Cei mai mulţi pleacă la mare,
Eu am vrut să fiu mai tare
Şi-am plecat la... "mama mare"!

epigramă de Gheorghe Gurău (februarie 2008)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul ia lumea aşa cum este ea, nu caută s-o îmbunătăţească sau s-o înveţe, ci încearcă s-o suporte cu înţelepciune.

citat celebru din Charles Dickens
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sirena

Sirena viaţa si-o petrece
În ape adânci şi pline de mistere
Dar, când la suprafaţă, totusi
iese
Frumuseţea -i cât te mai surprinde!
Ochii mari, de nepătruns
Ca o vrajă-s de frumosi
Farmecul si-l răspândesc
Când din adâncul lor privesc
Parcă în alte lumi te şi poftesc
Dacă nu te împotriveşti
Într-un Univers de vis o să pluteşti
Unde, ca în basme o să trăieşti
Fericirea o s-o întâlneşti
Călătorie, fantezie,
Bucurie, pasiune
Surprize şi iubire,
Ca nicăieri în astă lume...
Doar ca Sirena e Sirenă
Din altă lume ea provine
Coada o trage inapoi în mare
Tu ai vrea s-o ţii în braţe
Din păcate, nu se poate!
Încearcă tu cântecul de Sirena
să-l înveţi şi să i-l cânţi
Sirena, poate, aşa s-o încânţi
Pe tine să te îndrăgească
Lumea ei s-o părăsească
Coada-n mare s-o izgonească
Sau cu Iubirea-i s-o topească
Să se urce la tine-n barcă
Şi tu să ramai cu Sirena-ti dragă!
Cântecul de Sirena de-l înveţi
În lumea minunilor o să păşeşti!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi se fac luntre şi punte
Ca să ştie cât mai multe
Să pară persoane culte,
Dar se pierd în amănunte!

catren de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie

Iubesc femeia şi-am motiv
S-o tachinez şi s-o alint,
Cum nici în scris nu mă dezmint,
În stilul meu... peiurativ.

calambur epigramatic de Nicolae Peiu din revista "Epigrama", nr. 67 (martie 2014)
Adăugat de Nicolae Peiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când apare-o nouă lege

Cu toţii prind să se implice
Ca noua lege s-o cunoască.
Dar unii numai s-o aplice,
Iar cei mai mulţi... s-o ocolească.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

SEJUR PE TIMP DE CRIZĂ

Mă duce gândul înspre munte,
Apoi pe căi imaginare,
Făcându-mi din speranţă punte,
Păşesc pe ea şi-ajung la mare!

epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repartiţie

Generaţia nouă
Am numit-o de azi
Are nevoie de modele
Modele de certă valoare
Care s-o motiveze
Undeva la maxim
Care s-o îndrume
Care s-o primenească
Care să-i găsească
Cuvântul sau expresia
Şi în final vocaţia
La modul general
Căci aşa a fost situaţia
De când lumea
Şi va fi pentru eternitate
O repartiţie generală.

poezie de David Boia (12 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele

Iubita mea, ţi-am cumpărat un munte
Am fost la târg, dar nu l-am luat pe bani
Are păduri şi râuri şi o punte
În vârstă de un milion de ani...

Ţi l-am adus în braţe pân' la poartă
E minunat şi piatra lui e grea,
Comerţul ambulant cu munţi se poartă...
Dar unde-ai să-l aşezi, iubita mea?

Ce munte colosal, un munte straniu
Cu porci mistreţi ce cântă-n coruri: jir!!
Iar în adânc sunt straturi de uraniu
Şi-am dat puţin pe el... un chilipir...

Iubita mea, găseşte marea vale
În care să-l aduc şi să-l răstorn
Şi-apoi la nunta regăsirii sale
Să cânt ca vânător al lui din corn...

Iubita mea ţi-am cumpărat un munte
Sa faci cu el ce-i şti şi ce vei vrea,
Eu mă retrag în peşteri muribunde
Că am uitat să-ţi mai şoptesc ceva:
Am dat pe acest munte VIAŢA MEA.

Din marele bazar cu amănunte
Plătind cu viaţa tot ce scump era,
Iubita mea, ţi-am cumpărat un munte...
Păcat ca n-o să-ncapă-n lumea ta.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Mi-e dor de ea, mi-e dor nebun de ochii ei
Mi-e dor s-alerg cu fata mea prin munţi, în văi
Dor ca să stau cu ea lungit pe ţărm de mare
Dor s-o dansez, dor s-o iubesc, dor de uitare

Mi-e dor să dorm şi s-o visez, iar la trezire
Mi-e dor să văd că este încă lângă mine
Dor mi-e s-aud doar vocea ei catifelată
Dor s-o ating, dor să o gust, dor s-o am toată

Mi-e dor să ştiu că e a mea pentru vecie
Mi-e dor să fac mereu cu ea o nebunie
Dor să o muşc şi să o simt cu-nfrigurare
Dor să o văd, dor de-un surâs, şi dorul... doare!

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecologia în suferinţă

E codrul cu românul frate,
De când se ştie, cu mult dor,
Dar de o vreme, sfidător,
Frăţia nu vrea s-o arate
Fidel chemărilor ingrate,
El defrişează cu mult spor
Căci lăcomiei i-e dator
Şi îl ucide-ncet, în rate
Pădurea pleacă a ei frunte,
De-aşa un frate-nfricoşată...
Şi-urcând pe a plăcerii punte,
Noi, cu privirea-nduioşată
Ades şi pe-al lui Venus munte
Găsim pădurea defrişată.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă oferisem Pruncului Isus, să-i fiu o mică jucărie, Îi spusesem să nu se folosească de mine ca de o jucărie de preţ, pe care copiii se mulţumesc să o privească fără să-ndrăznească s-o atingă, ci ca de o minge mică fără valoare, pe care poate s-o bată de pământ, s-o lovească cu piciorul, s-o lase într-un colţ sau chiar s-o strângă la inimă dacă i-ar fi pe plac; într-un cuvânt, vroiam să-l distrez pe micul Isus, să-i fac plăcere, vroiam să mă las în voia capriciilor lui copilăreşti... Îmi îndeplinise rugăciunea...

Sfânta Tereza de Lisieux în Istoria unui suflet
Adăugat de Margareta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arşiţa

mă face să-mi car
banchiza unde vreau
s-o ung cu vanilie
sau ciocolată şi s-o fac
îngheţată în mijlocul caniculei
să se topească fără autorizaţie
pot să ocolesc chioşcurile
care vând apă şi sutiene
cravate sau bambus
pentru îngheţată pe băţ
trec pe lângă copacii matriciali
e vara de dincolo de timp
care te transformă în altceva

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Troc vital

M-am gândit să-mi fac viaţa sul,
S-o strâng când simt că prea s-ar pierde,
Sau ca s-o curăţ, de-i murdară...
Depozit s-o pun la scop nul,
S-o rotunjesc în pururi verde...
Roşu covor s-o întind, pe-o scară.

Aşa, mă întreb cum s-o fac lucru,
Că de-i a mea, la propriu s-o am.
Nu să dispună ea de mine,
Să-mi stoarcă-n lacrimi, dulce-sucu',
Să mi-o transform din timp, în ban...
Să-mi cumpăr nouă... de nu ţine.

Îmi caut membri pentru club;
Să ne plătim toţi cotizaţii
Pentru un fond, la reciproc...
Nu să plătim dobânzi la cub,
Cu zilele s-avem tranzacţii!...
Poate Divin ne-acceptă troc...

Eu, m-am în... "scris"! Poate am noroc!?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce nenorocire mai mare poate fi decât aceea care aşteaptă timpul ca s-o consume şi moartea ca s-o termine?

Miguel de Cervantes în Don Quijote de la Mancha (1605)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce nenorocire mai mare poate fi decât aceea care aşteaptă impul ca s-o consume şi moartea ca s-o termine?

citat celebru din Miguel de Cervantes
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele, stele
Limitele mele...
Limitele tale
Numa' la sarmale,
Dragoste si vin,
Vreau sa le combin!...

Vasile Zamolxeanu (26 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia

Aş vrea să-ţi fac pe loc o epigramă,
Cum n-am făcut o alta nimănui.
Dar nu vreau gluma s-o transform în dramă,
Ca toată lumea să mă-ntrebe: Cui?

epigramă de Antonian Marinescu-Nour din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gretchen s-a speriat şi a început să plângă, dar cine s-o audă decât vrăbiile, dar vrăbiile nu puteau s-o tragă la ţărm, şi atunci, ce să facă şi ele, zburau de-a lungul malului şi ciripeau vrând parcă s-o mângâie: "Uite-aici suntem, aici, aici!" Luntrea mergea repede la vale; Gretchen era numai în ciorapi; pantofii ei cei roşii veneau pe apă după luntre, dar nu puteau s-o ajungă, fiindcă luntrea mergea mai iute. Frumos era pe maluri, flori mândre, copaci bătrâni şi păşuni cu oi şi vaci, dar nici ţipenie de om!

Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste...

Tu, pacoste,
Mi-ai dat nume
Într-o lume
De corvoadă
Să mă roadă,
Mi-ai dat raiul
Cu vătraiul
Şi dugheana
Să-mi vând pana
Pe versete
Amulete,
Iubăreţe
Şi-ndrăzneţe,
Mi-ai luat plata,
Judecata,
Întru-cât
M-ai doborât,
Să-ţi tai calea
Să-ţi iau jalea,
Să-ţi fiu punte
Şes şi munte...
Dragoste!...
Tu, staroste...

poezie de Vasile Zamolxeanu (10 septembrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!