Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Livada cu vișini

Mi-amintesc eșarfa ca de-un pâlc de fluturi
Ce-i țineai în palmă, volatil exil,
Când, fecunda iarbă, despletită toată,
Ne foșnea sub talpa mersului fragil.

Când, fecunda iarbă, despletită toată,
Ne foșnea sub talpa mersului fragil.

Vișinii extatici pâlpâind de febre
Ce-aprindeau nostalgici pătimașe guri,
Inefabil, astăzi și-au pierdut parfumul,
Amurgind conturul vechilor făpturi.

Inefabil, astăzi și-au pierdut parfumul,
Amurgind conturul vechilor făpturi.

Pe sub pomii palizi, săturați de vânturi,
Pașii noștri singuri au rămas ecou,
Așteptând zadarnic să visăm aievea
Livada de vișini, înflorind din nou.

Așteptând zadarnic să visăm aievea
Livada de vișini, înflorind din nou.

Timpul ne frământă nemilos și rece,
Viscolind frunzare prin decorul mov,
Așadar, adio, livadă de vișini,
Așadar, adio, domnule Cehov.

Așadar, adio, livadă de vișini,
Așadar, adio, domnule Cehov.

Așadar, adio...
Așadar, adio...
Așadar, adio, domnule Cehov.

cântec interpretat de Ionuț Buliga, muzica de Ionuț Buliga, versuri de
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Interpretează: Ionuț Buliga

Citate similare

Livada cu vișini

Mi-amintesc năframa-ți ca de-un pâlc de fluturi
Ce-o țineai în palmă, volatil exil,
Când, fecunda iarbă, despletită toată,
Ne foșnea sub talpa pasului fragil.

Vișini extatici pâlpâind de febre
Ce-aprindeau nostalgici pătimașe guri,
Inefabil, astăzi și-au pierdut parfumul,
Amurgind oglinda vechilor făpturi.

Pe sub pomii palizi, scuturați de vânturi,
Pașii noștri singuri au rămas ecou,
Așteptând zadarnic să visăm aievea
Livada cu vișini, înflorind din nou.

Timpul ne frământă nemilos și rece,
Viscolind frunzare prin decorul mov,
Așadar, adio, livada cu vișini,
Așadar, adio, domnule Cehov.

poezie de (2016)
Adăugat de constantin_georgescu_pifSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Adio

Adio suflet părăsit de trup,
Adio ochi scăldați în lacrimi,
Să mă scuzați că n-am putut
Să vă șoptesc din nou dulce șoapte.

E întuneric și e frig
Și sufletul mă doare,
Aș vrea strig,
Dar cine mă aude oare?

Nopți de-a rândul voi stătea
La geam privind cum luna pe cer răsare
De tine îmi voi aminti cu drag,
Adio, iubrea mea ce mare.

poezie de (3 octombrie 2011)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adio

adio crângului copilăriei,
se face ziuă
și îmi iau rămas bun
de la această lume mică,
învelit în mantaua lui
somnul își ia adio
de la vise,
lăsând sufletul
ca o paiață părăsită.
îmi iau adio
și de la oglinda
în care mi-am lăsat masca.
adio zorilor,
te sărut, râule,
că tu m-ai învățat ce e curgerea,
adio, fetița mea dragă,
tu mi-ai spus prima dată
că delirul dragostei noastre
e un zbor de fluturi
spre oaza de vis.
spinări de întuneric
alunecă peste noi,
urmărindu-ne
ochiul păsării de noapte
în care vom pieri.

poezie de (10 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adio

De ce dislocăm iluzii
Când noaptea-și cântă insomnia
Și când tăcerea-i mână-mână
Cu răzbunarea și beția?

De ce sa mai cream din stele
Noi lumi, din praf de ploi
De ce să ne mai ardă gândul
Că încă mai există "noi"?

De ce nu îți număr pașii
Și tu pe-ai mei când voi pleca
Adio spus din buza nopții,
Adio, eu te voi uita.

poezie de
Adăugat de Mira DonescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iacob Negruzzi

Adio

Adio frumoase bucle, adio amor fierbinte
Eu mă despart de tine
Cu sufletul zdrobit,
Cu mai puțin amor, dar cu mai multă minte
Un altul decât mine
Va fi mai fericit!

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "Amintiri din Junimea" de Iacob Negruzzi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.72- 16.86 lei.
Balzac

Adio, suflet scump, plin de mine, căci te cunosc: tu nu vei mai iubi a doua oară. Voi muri așadar fericită, cu gândul care-o face fericită pe orice femeie. Da, mormântul meu va fi inima ta.

în Istoria celor treisprezece, Ferragus
Adăugat de scofieldutzaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAcest citat a fost selectat Citatul zilei pe 9 februarie 2017.
Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Tom Lefroy: Eu... eu depind în întregime de...
Jane Austen: De unchiul tău. Și eu depind de tine. Așadar, ce vei face?
Tom Lefroy: Ce trebuie. Am o datorie față de familie, Jane. Trebuie mă gândesc și la ei...
Jane Austen: Tom... asta e... Asta e tot ce ai -mi spui? Adio, domnule Lefroy.

replici din filmul artistic Jane
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Adio, adică rămâi

Nu înseamnă da, iubire,
Când zic da, înseamnă nu,
Când zic tu, lovesc în mine,
Când zic eu, înseamnă tu.

Se-ntâmplă, în fiece clipă,
Mereu, întâmplarea dintâi,
Iubire, ascultă-mă bine,
Adio, adică rămâi.

Cuvintele toate-și pierd sensul,
Spun tâmplă și cred că-i călcâi,
Iubire, ascultă-mă bine,
Adio, adică rămâi.

Pe sobă sunt blocuri de gheață,
La Cercul Polar cresc lămâi,
Eu nici nu mai știu adevărul,
Adio, adică rămâi.

Iubindu-te, parcă-ți port ură,
Reproșuri, când fac, te mângâi,
Spun viață și tu auzi moarte,
Adio, adică rămâi.

poezie de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A fluierat vaporul...

A fluierat vaporul și focul l-a-ntețit,
Brusc, ancora se-nalță, împinsă ca de-o vrajă,
Talazul spune - "adio" vaporului grăbit
Când vine-ncet din larguri, ori pleacă de pe plajă.

Vor naște trandafirii și-apoi ca-n țintirim
Vor putrezi-n grădină, sau poate în tot locul.
Adio! când ne naștem, adio! când murim,
Și când, ca fericirea, se duce nenorocul.

poezie clasică de din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ioan I. Ciorănescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Enigmă

Și ești acolo
și te simt
te văd
te ascult

Un an nou,
o lună
o zi
o oră
o secundă
din mine
din noi
a plecat
acum.

Se va întoarce?

Ia-mă de mână, tu, enigmă
du-mă pe alte meleaguri.

Adio tu, adio eu.

poezie de (2013)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adio, doamnă

E tristă toamnă și e trist afară plouă
Din ochii mei din picături de caldă rouă
Aș vrea o clipă doar la ochii tăi de foc mă-ncălzesc
Dorul dintr-înșii -mi poftesc

În sufletu-mi se frâng dureri nebănuite
Și se aprind aceleași veșnice ispite
Și se răsfrâng in simfonii de lacrimi fără de popas
Cântecul durerii fără glas

Adio, doamnă
În sufletu-mi de-atâta plâns îndoliat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
Voi rătăci de-acum de dor înfrigurat
În trista toamnă

O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum

Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă

Adio, doamnă
În sufletu-mi de-atâta plâns îndoliat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
Voi rătăci de-acum de dor înfrigurat
În trista toamnă

O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum

Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă

O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum

Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă.

cântec interpretat de Gheorghe Ionescu Gion, muzica de Ionel Fernic
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adio

Adio se răspunde-n zare,
Adio este și pe loc...
Pătruns cu raza cea de foc
După ultima mișcare.

Nimic nu poate fi puternic
Prin existență ditrugă,
Cuvântul trebuit fugă
Dispărând din vorbă veșnic.

Sacra libertate-ntr-însul
Oprită e, adevărat,
Izgonind din suflet plânsul
Pe care el l-a provocat.

Emană doar în jur tristețea,
Lacrimi doar în jur emană,
De tot te depărtează-n goană
Și-ți distruge tinerețea.

Vorba existentă-n ploi
Pe care nimeni nu ar ști-o –
Cuvântul trist... Ce trist? Adio!
Se include între noi.

poezie de (1 mai 2008)
Adăugat de Diana EnachiiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Adio Copilărie

Copilăria mea a fugit la patru ani
c-o fetiță mare și-un cârd de golani

distih de din Distihuri rebele (1 iunie 2010)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

"Adio, dar rămân cu tine" (Emil Boc)

Drag guvern pe jumătate,
La moțiune ai căzut cu bine.
Te duc pe mai departe-n spate
"Adio, dar rămân cu tine".

epigramă de (2009)
Adăugat de Vasile IușanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel funciar

Citesc și aud lovituri de topoare,
Cu gândul la Cehov, departe, mă duc:
"Livada cu vișini" e doar o paloare
Pe lângă livada bătrânului nuc!

Incerc -mi inchipui copacii in floare,
Cu zumzet de-albine și cântec de cuc,
Citesc și aud lovituri de topoare,
Cu gândul la Cehov, departe, mă duc.

Repunerea-n drepturi prin legi funciare
Imi pare, și nu mă inșel, că-i un truc,
Căci, iată, in "titlu", sunt două hectare,
Dar, vrând descopăr livada cu nuc,

Citesc și aud lovituri de topoare!

rondel de din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Adio, prostie

M-am săturat de viața asta,
De mutra voastră de bandiți!
Prostiei îi spun, iată, basta!
Iar proștilor: fiți fericiți!

epigramă de din Epigrame disponibile (iulie 2008)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Adio, maiestate!

Un rege surghiunit, fără de țară
Prin scăpătări de timpuri zbuciumate
Ce s-a purtat mereu cu demnitate,
Ai fost, în viața ta deloc ușoară,
Astral apus pe bolta milenară;
Adio, cale lină, maiestate!

N-ai mai bați străin la altă poartă,
Ești mult prea sus, în zări îndepărtate
Unde nu-s uși de inimi încuiate
Nici furtișag adus la rang de artă
Iar conștiința nu-i o vorbă moartă;
Adio, cale lină maiestate!

Fără regat, onoruri, măreție
Deși prin drept erau a tale toate,
Ai acceptat pretinsa libertate
A celor ce-și doreau democrație
Gonindu-te pleci în drumeție;
Adio, cale lină maiestate!

Chiar prin trăirea ta, așa pribeagă
Și confruntat cu-atâta răutate,
Iubirii tale public declarate
Pentru acei ce încă te reneagă
I-ai dat temei prin conduita-ntreagă;
Adio, cale lină maiestate!

De-acum, lăsând în urmă toate cele,
Primește-n dar cununi de nestemate
Nepământești, ce nu-ți vor fii luate,
Moștenitor de loc fără de rele,
Ca cetățean al cerului cu stele;
Adio, cale lină maiestate!

Astăzi, pe când te odihnești în pace,
Ți-aduc prinos de gânduri strecurate
Prin limpezimi de lacrimi picurate
Că națiunea-n somnul morții tace,
Că România în ravagii zace;
Adio, cale lină maiestate!

poezie de (5 decembrie 2017)
Adăugat de Ionel Adrian GugeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Ghica

Ultima licitație s-a încheiat. Condiția umană a pierdut Livada cu vișini.

aforism de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Adrian Păunescu

Adio, vara

Adio, vara, pleaca-n ascunzisuri,
Noi suntem gata de-a cadea –ntr-o carte,
Si de-a mai lacrima catre pietrisuri,
De dor de tine si de dor de moarte.

Din fructe coapte picura alcoolul,
Nimic nu mai ramane cum fusese,
Ce cosmic iese dintre ramuri golul
Penultimelor tragice regrese.

Si va veni si ultima rafala,
Dar nu-o vom apuca-o, nu e sansa,
Cand in ninsoarea imateriala
Bolnavii lumii vor cadea in transa.

Ci noi atata am putea decide,
Incostienti si tristi ca prima oara,
Prin fumurile toamnelor putride,
O carte pentru voi: adio, vara!

poezie clasică de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A venit timpul ca tatăl tău să plece

A venit timpul ca tatăl tău plece,
Acum când Domnul ce-a semănat, culege;
Ușa veșniciei s-a deschis azi larg
Să-l lase treacă dincolo de prag.

Cine suntem noi hotărâm
Când să plecăm de aici, spre ce tărâm?
Nu nouă ne–a fost dat știm
Pe cine pierdem, pe cine iubim.

Înainte ai pleoapele de lacrimi ude,
Șoptește-i la ureche, cât încă te aude,
"Adio, iubite tată, acum când pleci departe,
Adio, pentru toată dragostea de care-am avut parte."

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce visăm? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Vrei să faci o faptă bună? Află cât de importanți pot fi 5 lei!