Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Buzele mele au șoptit

Când mă așteptam mai puțin, lumina a venit din haosul nopții,
A început să curgă spre mine, foton cu foton,
Căutându-mi fața. Eram livid și gol,
Întunericul intrase în mine, moartea intrase în mine
Și nimic din alcătuirea mea nu mai pâlpâia.
Stăteam întins pe spate și priveam cerul,
Dar cerul dispăruse și pământul dispăruse dedesubt,
Și nici marea nu mai foșnea; totul era încremenire,
Eram piatră, eram pământ, eram mormânt,
Eram forma pietrificată a unui animal dispărut, eram siliciu.
Logosul pierise, mișcarea pierise și nici praful stelar nu mai adia,
Un hău negru era împrejur,
Iar Dumnezeu plecase parcă într-o lume de demult.
Dar deodată lumina a venit din pântecul nopții,
S-a prelins pe fața mea, m-a cutremurat
Și ochii mei au început să plângă, să râdă și să plângă
Și buzele mele au șoptit: De ce, Doamne,
Ți-ai adus aminte de mine?
Eu, care am luat numele Tău în deșert,
Care mi-am înălțat chip cioplit,
Și am fost sluga clipei trecătoare.
Ridică-te! mi-a spus, ridică-te! mi-a spus,
Amintește-ți cuvintele tale și umblă.

poezie de din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Viorel Muha

Eram piatră

eram piatră aruncată pe stradă
nici frumoasă măcar
am luat cerul și l-am pogorât în mine
relaxat priveam corăbiile timpului
pe oceane de lumi
străjuiam o bordură de timp
să nu o ia la fugă
dar deodată un cui m-a acroșat
direct cu un pocnet în cap
în capul meu de piatră
Doamne ce s-a întâmplat?
ochii au fost aruncați în sus
am văzut
înaltă până în cer
coborâtă în mine
frumoasă în secunde
de timp
tu a mea...
eu piatră
te așteptam să mă ridici
în palma ta de viață
nu am fost aruncat
m-ai băgat în buzunar
și...
ai plecat mai departe.

poezie de (2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cineva

Nu eram nici măcar gol.
Cineva mi-a adus pielea
și-a lăsat-o pe mine
A stat!
Nu eram nici măcar gol
Cineva mi-a adus inima
și-a trântit-o în mine
A stat!
Nu eram nici măcar gol
Cineva venea cu oasele
Și s-a răzgândit
Am fugit după el
deși am stat!
Nu eram nici măcar gol
Cineva venea cu cineva...
Eu mi-am deschis pieptul
El din tot sufletul
mi-a zis stau!
Și-am stat!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Străinul

într-o noapte
un străin ne-a bătut la poartă
eram copil
era toamnă abia împlinisem patru ani
ai mei i-au dat mănânce ceva
pâine cu brânză și ceapă
apoi l-au culcat cu mine în pat
în camera mea
o cameră mică cu tavanul jos
fără lampă
doar o candelă aprinsă mereu
privită de afară ți se părea că
fereastra era în flăcări
umbre alungite bântuiau dudul
din fața casei lângă fântână
câinele a început să urle
sfâșietor la lună
și toată noaptea nu am putut dorm
i-am privit somnul
cum zgâlțâia patul și casa
și întunericul nopții
înfricoșa
când s-a făcut dimineață
străinul i-a luat lui tata căruța
și caii și pe mine sub braț
de atunci nu mai știu nimic
despre ai mei
nici despre mine
ochii mi-au ars în plâns
până am orbit
anii s-au scurs precum clipele
până m-am stins
abia atunci a venit un înger
m-a luat de mână și m-a dus
înapoi acasă la părinții mei
era liniște și fain
ca și cum aș fi ajuns în rai

mult mai târziu am aflat
mi-a fost dat străinul
și că rostul lui a fost
scrie pe sufletul meu nimicuri
cu litere reci cum a scris și Nichita

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Melodia noastră

Eram deja demult în gândul tău
Iar tu erai zeiță pentru mine
Nu ne-ntrecea iubirea niciun hău
Sau cele mai înalte culmi alpine.

Eram sedus, eram îndrăgostit,
Eram cum alții n-ar putea-nțelege,
Eram și cucerit și fericit,
Eram deasupra de uman sau lege.

Priveam în jur ca de pe-un ring de dans
În care noi dansam o melodie,
Iar viața noastră, dulcele balans,
Era doar pas în doi și armonie,

A fost atunci și nu s-a terminat
Căci melodia noastră e eternă,
Revine în surdină, repetat,
În variantă nouă, mai modernă.

În noaptea ce-a trecut, iar am dansat
Ca într-un ritual, ca-ntr-o poveste
În care eu, ca prinț, te-am invitat,
Privind în ochii-ți cu luciri celeste.

Pluteam cu tine-n brațe și-mi doream
Ca țărmul rămână-n depărtare,
Se terminase dansul, dar păream
Sub vraja unui răsărit, la mare.

poezie de din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Desprindere de toamnă

A mai venit o toamnă-n viața mea
Și-a mai căzut o frunză peste mine
Mă simt mormânt, și parcă n-aș mai vrea
mai albesc în iarna care vine

Iar au plecat și berzele și cucii
Și m-au lăsat mai singur ca lumina
Prin codru nu mai mișună haiducii
Și-n beznă mi-a rămas pe veci retina.

Mă simt așa de frunză și de ram
Încât rup de mine și rămân
O frunză doar din cel care eram
Și-un ram din cea ce m-a ținut la sân.

poezie de din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Edgar Lee Masters

Elijah Browning

Eram în mulțimea copiilor
Care dansau la poalele muntelui.
A suflat o briză dinspre est și i-a măturat ca pe niște frunze
Dincolo de versanți...
Totul s-a schimbat.
Aici erau lumini zburătoare și luni magice, și se auzeau muzici nepământeane.
A căzut peste noi un nor.
Când s-a ridicat, totul era schimbat.
Acum eram printre mulțimi aflate în conflict.
Apoi o figură din aur strălucitor, și cineva cu o trompetă,
Și încă cineva purtând sceptru au stat în fața mea,
M-au luat în râs, au dansat rigadoon și pe urmă au dispărut...
Iarăși s-a schimbat totul.
Ieșind dintr-un lan de maci,
O femeie și-a dezgolit sânii și și-a ridicat gura întredeschisă spre mine.
Am sărutat-o.
Gustul buzelor ei era sărat.
M-am prăbușit extenuat.
M-am ridicat și m-am înălțat mai sus, dar o ceață ca aceea însoțind un iceberg
Mi-a acoperit pașii.
Îmi era frig și simțeam dureri.
Deodată, a apărut din nou soarele
Și am văzut cum cețurile de sub mine acopereau vederii tot ce era dedesupt.
Iar eu, aplecat peste tot ce era al meu,
Mi-am văzut umbra siluetei reflectată pe zăpadă.
Desupra mea aerul nemișcat era străpuns de un țurțure subțire de gheață
De care atârna o stea solitară!
Un tremur de extaz, un fior de teamă
Au trecut prin mine;
Dar nu mă mai putem întoarce pe partea cealaltă a versanților —
Și nici nu mai doream să mă întorc.
Subtile unde desprinse din simfonia libertății
Îmbrățișau imateriale stânci deasupra mea,
De aceea trebuia urc spre pisc.
Am aruncat departe tot ce -mi mai aparținea.
Cu brațul întins
Am atins steaua.
Am dispărut complet.
Muntele restituie
Adevărului Infinit
Pe oricine atinge acea stea.

epitaf de din Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "Spoon River Anthology Paperback" de Edgar Lee Masters este disponibilă pentru comandă online la numai 16.99 lei.
Salvador Dali

Cât despre mine, eram un pervers poliform stătut și anarhizant. Toate momentele mele de conștientizare se materializau în gurmanderii și toate poftele mele deveneau momente de conștientizare. Totul modifica nimic nu mă schimba. Eram moale, laș și rebarbativ. Spiritul meu trebuia găsească în rigoarea gândirii spaniole forma supremă a agatelor sanghinare, iezuite și arborescente a curiosului meu geniu. Părinții mei m-au botezat Salvador ca pe fratele meu. După cum indică numele eram destinat salvez nici mai mult nici mai puțin decât "Pictura" de neantul artei moderne și toate acestea într-o epocă de catastrofe în acest univers mecanic și mediocru, în care, din nefericire, dar cu onoare, trăim.

în Almanah "Convorbiri literare"
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Pe când eram dusă, în alți ani, prin aeroporturi, în căruț, priveau toți; iar pentru că eram așezată, lumea părea că se uită la mine de sus. Era un cu totul alt plan existențial, acela din căruț; toți oamenii privesc de sus, te simți inferior oricui se uită la tine, iar toate lucrurile păreau mai mari, visurile mai înalte, mai departe, deci și obiectivele erau mai greu de atins. Privirile aruncate în jos mi se pareau devastatoare. Era un fel de a spune "Prea le aveai pe toate, trebuia să ai și tu măcar un necaz, ceva". Uneori, oamenii nici nu se uitau la mine, își fereau privirile "din bun-simț" – așa credeau ei. Dar nimic nu doare mai mult decât fii ocolit cu privirea. Ca și cum cei din fața ta și din jurul tău ar vrea să te vadă și te caută, dar se uită în cu totul altă parte, numai în dreptul tău, nu. Eu nu eram undeva, în depărtare, să mă caute din ochi; eram chiar acolo, în proximitatea genunchilor lor. E ca și cum căutau în viitor, iar eu eram chiar acolo, în prezentul lor. Era ca și cum aș putea conta pentru ei, dar altă dată; cândva, poate, în viitor; și nu acum, în clipa de față.

în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina PostolachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.
Cristian Neagu

Eram...

Eram și carne și pământ
Eram o șoaptă de pârâu,
Dar în contextul absolut
Rodisem într-un spic de grâu,

Eram iluzia compactă
A unui fapt redat în sine,
Eram renașterea la vatră
Și mai eram... gustul de pâine,

Eram probabil prin ispită,
-sub auspiciul de erată-
O viață tristă, risipită
În rame cu natură moartă.

poezie de din Academia de poezie (9 septembrie 2015)
Adăugat de Cristian NeaguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Dinescu

Eram foarte timid când eram mic. Abia cu vremea am devenit mai dezinhibat. Agresivitatea asta e și o formă de apărare. Odată, în clasa a patra, eram un băiat destul de delicat pe atunci, mama mi-a dat cămașă albă călca­tă, iar podelele clasei erau unse cu păcură. În pauză, cineva m-a împins și-am căzut. Când m-am uitat pe cămașă, eram negru. M-am întors furibund și l-am bătut măr pe primul care mi-a ieșit în cale. Când mi-am dat seama ce am făcut, m-am îngrozit: era bătăușul cla­sei.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Vino in rochia ta simpa de stamba" de Mircea Dinescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 14.99 lei.

Când m-am trezit eram la spital, medicii mi-au spusam fost agresat de o femeie. Atunci mi-am adus aminte: eram în lift și mă uitam cu coada ochiului la sânii unei doamne când deodata mi-a zis: "Apasă pe unu, te rog!"

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Eram sigur că toate reveriile mele nu erau simple halucinații: era efectiv Zeița și, cine știe de ce, fusesem singurul care-și dăduse seama de asta. De cum am izbutit să mă mișc, mi-am continuat urmărirea gâfâind. Miss Emeralds nu s-a mai întors către mine. Se deplasa cu o viteză vertiginoasă, fără dea impresia că se grăbește. La capătul puterilor, mi s-a părut că eram pe punctul de-a o ajunge, când împinse o poartă metalică și dispăru într-o curte. Am urmat-o fără preget. Nu mică mi-a fost uimirea când am dat peste un loc viran, mărginit de patru ziduri de cărămidă și plin de hârtii fâlfâind alene în voia vântului. Nu era nimeni acolo înăuntru și nici urma vreunei alte porți nu întrerupea monotonia zidurilor de netrecut. Miss Emeralds, a cărei taină eram sigur că o deslușisem, dispăruse. Se făcuse deodată foarte cald acolo, în timp ce sarea de mare îmi năpădea gura și nările. Eram atât de sigur că n-o voi mai revedea niciodată, încât m-am prăbușit pradă unei febre îndelung reținute.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.
Viorel Muha

Zarul vieții

spițele mele de viață din roata lumii
erau slăbite și nu mai aveau dioptrii fine
eram la școala de orbi ai vremii
și aveam numai zaruri din destine

de sus nu știam că cerul a început
ploaie de noroc prin clipe trimită
ceasul timpului nu-l aveam din trecut
cântarul norocului nu era în mine

am rămas numai cu-n sigur zar măsluit
și-al vieții mele suflet de haos împânzit
eram un necunoscut pierdut în mulțime
umblând pe trotuarul meu de viață ca vrăjit

pierdusem cândva totul la masa destinului
respiram timpul numai prin nenoroc și lipsă
nu trăiam în peșteri dar eram claustrofob
dormeam pe viitor și învelitoare aveam trecut

viața lovea cu picioroange grele
am fost scos și dat afară din mine
de hazard sunt acum îndreptat spre tine
din mulțime și-ți mulțumesc că ești cu mine

poezie de (august 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-au rămas ochii pe geam

Ochii mei s-au săturat de mine
ca o femeie sătulă de infidelități
cineva le strânge și le dă mai departe.

N-am nicio măsură-n iubire,
s-a dovedit nici în durere la fel,
nimicul din mine se-înfiripă-n pofte.

Ultima dată am cules fructele,
căzuse bruma peste livadă și eram grăbit,
noaptea am poposit în patul imprudenței
și n-am simțit nicio umbră.

Prin alunecarea zilelor în colivia iernii
mi-au rămas ochii pe geam
de parcă eram într-o altă lume
fără știu cum am venit
și de ce?

poezie de (19 ianuarie 2014)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din viață

Mi-a bătut în poartă Fericirea
Și intrând în curte m-a strigat.
Eram dus alături cu iubirea.
A-nchis poarta iute și-a plecat.

Mi-a bătut de-asemeni Bucuria.
A intrat, a stat sub pomii goi.
N-a văzut pe nimeni -i vorbească
Și-a plecat grăbită înapoi.

Într-o seară, luminând pe stradă,
Mi-a bătut și Steaua mea — de sus
Tot așa, eram plecat aproape,
Și-a strâns fusta-n mână și s-a dus.

Mi-a bătut în poartă și Necazul.
Eram dus departe. Liniștit,
S-a întins pe țolul de la ușă
Și m-a așteptat până-am venit.

poezie celebră de din Inedite (1966)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 21 februarie 2019.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Am început

iubesc și-am sfârșit
în brațele ei
clima era cu totul
alta prinsese de fructele ne
rase și lunguiețe
și le lingea (?!) – nuuu
am spus
nu asta am vrut de la tine, dar ea
dezbrăcase de cârpe deja
lingea
lingea
iar eu nu, nu eram
o bomboană: o
secvență pe moarte eram
și eram
numai pe moarte
cu inima
dulce

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tatăl meu m-a învățat să mă prețuiesc. El mi-a spuseram nemaipomenit de frumos șieram cel mai prețios lucru din viața lui.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "According to Yes" de Dawn French este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -50.00- 20.99 lei.

Eram

Eram și tineri și nătângi
Dar nu era ieșit din fire
Să râzi, apoi iute plângi,
Nepricepând ce e iubire.

Eram frumoși, cu ochi senini
Și vise ce zburau departe
Dar cui puteai să te închini
Să-ți dea și aripi să te poarte?

Stângaci eram noi mai mereu,
Ne mai rupeam iubirea-n coate,
Spuneam că tu, spuneai că eu
N-aveam într-un nimic dreptate

Dar eram noi, oricum eram
În toată lumea asta plată,
Îți eram trunchi, îmi erai ram,
Ne înflorea iubirea toată.

Nu-nțelegeai că nu pricep
Că școala vieții nu se gată,
Când am trecut, iar s-o încep,
Al meu ar fi cuvântul "iartă".

Amar acum acest "eram"
În gura ce rostea odată
Același "te iubesc" balsam
Ce n-a fost dat se mai poată.

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acuma cântecul s-a sfârșit

Acuma cântecul s-a sfârșit.
Nu știu de-i bine ori rău.
Din frunze-am cântat.
Dumnezeu, lânga mine stând, mi-a șoptit.

De fapt nu era Dumnezeu, era pom.
Și câteodată-avea glas de om.
"Sărbătorește, mi-a spus el, aceste
câmpii dezmierdate și creste..."

Și ca o pasăre neînvățată
m-am apucat sa cânt. Eram mirată
și bucuroasă, și nici n-am simțit
cum trece anotimpul fericit!

Zburați, cântece, zburați departe,
scuturați-mă de pământ și moarte,
și preamăriți natura-n care încă
e liniște și-nțelepciune-adâncă.

poezie clasică de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Bertolt Brecht

Cântec din acvariu (Psalmul 5)

Am golit paharul până la fund. De fapt
am fost ispitit.
Eram un copil și eram iubit.
Lumea era disperată fiindcă rămăsesem curat.
Se rostogolea pe jos în fața mea, cu membre moi
și fundul atrăgător. Am rămas neclintit.
Ca să o îmblânzesc, când o luase razna, m-am
culcat lângă ea și m-am spurcat.
Păcatul m-a satisfăcut. Filosofia m-a ajutat în
zori, când zăceam treaz. Am devenit așa cum
se dorea fiu.
Am privit îndelung în sus crezând că cerul e trist
din cauza mea. Dar am văzut că lui îi este indiferent.
Se iubea pe el însuși.
Acum sunt beat de multă vreme. Zac gras pe fund.
În mine au cuib peștii. Marea dă se sfârșească.

poezie de , traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Opera de trei parale" de Bertolt Brecht este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -39.90- 29.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce afirmații interesante se pot face începând cu sintagma "Când eram de vârsta ta..."? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!