Iartă-mi iubirea din vocea uitării
Iartă-mi iubirea din vocea uitării,
Macin adânc neliniștea în mine,
Praful timpului arde-n suspine
În pragul tocit de amintirea zării.
S-aud jelind cuvintele scrâșnite
Unde se ascund imaginile noi,
Sângele prelins amestecă-n noroi
Lacrimile din rărunchi pornite.
Haina rătăcirii-i plină de bazoane,
Aerisiri din țărnă devin indecente
În presupușii sâni de amazoane.
Moartea învăluie căi adiacente,
Pe fruntea iubirii curg broboane
Uitate aiurea-n neliniști concrete!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- poezii despre iubire
- poezii despre voce
- poezii despre vestimentație
- poezii despre timp
- poezii despre sâni
- poezii despre sânge
- poezii despre moarte
- poezii despre imagine
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Stânca și primirea îmbrățișării
Stânca adună schiturile
În harta ochilor,
Curioșii merg tiptil
S-o îmbrățișeze.
Vocea ei urcă în clopotnițe,
Cuvintele devin scântei
Născute din zâmbetul
Vieții în valuri.
Lacrimile se topesc,
Înotăm în marea
Visurilor descătușate...
Stânca fulgeră
În săgețile de zbor,
Până în gât
Suntem iarbă și flori,
Ungem axa timpului
Cu sângele scrâșnetului.
Zbaterea mea
Lăcrimând
S-așează în genunchi
Și devin stâncă.
Și mă-ntreb:
Pe care parte a ei
Schitul îmi primește îmbrățișarea?
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre stânci, poezii despre înot, poezii despre zâmbet, poezii despre visare sau poezii despre viață
Presară-ți buzele...
Presară-ți buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Și vom trăi o noapte și o viață
Iubind cu prețuire în farmec nesfârșit.
Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ți iubito plăcerile trupești
În sâni, în focul care arde-n noi
Și vom trăi sub stele minunile lumești.
Presară-ți buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ți-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieții ușor ne-a cuprins.
Presară-ți buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăiești
Și nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu povești!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre foc, poezii despre cadouri, poezii despre sărut sau poezii despre stele
Pe placul meu, pe placul tău
Pe placul meu, pe placul tău
Răsar cuvintele din șoapte,
Iubirea este măr furat
Din visele în inimi coapte.
Nimic nu-i dulce ca iubirea
În torsul ei îngemănat,
Răsar cuvintele din fapte
Dintr-o femeie și-un bărbat.
Pe placul meu, pe placul tău
Vor fi și fluturii din noi
Ce inimile ne vor umple
Cu simțuri și cu gesturi noi.
Ne-om mângâia cu flori și șoapte,
Vom arde stelele în nalt
Zidind în veșnicii statui
Iubirii mărului furat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mere, poezii despre inimă, poezii despre simțuri, poezii despre sculptură, poezii despre fluturi sau poezii despre flori
Tăcere
Cuvintele, pe care nu le-am spus,
Sunt tot atâtea trepte ce coboară,
Cu sufletul tot mai adânc m-am dus,
Pe treptele tăcerii ca pe-o scară.
Ca-ntr-un cuprins de peșteră boltit,
M-am coborât în lumea nerostirii,
Și-n cutele de piatră i-am gătit,
Acolo-n fund, un ascunziș Iubirii.
Cuvintele pe care nu le-am spus,
Sunt tot atâtea trepte de tăcere:
Adânc în mine, mai adânc m-am dus,
Acolo, unde orice vorbă piere.
De-acolo, din limanul necuprins,
Din lumea fără mal a nerostirii,
Pe treptele tăcerii s-au prelins
Din ascunziș, luminile iubirii.
poezie celebră de Zorica Lațcu
Adăugat de gabriela alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre suflet, poezii despre speologie, poezii despre lumină, citate de Zorica Lațcu despre lumină sau poezii despre cuvinte
În mine, ca român, istoria e strâmbă
În mine, ca român, istoria e strâmbă,
Prin inima-i sunt garduri de noroi,
Adevărul stă în crucea sfântă
Dar și ea, Doamne, a uitat de noi.
Privirea mi-e arsă de durere,
Nici un lucru nu-i la locul lui,
Zăpada are urme-adânci de sânge,
Pete flori, de-a lungul Prutului.
Ne-am îmbrăcat păcatul peste suflet
Și adevăr am spulberat în hău,
Trec timpi înalți întru falsificare
Că nimic din casă nu-i al meu.
Vin hapsânii să ne mute steagul
Cetății printre morți și printre vii,
Pâinea să ne-o fure de pe masă,
Să lase-n urmă pulberi și orgii.
Unde merge clipa întristării,
Drumurile toate unde duc?
Peste noi vin clipe alarmante,
Pe care pantă-a viții s-o apuc?
Chiar oglinda țării este strâmbă,
Am trupul răstignit în două zări,
Am ochii cu broboane de-ntuneric
Din adânc de furtunoase mări.
În mine totu-i doar o strâmbătate
Nimic nu va rămâne mult așa,
Vom întrupa trecutul într-o pâine
În miezul cărei crește țara mea
Rotundă și gustoasă peste timp,
Vom învinge din rărunchi hapsânii
De ne-or linge rănile, durerea
Când supuși la lună latră câinii.
În mine, ca român, totul e sfânt:
Liniște, belșug, îndestulare
Și mult mai mult în cer cu sârg
Pun porumbeii vieții ca să zboare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țări
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre pâine
- poezii despre durere
- poezii despre câini
- poezii despre adevăr
- poezii despre înălțime
Coarda cu suspine
Da și nu, și nu, și da
Bate vântu-n crengi o stea,
O înalță, o coboară
Pe o coardă de vioară.
Cântă mugurul ei crud,
Eu în liniște ascult,
Munții gri pornesc din loc,
Inima se face foc.
Stea frumoasă descrețită
Mi-ai pus dorul în ispită,
Bate vântul, îl ascult:
Tu ești visul de demult.
Ai lumini din raze scurte
Înfipte la mine-n curte
Și în suflet unde vântul
Bate-nădușind pământul
Și înalță fruntea grea:
Da și nu, și nu, și da
Stea ce-ai coborât în mine
Cânți pe coarda cu suspine!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre vânt, poezii despre vioară, poezii despre munți sau poezii despre muguri
Erori...
În pas de dans culorile pavează inima
Plină de-ntrebări, aprinse de o stea,
Bătătorește fruntea ca un grănicer
Banal rostuind capcanele din cer.
Palmele-ncleștate mătură cu mine.
Prăpastia culorii începe cu cine
Veriga ostatică o rupe cu adevărat,
Erorile spală iubirea cu veșnicu-i păcat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, poezii despre culori, poezii despre prăpăstii, poezii despre grăniceri sau poezii despre dans
Lacrimi
rămân înăuntru în zbatere, ele singure cu mine
mă pedepsesc și încep și ele să plângă
apoi se uită înapoi și văd încleștat trecutul
de prezentul care vor să-l uite, chiar mâine
ce-a mai rămas din mine, rămâne
o felie subțire de timp rătăcită
falange lungi de degete pietroase, căzute
strivesc cuiburile mele mult îndrăgite
cuiburi din adânc de aduceri aminte
de pe munți, lacrimile încet mi se preling
prin eleștee de stalactite, cristal încrustate
iar din peșteri, văgăuni și scorburi uitate
sorb adâncuri de mult în mine uitate
iar eu curg încet prin lacrimile mele
izvor nesecat de aduceri aminte
în lacrimi de stânci de munte zdrobite
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre prezent, poezii despre plâns sau poezii despre degete
Miez de stea
Crezul meu, sufletul meu mă inspiră
Când sorb seninul ochilor tăi
Unde în cădere liberă luceafărul
Mai adulmecă necunoscutele căi.
Încerc să conturez iubirea neîncetat,
Să conturez o lacrimă din fraze,
Toamna cade peste pragul greu
Când vântul-ascunde printre gingii raze.
Am jurat să fiu zdrobit ca floarea
Prinsă-n piept, în strălucirea ta,
Parfum dulceag iubirea să anine
Punctul răsucit în miez de stea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre ochi sau poezii despre libertate
Măsluire
Dimineața aprinde o țigară
Jucându-se cu rotocoalele fumului,
Bea o cafea la coada amintirii
Și-și numără urmele în praful drumului.
Arătătorul îi cade peste toate
Formele trecute de păcate
Pietrele s-adună și s-aud
Cum în capetele goale-s aruncate.
E ultima gură de aer, - bulă-n fundul mării -
Și-acolo ar fuma o țigară
Rechinul, rechinii ce ne-nconjoară
Ar măslui din putregai o țară.
Soarele se joacă pe uscat,
Coada amintirii își face statuie
Din crucea măcinată de timp -
Izvoarele credinței scot sângele din cuie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre gură, poezii despre fumat, poezii despre fum, poezii despre dimineață sau poezii despre cruce
Sângele visului
Sângele meu doarme în vertebrele visurilor tale,
Cuiele Coloanei Infinite privesc din palmele învierilor,
Izvorul Tămăduirii adună la Cina de Taină culorile
Pentru clipa supusă dumnezeirii și încercărilor.
Bem o cafea cu ochii cât zațul de soare în hubloul din noi,
Aburul tăcerii, ceașca totemurilor se sparge-n curcubeu,
Răsună orizontul în trecerea din vertebră în vertebră
Prin zborul îngerilor ce au spațiul timpului, sângelui meu.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre spațiu și timp sau poezii despre somn
Floarea iubirii aleargă în vânt...
Floarea iubirii aleargă în vânt,
Luceafărul serii o așează pe frunte,
Ea e născută din dulce cuvânt
Pus între două rime, ca punte.
Are picioare de stele sub frunze
Unde săgeți de amor se ascund,
Pe rotundul inimii vin buburuze
Să-și pună inel de logodnă, curând.
Tu râzi pe mormanul de vise,
Șuvițe de sânge pui în izvoare,
Zboruri line în clipe-s prelinse
S-adape simbolic o rază din zare.
Floare minune, din lumea de lut,
Coboară la mine fierbinte în sân,
Gura trufașă mereu să-ți sărut
În iarna prelungă cu fulgii din fân.
Prin două cuvinte, cu rime alese
Să ardem prezent și visare,
Să trecem în inimi neînțelese
Iubirea cu statui sub picioare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe
În zarva umbrelor
Înaintează umbra.
Pletele soarelui
Alunecă
Peste pletele tale
Iarbă mătăsoasă a iubirii.
Departe de mine
Fruntea ta
Adună tăcerea lacrimilor
Pentru a fulgui
Lumea mohorâtă
A spinilor
Prin care pășește
Amintirea.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre amintiri sau poezii despre Soare
Tichia de zăpadă
A pus primăvara tichie de zăpadă
Pe fruntea ghioceilor, la mine în ogradă,
A pus masiv și celor din pădure
Unde viorelele abia mai pot să-ndure.
Buna Vestire vine cu peștișoru-n coadă,
Vântu-ajută iarna cea năroadă
Că pierdut-a calea în ornic de rugină
Pe unde primăvara încearcă să revină.
Mieii albi sunt slabi, se înnegresc pe bot,
Paștele-i așteaptă cu cozonac și tort,
Sub crucea sfântă, de dragul lui Iisus,
Mă-nchin creștinește cu sufletul supus.
A pus și pune primăvara tichie de zăpadă
Pe fruntea României, mândră ca o fată,
Unită-n sărbători din sângele de frați
Ce-nalță tricolorul de-un veac peste Carpați!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre sărbători, poezii despre păduri sau poezii despre primăvară
Pierderea în ispită
În sfera timpului melodii de orbită
Trec prin oasele mele înfipte adânc
În măduva luminii pătate de viață,
În umbra incertă cu ochii de țânc.
Arzând țin osia vremii în oasele mele,
Veșnicia pled de otravă întinde peste
Vânătoare din codri ninși de povești
Și fulgii credinței i-adună din creste.
În emisfera mea poezia ta se ascunde,
O ascult străveziu cu limba uscată,
Cerul prinde rădăcini într-o biblie
Prin ninsoarea uitării de uitare uitată.
Aburește cerul în calea-mi rubine,
Tu-mi aduci în palme izvor de fântâni,
O frunză mortuară anunță intrarea
În stâna înaltă a elipsei fără stăpâni.
Stejarul își strâmbă coloana de frunze,
În cercuri se ascund aripile de iarnă,
Din văzduh glasul meu răgușit pornesc
Vocale îndulcite sfârșitului de toarnă
Nici o profeție nu-și schimbă culoarea
În sfera timpului fredonând pe orbită,
În măduva luminii tu-mi adăpostești
Osia iubirii și-o pierzi în ispită!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre frunze, poezii despre vânătoare sau poezii despre stejari
Vocea tăcerii
Pașii amintirii murmură a șarpe
Formă-ncolăcită în clopotul din deal,
Nisipul se face cenușă-n clepsidre
Și fuge cu vocea furtunii din val.
Pâinea de iarbă satură corbii
În sângele-mproșcat la vedere,
Celebrăm cuvinte în torțe tocite,
Vocea se-ngroașă, devine tăcere.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre nisip sau poezii despre devenire
Cununa iubirii
În spumele gândurilor devin tigru mutat între valuri,
Îmi aștern surâsul secundelor pe-ntinsele fregate,
Tremurândele mele mâini te ating ca pe o acvilă
Pe buze, cu o floare, întronând o minunată carte.
Sunt egalul tău cu mine în egal, cerul de peste munții
Scăldați în marea de rune, de semne-mbujorate de iubire,
Sunt păzitorul rachetelor înaripate în fiecare toamnă,
Mă recunosc pe căi necunoscute ca dulce amintire.
Pasăre cu buze de foc, suflet pus în templul de cuvinte,
Scutur crinii din roua lacrimilor în sânul altarului
Din care zeii beau fericirea tainei cosită din dorințe,
Fulgere de flori trec prin unica viziune a pândarului.
Văd cununa iubirii încoronând lumina sufletului meu,
Cu ea șlefuiesc rime și epitete, în poezie prelinse,
Așez cuvintele pe buzele tale, îți stropesc inima cu mir,
Cu ea mă dezlipesc de pământ și mă ung cu aripi de vise.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi sau poezii despre viziune
Fumul amintirii
Toamna, aburește cu rugină tinda,
Ochii se dosesc tainic unde ispita,
Ridurilor noastre, amețește oglinda.
Ceasul biologic pătrunde în mine,
Pe vârful viselor curg sacre rubine,
Plouă cu-aripi de trecute albine.
Beau din priviri hidromelul iubirii,
Se consumă în tânguiri trandafirii
Intrând la iernat în fumul amintirii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre ploaie, poezii despre ceas sau poezii despre biologie
Scumpa mea cu sâni plombați
Scumpa mea cu sâni plombați
Cu steluțele din cer,
Topești inimi de bărbați,
Pentru mine ești mister.
Ai zâmbetul de păpușă
Lângă fântâna cu flori,
Iubirilor le pui ușă
Din luceferi și din sori.
Ai mușcate la fântână
Înflorite ca și tine,
Roata vieții-o ții în mână
Pentru împliniri de bine.
Și pe urme de zăpadă
Scrise în salcâmărie
Tu rămâi cea minunată
Trup din trup de poezie.
Scumpa mea cu sâni plombați
Cu steluțele din cer
Vreau o clipă să mă-nalți
În iubire și-n mister!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păpuși sau poezii despre bărbați
Lampa nupțială
Îți ofer bucuria de noapte:
Gâturi de verdeață
Scrijelind visuri.
Năframe solemne pornesc
La gândul gratiilor
Ce zădărnicesc vocile pieptului.
Dorințele ies din jocul de gene.
Lampa nupțială
Cuprinde ciudat pragul casei
Unde zorii stropesc lumea
Cu laptele iubirii,
În salonul,
Cu miere din extaz
Se prăbușește urletul închipuirii.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre miere, poezii despre lactate, poezii despre gânduri sau poezii despre dorințe