
Panteism
Vom merge spre fierbintea, frenetica viață,
Spre sânul ei puternic, cioplit în dur bazalt,
Uitat să fie visul și zborul lui înalt,
Uitată plăsmuirea cu aripe de ceață!
Vom coborî spre calda, impudica Cybelă,
Pe care flori de fildeș ori umed putregai
Își înfrățesc de-a valma teluricul lor trai,
Și-i vom cuprinde coapsa fecundă, de femelă.
Smulgându-ne din cercul puterilor latente,
Vieții universale, adânci, ne vom reda;
Iar nervii noștri, hidră cu mii de guri, vor bea
Interioara-i mare de flăcări violente.
Și peste tot, în trupuri, în roci fierbinți orgie
De ritmuri vii, de lavă, de freamăt infinit,
Cutremurând vertebre de silex ori granit,
Va hohoti, imensă, Vitala Histerie...
poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre înălțime
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre violență
- poezii despre roci
- poezii despre ritm
- poezii despre infinit
Citate similare
Ne smulgem de la sânul
puternic cioplit în uitarea de ceață
nervii noștri au prins rădăcini
de-a valma peste tot în vertebre
de oțel-inox și roci călduțe cu mii
de guri vor hohoti pe flori de lotus
peste mări interioare adânci redate
ne smulgem și ne aruncăm în hău
unde vom fi prinși de flăcări vii
care ne păcălesc în ritmuri de salsa
visul zboară purtat în pânze negre
ținem în gură sânul de greu bazalt
spălat în lacrimi surprinse pe buze
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre gură, poezii despre păcăleli, poezii despre prăpăstii sau poezii despre negru
Desprimăvărare
Când vom ieși din beznă și ruină
și raze tari în ochi ne vor izbi,
îi vom închide poate și vom fi
desfigurați de prea multă lumină.
Vom trece pragul spre surata viață
împovărați, necunoscuți, livizi,
cu amintirea roasă de omizi,
cu bucuria vânătă de ceață.
Dar cum a lumii dreaptă socoteală
ne vor fi șters-o anii cei păgâni,
ca s-o cunoaștem iar, deși bătrâni,
vom merge cu plăcuțele la școală.
Pe drumul fără mame călăuze
ne vom ruga de-un ghiocel curat
să ne învețe zâmbetul uitat
și să ni-l scrie fără greș pe buze.
În inimi când s-or sparge trandafirii
vom zăbovi privind la porumbei
și-i vom citi acolo, printre ei,
abecedarul proaspăt al iubirii.
Din înfrățirea șoimului cu zarea
vom ști să bem paharul de azur
iar limpezimea cântecului pur
ne-o va turna în glas privighetoarea.
poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre școală
- poezii despre zâmbet
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre privighetori
- poezii despre porumbei
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Poem cardinal
tot mai spre sud iubite vom fugi
spre marea barieră australă
când timpul nostru mai puțin va fi
și lumea - o enclavă abisală
tot mai spre vest iubite vom pleca
precum atlanții ne-om scălda în valuri
râvnitul el dorado-l vom afla
ascuns în propriile idealuri
tot mai spre nord iubite vom sui
spre tundre-n care gerul este rege
când marea taină-a vieții o vom ști
când rostul morții îl vom înțelege
tot mai spre est iubite vom migra
ca doi cocori cu aripi fermecate
ce pururi spre lumină ne-or purta
cât timp în piepturi inima ne bate...
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și poezii despre ger, poezii despre poezie, poezii despre monarhie, poezii despre moarte, poezii despre lumină sau poezii despre iubire
Cântec
Eu prezent, tu viitor
Eu un nor și tu un dor.
Eu un sunet surd în ceață,
Tu lumină și speranță.
Eu un spasm și-o încleștare,
Tu o muză ce-mi apare.
Eu un gând purtat de vânt,
Tu un înger pe pământ.
În raza ta eu simt iubire,
Tu ce atingi devine fericire.
Vino, și stinge al meu timp finit,
Și du-mă din prezent, în infinit!
Vom merge impreună pe cărări,
Fără timp, din zări în zări,
Vom fi munți, vom fi-nălțimi,
Vom fi drum spre alte lumi.
Vom deschide împrejur
Dimineți de aur și azur,
Și va ninge peste noi
Cu-albatroși, cu vremuri noi!
poezie de Gheorghe Alionte (14 martie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre sunet, poezii despre prezent, poezii despre ninsoare, poezii despre muzică sau poezii despre munți

Ne vom sfinți prin cuvinte
Cu dragoste vom atinge veșnicia nepromisă
Și vom culege flori de suflet fericit
Noi suntem adierea nopții în lumina lumânării vii
Vom ajunge la un consens al vieții
Și vom străbate fiecare clepsidră a timpului
Cu lacrimi de cerneală pe o cutie veche
Lumina este cea ce ne va cununa cu lauri
Lumina este singura cale spre Divin
Numai crezând în lumină, vom fi îngeri
Numai visând la cele sfinte
Ne vom sfinți prin cuvinte.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre suflet, poezii despre noapte sau poezii despre lumânări

Libertate
Să tot fie moartea
o eliberare
a sufletului din trup
un zbor în infinit
cu îngerii de-a valma
o detașare de materie
o intrare
în lumea spiritelor
vom privi
și vom vedea.
poezie de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre libertate

Dacă moartea va fi-îngăduitoare
Poate ne vom întoarce iarăși pe pământ să respirăm
Parfumul unei seri, dacă moartea va fi-îngăduitoare;
Vom coborî pe vechile poteci spre mare și,-aplecându-ne,
Vom mirosi mireasma proaspătă-a trifoiului în floare.
Vom ajunge-împreună din nou pe-această plajă albă
Și vom asculta valurile mării și cântecele nopții;
Vom fi fericiți o oră sub obrajii cerului îmbujorați de stele,
Pentru că morții-s liberi, știm asta, deși nu-o rostim, cu toții.
poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre seară, poezii despre plajă sau poezii despre ore
Marinari
Când navele noastre vor reveni, după ce-au bătut pline curaj
Mările, aici, unde dealurile parcă-s gata să cadă peste oraș,
Le vom împături cu grijă velele și le vom pune la adăpost
Și toate vor fi iarăși așa cum înainte de plecare-au fost...
Cu turla bisericii înălțată spre cerul rotunjindu-se-n azur,
Cu-aceleași, de toți știute, străzi și cu prietenii obișnuiți în jur.
Vom sta lângă foc și ne vom fuma pipele plăcut mirositoare,
Și vom bea la han o oală, două de bere-nainte de plecare,
Vom săruta cele mai frumoase fete și vom spune copiilor povești
Despre țări străine, furtuni, epave și-ape oglindind cerul cât privești.
Apoi, cu marfa stivuită-n cală, nava se va avânta iar în larg, vitează,
Iar valurile se vor întoarce grăbite spre țărmul care se îndepărtează.
poezie de Harry Kemp, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre fumat, poezii despre țări, poezii despre sărut, poezii despre superlative, poezii despre religie, poezii despre promisiuni, poezii despre prietenie, poezii despre oraș sau poezii despre marină

Trei sferturi din toate neînțelegerile vor dispărea de pe fața pământului dacă ne vom pune în locul dușmanilor noștri și le vom înțelege punctul de vedere. Atunci vom deveni deîndată una cu ei, sau vom ne vom gândi cu îngăduință la ei.
citat clasic din Mahatma Gandhi
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe citate despre toleranță, citate despre dușmănie, citate despre devenire sau citate de Mahatma Gandhi despre devenire

Dacă și numai dacă
Dacă timpul se va sfârși,
Noi vom deturna clipele
Pe trasee redundante,
Spre alte puncte cardinale
Dacă spațiul se va termina
Și va deveni punct fix
Ne vom mobiliza să ieșim
Din apăsarea strâmtorii
Daca viteza centrifugă
Va derapa pe turnantă
Și va deraia prin decor
Vom da năvală la zenit
Dacă lumina conștiinței
Va trece bariera gândului
Vom citi de pe retină
Viitorul omniprezent
Dacă legile naturii,
Vor degenera definitiv,
Vom acosta la infinit
În taina altei veșnicii
Dacă vom acapara tăria,
Atunci vom accesa văzduhul
Ca poartă a vieții de apoi
Dacă și numai dacă.
poezie de David Boia (10 septembrie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre viața de apoi, poezii despre spațiu și timp, poezii despre natură sau poezii despre legi
Teatrul târziu
Vom pleca, vom pleca, este adevărat
Locuri la lojă au fost reținute
Biletele toate sunt de mult vândute
Umbrele noastre au și plecat.
La teatrul acela nu vor fi actori
Noi vom fi pe scenă și vom fi în sală,
Va fi marele spectacol de gala
Pe care l-am visat de-atâtea ori.
Va ninge cu flori în teatrul târziu
Sau straja tăcută la ușă va bate
Suntem bieții actori ai orei rotunde
Riduri pe viață frumos desenate.
Vom merge la recepții, interviuri vom da
În salonul oval al marii întrebări.
Ridică-te, doamnă, în cârjele tale
Să mergem la teatrul marilor ninsori.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre teatru, poezii despre frumusețe sau poezii despre flori
Ichabod Crane: Vom urma cărarea Indianului până la Copacul Morții.
Tânărul Masbath: Cum îl vom putea recunoaște?
Ichabod Crane: Mi-e teamă că fără prea mare dificultate. Apoi vom coborî spre locul unde își are odihna Călărețul.
Tânărul Masbath: Ascunzătoarea lui?
Ichabod Crane: Mormântul său.
replici din filmul artistic Legenda călărețului fără cap, scenariu de Andrew Kevin Walker, după Washington Irving
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe citate despre tinerețe, citate despre odihnă, citate despre moarte, citate despre frică, citate despre călărie, citate despre copaci sau citate despre India

Pentru păcatul de-a ne fi iubit
Cum despărțirea-i de neconceput,
Iar drumul vieții-a devenit îngust,
Noi, două umbre,-o să-l urmăm pe Proust,
În căutarea timpului pierdut...
Vom pribegi-n Sahara însetați,
De-acesta-i prețul ce-avem de plătit.
Pe Everest vrem să fim deportați,
Pentru păcatul de-a ne fi iubit.
În Atlantida sau Cercul Polar
Și-n câte aspre locuri pot să-nșir,
De-i luna lui cuptor, sau e gerar,
Vom ocoli pământul spre nadir.
Pe brânci ne vom târî la Polul Sud
Și în al vieții noastre asfințit,
Vom înfrunta destinul trist și crud,
Bând cupa-n doi pe timpul regăsit.
poezie de Mihaela Banu (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre plată, poezii despre devenire, poezii despre Sahara, poezii despre Pământ sau poezii despre Polul Sud

Cântec de pirat
Spre ce-orizonturi ne vom aventura azi pe nesfârșita mare,
Ocolind furtunile și călăuziți de-o stea sau de un far?
Vom îndrepta prova spre țărmurile Africii sclipind albe-n soare,
Spre Providence sau Babilon, sau spre porturile din Malabar?
poezie de Robert Louis Stevenson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre porturi, poezii despre piraterie sau poezii despre Soare

Iată răspunsul pe care îl voi da președintelui Roosevelt: Nu vom da greș și nici nu ne vom clătina, nu vom slăbi din puteri și nici nu vom obosi. Șocul puternic al luptei nu ne va pune la pământ. Dați-ne uneltele de care avem nevoie și vom termina treaba.
citat clasic din Winston Churchill
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Vezi mai multe citate despre președinte

Valuri
Vom face printre valuri, valuri,
și ne vom cufunda-n apus
atât de jos și-atât de sus,
prin lumea noastră fără maluri.
Vom face dintr-un vis, un vis
și-l vom petrece împreună
sub raze argintii de lună,
uitând ce-n stele ni s-a scris.
Vom înota prin fericire
spre malul inventat de noi,
de ieri sau azi ori de apoi.
Va fi o lume cu iubire,
vom fi acolo amândoi,
atât de plini și-atât de goi.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre trecut, poezii despre inventatori sau poezii despre fericire
Fără smerenie nu înaintăm. Ispitele pregătesc smerenia. Fără ispite nu se câștigă smerenia. Vom trece prin truda și cazna tăierii propriei voințe. Ne vom smeri cugetul și astfel vom urca spre înălțimi. Alt drum nu există. Smerindu-ne ne vom înălța. Dacă nu ne smerim, vom rămâne jos, în patimi și neputințe, și în acestea vom muri.
Părintele Efrem Athonitul în Despre credință și mântuire (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe citate despre smerenie, citate despre înălțime sau citate despre existență
Pentru un mare om care nu mai este printre noi (Constantin Mihoc)
1. Și s-a mai stins un suflet
În cruntă amintire
Ca să se-aprindă-n ceruri
Din ani în nemurire...
2. Și-a mai pălit un zâmbet
Îmbătrânit de plâns,
Ridat în deznădejde,
Uitat de zbor, învins...
3. Și s-au lăsat iar norii
Pe umerii de mamă,
Cu greutatea serii
Și urme-n ploi de toamnă...
4. Și iar veni-va timpul
Când vom uita grăbit
De jalea și de veghea
Copilului iubit...
5. Și va porni speranța
Cu avânt spre file noi
Lărgind portița vieții
Spre rânduri mai de... "soi"...
6. Dar nu vom lăsa zborul,
Iubite suflet drag,
S-acopere cu totul
Al amintirii prag...
7. Vei dăinui-n povești
Și-n rugi de mântuire
Vom țintui-n imagini
Privirea-ți de iubire!...
poezie de Gabriela Chișcari (4 august 2009)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre amintiri sau poezii despre toamnă

Dincolo de cer
Iar dacă razele ne vor cuprinde
în vraja unui cântec din eteruri,
ne vom iubi și aripi vom întinde
în zborul nostru, dincolo de ceruri.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre aripi

Zbor cu steaua noastră-n dinți
Destinul și-a făcut așternut în inima mea,
Deschide-i ușa, ușor, și vei primi o stea,
Lasă-te în brațele lui pe canapeaua de vis
Și-ai să rămâi cu sufletul spre lumină deschis.
Vei fi frământată ca lutul în plin meșteșug
Să iei forma statuii cu sânii-n belșug,
Vom arde-n pojarul iubirii cu tente albastre
Pe câmpul ascuns în privirile noastre.
Vom flutura sentimente mărețe-ntre noi,
Vom clădi eternitatea-n aripile moi,
Ne vom înălța din pământ către cer
Printr-o cupă de aur cu urme de fier.
Vom ocupa izvorul purității prelung,
Rodiile toamnei le-om cizela-n amurg,
Vom filtra gândirea de schisme nedorite,
Ne-om îndulci sărutul cu miere în clătite
Ți-oi săruta ascunsul în pulbere de flori,
Vom bea cafea amară din stele și cicori,
Copii moștenitori vom dezmierda din burtă
Sub crucea Bobotezei înfiptă într-o turtă.
Mii de așteptări ne vor culege clipa
Destinul își va pune în inimă aripa
Și va zbura cu steaua noastră-n dinți
Cât mai profund în cerul părăsit de sfinți!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre inimă