Picturi rupestre

Străveche şi tainică zestre.

monostih de David Boia (14 mai 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zestre

Acum bag samă că am zestre
Ce are până azi impact,
Promovând două orchestre:
Pe Semnal M şi pe Compact.

epigramă de Vasile Iuşan din Europarlamentare (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce zestre genetică visezi? Eu vreau zestre, ginerică...

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dorinţă

Fte fără zestre sânt
Câte vreţi pe-acest pământ.
Dar aş vrea să am o dată
Şi o zestre fără fată!

epigramă de Ion Ionescu-Quintus din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lada de zestre

în lada de zestre pun gânduri trainice
şi ia ţesută cu fire de lumină
timpul îmi e frate cu zorile darnice
ce m-au energizat cu prana divină.

demnă mă îndrept spre cele veşnice
ca floarea de lavandă cu mireasma fină
în lada de zestre pun gânduri trainice
şi ia ţesută cu fire de lumină.

primesc de la stele vise tainice
le-am adorat mereu cu iubirea senină
amintiri se-aprind ca nişte sfeşnice
lumina ce se naşte sufletu-mi alină.

în lada de zestre pun gânduri trainice
şi ia ţesută cu fire de lumină.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Port drapel

Iubire autentică şi sacră
Tu să zâmbeşti cu ochii limpezi
Cu lacrimi de fericire şi cu zel
Să ne molipseşti cu voie bună
Din aproape în aproape
Să zâmbeşti tainică şi tandră
La semeni şi la flori
La lumină şi la umbră
La amici şi la inamici
La soare şi la planete
La lună la stele şi la galaxii
La lume şi la univers
Tu să zâmbeşti cu subînţeles
Departe la îngerii celeşti
Până dincolo în hiperspaţiu.

poezie de David Boia (12 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre iubire

Autorul stresat
Cu iz de neastâmpăr
Căuta nedumerit
Însemnele scrierii
I se părea că vede
Totul în hieroglife
Alteori în cuneiforme
Până când a găsit
În sfârşit
Pe şaua străveche
Tatuaje cu dublu sens
Care descifrau
Acele scrieri interzise
Atunci l-a prins
Inspiraţia cu dus întors
Un înger alb
I-a deschis orizontul
Nemărginirilor
Fără tăgadă
De atunci încolo
A compus poeme
Non stop despre iubire.

poezie de David Boia (12 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ramona: Bine, bine! Asta înseamnă, adio zestre!
Romică (degajat): Te iubesc, mândruţo! Nu mă interesează partea materială.
Ramona: Ah, darling! Şi eu care credeam că pentru zestre...

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dosarele X

Ura generează clar
ostilitate şi violenţă
după meteahnă străveche
transmisă consecvent
de multe generaţii
se amplifică pe traseu
mai rău decât coronavirus
exegeţi dau iama în cronici
căutând indicii
fără nici o perdea
prizonieri unor interpretări impuse
etalează interpelări
inspirate din date existenţiale
sentimente ce ricoşează din tâlcuiri
cu doză de subiectivism
în speţă după culoare politică.
normă obligatorie
impusă de propriul partid.

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terapeut

Expus pe raze emergente
Privea atent un june
La grupul de poete
Fascinat de imprimeuri
Şi forme intransigente
Visa cuplete dezgolite
Transpuse din reviste
În forme voluptoase
Din cauza unor viziuni
Surâdea ardent
Citind sârguincios
Un roman de dragoste
La fiecare filă deschisă
Creştea o iubire tainică în el
Prea tânăr ca să se plece
Prea ingenuu ca să rămână
Înamorat iremediabil
Căuta un terapeut de inimi.

poezie de David Boia (6 septembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul etern al haosului nu moare. El este acela pe care îl numim Mama Tainică a lucrurilor şi fiinţelor. Această Mamă Tainică este poarta prin care toate fiinţele vin în existenţă. Este rădăcina Cerului şi a Pământului. El fiinţează mereu, însuşirea-i creatoare şi atotputernică lucrează mereu fără trudă.

Lao Tse în Tao Te King, 6
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte vieţi date întâmplării de zestre

câte vieţi date întâmplării de zestre
câte clipe de gheaţă câte şoapte
câte biciclete câte ferestre
câte morţi aşteptându-şi rândul
câte vrăbii urbane câte mierle campestre
câte cuie roşii zi şi noapte
găuresc pământul...

poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul înserării

Tainică, noaptea îşi pregăteşte culcuşul,
În disc arămiu se sting roşiatice zări,
Cenuşiul amurg fură zilei urcuşul,
Negre perdele se întind pe umbrite cărări.

Spre cuibu-nserării zboară lin pescăruşul,
Sătul, istovit, răvăşit de lungi căutări,
Tainică noaptea îşi pregăteşte culcuşul,
În disc arămiu se sting roşiatice zări.

Cuminte, pădurea moţăie-n dulci frământări,
Al nopţii izvor larg îşi deschide căuşul,
Greieri burtoşi încălzesc viorii arcuşul,
Luna spune-o poveste pe-argintate cărări,

Tainică, noaptea îşi pregăteşte culcuşul.

rondel de Nicolae Matei din Rondeluri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exotic

Destul de rar, dar simt nevoia
Când nu fac chestii derizorii
Să scriu precum David Boia,
Şi să cânt ca David Bowie!

madrigal de Alex Dospian (februarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea străveche

-"Cât e ceasul de mână"? demiurgul mă întreabă
Pe cer răsare o stea străveche
Închide ochii să-ţi aud bătăile inimii!
Cu urechea lipită de sânu-ţi
Fluturând în dansul sălbatic de tobe şi vânt
Ce mult e de atunci de când boreale
Razele soarelui mă ispiteau!
Un dans şeptar, frate cu focul din trup îmi vorbea din aripă Cerul se amesteca cu pământul
Şoaptele tale cu marea, devenind legământ de iubire
Şi nu am mai dormit îmbătat sau visând ochii tăi
Noaptea mă trezeşte din somn ispita.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eră determinantă

Era aceea a adus dintru început
mutaţii generice
sub auspicii generale
era aceea era o fereastră cu dichis
tainică şi emergentă
spontană cu reflex înnăscut
consacrată din cuante definitorii
era era un portal
de trecere între lumi
purta elogiul vremurilor
mult peste timpuri
am denumit-o opţional
fiica preferată a lui Cronos
era acea era tare demult
dinaintea erei noastre
şi dinainte de Hristos
s-a închis preventiv cu ivăre
şi s-a deschis numai simptomatic
sporadic se mai întrezăresc din ea
ecouri şi amprente
pe alocuri mutaţii genetice
în structura genomului uman
structura ei predominantă
s-a risipit în praf de stele.

poezie de David Boia (14 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună plină

Ai mersul domol, uşor
Pasul te poartă de dor
În a timpului fereastră
iubire, pasăre măiastră

Tu eşti oceanul meu
Oglindă a sufletului
Tainică iubire la greu
Mesaj divin al cerului

Eu simt câte o unduire
Reflectă raza de iubire
Pe soclu cu iubire plin
În faţa ta eu mă înclin

Doar un cuvânt: mă iartă
Pe veci eu sunt legată
Şi dăruită cerul din vest
Sfinţit cu soare din est

Aici iubirea a cuprins
Universul sigur a învins
Suntem suflete pereche
Iubiţi de Luna străveche

Tu raza mea de lumină
Eu noaptea cea divină
Tu eşti sărutul pe obraz
Iubirea în clipă de răgaz

Când dorul meu este profund
Stele printre nori se ascund
Te aştept iubire pe înserat
Când Luna plină s-a culcat

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lume tainică

Din muguri de nori
cad stropi mari de ploaie
iar marea suspină
pe ţărmul uitat de lume
luna măsoară anii
ce stau mărturie uitării
un pescăruş se înalţă în zbor
fremătând din aripi,
sfărâmând secunda de tăcere
o minune tainică mă-nconjoară
se aude murmurul valurilor
ca o blândă alinare
trăim în vibraţia universului
energie născută din darul divin,
esenţa unui crez
prin adierile înserării mă priveşte
luceafărul cu lumina-i vinovată

poezie de Maria Ciobotariu (2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zestre

Un somn mă prinde-alene-ntr-o visare
Şi parc-aud un lemn troznind în sobă
Când obosit ai mai rostit o vorbă
Cu iz dulceag-amar de nepăsare.

În casă bradul şi-a-mbrăcat beteala
Miroase a vin fiert şi-a mere coapte
Afară iarna chinuie o noapte
Când vorbelor le facem socoteala.

Mi-s pleoapele închise amândouă...
O altă iarnă pictează pe ferestre
Iar bradul a-mbrăcat o haină nouă

În scurtele-i peregrinări terestre
Un greiere cu-n cânt împarte-n două
Tăcerea ce-o păstram cu noi ca zestre.

sonet de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filosofia egipteană străveche spune că în univers totul se bazează pe minte, nu pe materie.

Doreen Virtue în Mi-aş schimba viaţa dacă aş avea mai mult timp
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conexiunea dintre suflete este străveche, mai veche decât planeta noastră.

citat din Dianna Hardy
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!