Între întuneric și pământ
Lumina, ca un argint viu,
imprimă în dimensiunea
necunoscutului
diferența între întuneric
și pământ
dintr- o fântână
a peșterilor
ce izvorăsc milenar.
Se reîntorc umbrele
singurătății.
În surdina
spectaculară
peștera e un templu
stoic,
cerandu- și
fulminant
țipătul tainic
al găurii cerești.
Lilia Manole
poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre speologie, poezii despre lumină, poezii despre întuneric, poezii despre singurătate sau poezii despre argint
Citate similare
Așteptări târzii
Eu te aștept să uit în toamnă
Toate așteptările târzii,
să-mi înflorești cu dor ce se declamă,
precum o carte -n vers și frenezii.
Eu te aștept să mă dezlegi de vise,
și de negarea bolților senine,
să ne călătorim pe ceruri stinse,
când toamna ne încearcă prin lumini păgâne.
Eu te aștept să-mi dai dumnezeire,
și flacără să-mi dai și adevăr,
de-a pururi stinsă, arză-ne iubirea,
cum se deschid petalele de crini în cer.
Eu te aștept, ca să-mi creezi unirea,
unirea dintre mine și ceva pierdut-
nu poate fi târzie amintirea
nici când s-a spus, că toate- au fost demult...
Lilia Manole
poezie de Lilia Manole din Confluențe literare (8 septembrie 2018)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre unire
- poezii despre poezie
- poezii despre iubire
- poezii despre foc
- poezii despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Când se va deschide alb, pământul
Când se va deschide alb pământul,
Și cerurile în mormant s-or arunca,
Vor pluti, în oameni, zeii, gândurile,
Dar numai un om, Unul, le va vedea.
Și acest om cu capul pe valuri,
Din nori alizee pe trepte va sta-
Pelerin, surmenat de ape, maluri,
Grăind către ceruri, în hău va intra...
Apoi, se va sfinți obolul și carnea
Lui, arsă în vasul plin de pământ,
Răspândind gravitației- binoame,
C-un miros de-abia cunoscut ivit.
Lumina, din el, ca mintea, ce naște,
Se va întinde prin stratul nervos -
Alb, comparabil cu sfintele moaște,
Ridica-va icoana, întâlnind pe Hristos.
Pretutindeni, nu va fi o altă putere,
Cu simț de Duh Preacurat și dalb,
Omul înviind, la ultima lui cădere,
Din crini va lacrima, eter la prag...
Se vor deschide grotele, amforele
Ochii oamenilor în Duh vor cauta
Ziua când s-au înmormântat zilele
Și cine era acest om, cum se numea...
Lilia Manole
poezie de Lilia Manole din volumul "Până mai sus de păsări"
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfinți
- poezii despre alb
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre sfințenie
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre pelerinaj
- poezii despre ochi
Intenționat primăvara
Intenționat primăvara
imprimă
miracolul ființei
vis fluid
în fața urletului
și-a disperării
dispare
frâu imaginativ
baricadează senzații
te surmenează
plăcerea
trecerii:
-Așa
condamnă-mă
nu am fost bun
cu cei răi
așa
ucide-mă
mi-am asumat
imponderabilitatea
cad rătăcind
deasupra
morții:
-Ia-mă
ia-mă cu tine...
și ațipesc
în nebuloasa
urmelor ei...
poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre primăvară, poezii despre plăcere, poezii despre moarte sau poezii despre imponderabilitate
A fi poet
A fi poet...
și în "A fi"
încolțește
un static mugur.
Pe el îți întinzi
Sufletul,
când doare,
ca o lingoare
netămăduită,
ca o plagă
imortalizată,
atunci când
nemurirea
e cel mai viu păcat-
imuabil destin,
fără frunze,
respirație fluidă,
culeasă din întinderea
unui ram de tei...
poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tei, poezii despre superlative, poezii despre suflet, citate de Lilia Manole despre suflet, citate de Lilia Manole despre poezie, poezii despre muguri, poezii despre frunze sau poezii despre crengi
Manole... Manole...
Nu punem "dragoste" la temelie
În "Drumurile noastre toate",
De-aceea toate ce învie,
În zorii zilei sunt surpate.
epigramă de Vasile Iușan (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre timp, epigrame despre iubire sau epigrame despre dimineață
Înveșnicești privirea
Înveșnicești privirea
cu cerul tău albastru
și desenezi sclipirea
minunilor de astru.
E iarăși primăvară-
coroană fără rege,
când clipa ta solară,
nu are nici o lege.
Și-n pagină se-așează
vibrații de cuvânt,
să simți a vieții rază,
pe umezit pământ.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre monarhie, poezii despre legi, poezii despre desen, poezii despre cuvinte, poezii despre coroană, poezii despre astre, poezii despre albastru sau poezii despre Soare
Între prezent și viitor
Fantoma imperciptibilului e scufundată
În ozonul veșnicei aroganțe.
Necazul fulgerător de bestial
Își va pierde veninul deșertăciunii
Peste machiavelicul cuprins de libertate.
Veacuri se vor perinda, râuri se vor scălda
În lacrima îngăduinței, iar dulcea Casiopee
Va murmura șoapta Domnului din Înaltul Cer.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre toleranță, poezii despre râuri, poezii despre prezent, poezii despre ozon, poezii despre libertate sau poezii despre fantome
Orhidee poetică
Sangvinicul dor de vise
Îl prind în zbor peste ecoul, ad-literam și de neconceput,
Al feeriei cu aromă de orhidee -
Tu, floare cu petale amorțite de nefericire,
Să-mi recitești sacrul început,
Să-mi rostuiești misterul edemic pe acest pământ!
Poate fiorul fericirii îmi va încânta suflarea,
Să-mi pot pleca obrajii albi la rădăcina Ta,
Îngenunchindu-ți toți îngerii Cerului!
poezie de Lilia Manole (ianuarie 2014)
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre îngeri, poezii despre început, poezii despre orhidee, poezii despre nefericire, poezii despre flori sau poezii despre fericire
Arzând în paradigmele iubirii
Arzând în paradigmele iubirii,
Eu, rogu-te, să nu mă părăsești,
Silabisind destinul revenirii,
Îți voi tămădui durerileomenești.
Prin chipul tău, redescoperi-voi vara,
Să te întorci la ploi de meteori,
Cu farmecul uimirii tale,
Să ne ascundem într-un câmp cu flori.
Sunt Zee, ori un Templu -
Atinge-mă, să simți,
Declară-te adonis
Și-n suflet să nu minți.
Și luminând în infinit de regăsire,
Străbate un Lucifer sus, pe cer,
Și iar e vară peste veșnicie
Și iar te întâlnesc, o, suflete-auster.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele căzătoare, poezii despre ploaie, poezii despre minciună, poezii despre infinit sau poezii despre durere
Dintre oglinzi avide
Dintre oglinzi avide, separă-te de ură,
Lumina eminească fii demn a o prelege,
Declară-te curat, mirat de alba zgură,
Când soarele pe chip e a ta Lege!
Fii demn și nu rodi fruct insipid,
Ce niciodată pilda rea el nu și-a ogoit,
Ci s-a răscopt în van și a scornit
Viermii minciunii, ce l-au dezmințit.
Fii purtătorul verbului din lacrimi,
Dintr-o enigmă grea ce ți s-a dat-
Nu-ți vinde frații, nu-ți urî dușmanii,
Oriunde ai să cazi, de ești ingrat.
Tinde să-nșirui argila vieții sacre
Și unsă fi -va în ceruri spre citire,
Nu regreta, că te-au cladit pe chakre
Și te-au dat premoniției - grea fire.
Și Eminescu, negreșit, de acolo unde
Îți arde cu scântei lumina ta de veci,
Îți va intinde brațul și va pătrunde
Puterea nemuririi în tine s-o alegi.
Călcând pe capete, nu ai să auzi
Al libertății vaiet și-al patriei curaj-
Unde iar mergi, unde-i, ce-ai dus?
Plătind cu transparența muncii lor de ocnași?
Au unii simțăminte ce se agravează,
Trecând arar c-un soi de vicleșug,
Peste lumina stelei și a ei amiază,
Și mână-n întuneric tot neamul burg.
Ridică-te Tănase, Scridoane și Vasile,
Orânduiala țării în pace s-o zidiți-
Chemați-vă pe nume parinții, fiii,
Nu vă lăsați trădării acelor ce-i iubiți.
Ci mântuiți, cu milă, poporul ăsta,
Gătit să i se incuibe în el mânia-
Deșteaptă-te, române, dac din deltă-
Trăiasca națiunea, Eminul, România!
Lilia Manole
poezie de Lilia Manole (15 iunie 2018)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre România, poezii despre viermi, poezii despre verb, poezii despre trădare sau poezii despre stele
Izvorul Tămăduirii
Izvor curat,
minutul umplerii gurii,
cu aceste jilave arfe,
dezleagă inima,
din ale făpturii
agrafe.
Izvor ușor,
ții rănii- Prană,
prin tămăduire...
Oprește-mi
umerii,
să nu te las
neauzit,
izvorul fericirii...
poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minute, poezii despre inimă, poezii despre gură sau poezii despre curățenie
La sfat cu liniștea
Tresare luna, de pe canapea,
Fulgii zimțuroși îmi taie timbrul,
Citesc liniștea, pe căt s-ar mai putea,
Dar nu o închid în al ei templu.
Ea e mult mai slabă: se ascunde,
O stropesc, și - i cer mereu iertare,
Geamătul ei haric, cu mai multe unde,
Scade, geme, scade, și geamătul dispare.
Iar tresare luna, stele sting curentul
Liniștii, ce zumzăie, ca o albină,
Cineva la cer și- a regăsit versetul
Biblic, precum biblică e liniștea divină...
poezie de Lilia Manole (29 aprilie 2017)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi, poezii despre lectură, poezii despre iertare, poezii despre filatelie, poezii despre apicultură sau poezii despre albine
Poem cu ziduri...
Anișoara lui Manole
Parcă-i sarea lui Bertollet
Se strecoară prin perete
Nu ase da pe-ndelete...
Anișoara lui Manole
câte veacuri se strecoară
cu măligă și fasole
a ajuns din nou fecioară...
da Manole... ce Manole
pe cuprinsul României
zace-n luturi benevole
mângâiat de veșnicie...
poezie de Iurie Osoianu (1 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, citate de Iurie Osoianu despre virginitate, citate de Iurie Osoianu despre timp, citate de Iurie Osoianu despre poezie sau citate de Iurie Osoianu despre România
Vreau
Vreau soarele să-l prind,
Cu-nțelepciunea vastelor incendii în priviri,
Păstrând același dor arid,
Să-l sting prin focul de iubiri.
Vreau iar lumina zilei, printre stele,
Năframă zeilor s-o dăruiesc,
Cu tot albitul ei în pânză,
S-acopăr ochii ce iubesc.
Vreau inima să-ți capturez,
Cu buzele fierbinți, de pe jăratec,
Candoarea zorilor dori-mi-aș să visezi,
Așa cum te visez în nopți, ca un ostatec.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte sau poezii despre inocență
Catharzis
Aș respira senin, cadențat, atâta timp cât ochii tăi
îmi vor aprinde fericitul gol cosmic, luminiscent,
Pentru care am țesut veșmântul catharzisului naufragiat.
Aș ferici pasiunea metaforică și din suspinul ei
Aș veni la tine pe aripi de vultur,
Să ne înecăm în iubire și dor poetic, arhaic și de necuprins.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre metafore, poezii despre astronomie sau poezii despre aripi
Neant și sublim
S-ar putea să ne pierdem
În necuprinsul, legiferat de zei,
Și să dansăm ca doi necunoscuți, aleși,
Sosiți la Balul Sublimului magnific.
Printre flori cu rouă de cleștar,
Să pierd pantoful alb,
Și tu, cu sclipire de magician,
Să-mi chemi inima printre miile de stele,
Ce licăresc în înaltul cerului, deghizat și-nveșnicit.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre rouă sau poezii despre dans
Neant și sublim
S-ar putea să ne pierdem
În necuprinsul, legiferat de zei,
Și să dansăm ca doi necunoscuți, aleși,
Sosiți la Balul Sublimului magnific.
Printre flori cu rouă de cleștar,
Să pierd pantoful alb,
Și tu, cu sclipire de magician,
Să-mi chemi inima printre miile de stele,
Ce licăresc în înaltul cerului, deghizat și-nveșnicit.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi de Cupidon
Săgeți cucernice de Cupidon,
Scrutându-mi pașii,
Evadează din ochii tăi.
Ce adevăr e să simt prin constelații
Eposul lor, al ochilor,
Preschimbat în sublimă vecie.
Mă ademenesc himerele, furișate
În gheața spiritului, inocent,
Și prea departe de spațiul-pereche,
În care îmi vei dărui Miracolul zeiesc al definirii...
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gheață, poezii despre constelații, poezii despre cadouri, poezii despre adevăr sau poezii despre Cupidon
Așa a fost să fie pe Pământ
Așa a fost să fie pe pământ -
Să vină-un Demiurg cu suflet sfânt.
Să ne întrebe de iubim poeme,
Să ne păzească-n lume de blesteme.
Un Demiurg de pace și-nălțare,
Cântat la sori și revăsat în mare,
Copilăros și puțintel rebel,
Pășind prin Haos și măcel.
E gata să ne-ntrebe orișicând,
De știm ce-i moartea,
De-avem loc și timp,
De a iubi, de a șopti, plângând.
Vestește Demiurgul,
Proverbial și strigător la Cer,
Un adevăr, neconceput în golul efemer,
Al veacului, grăbit și rece,
Fără virtute, fără jurământ,
Că-ntre iluzii ne vedem, născându-ne, murind.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre proverbe, poezii despre promisiuni sau poezii despre pace
Suflet trecător
Într-un oraș cu mult soare,
azi, simt palpitînd inimi
într-un tempo democrat.
Un trecător banal
balansează într-un colaps,
spulberîndu-mi gîndurile,
politizate și ele,
pentru salvarea unui vis
prăbușit.
Reculeg materia din cer
și o preschimb
în cosmos anesteziat.
Aici, într-un spațiu poetizat,
nici nu ți-ai dori să iradiezi
între glorie și epos.
Așteptîndu-mi întîrziat pașii,
azi, spre un final de mîine,
rostesc idei, evolutiv,
într-un cosmos relativ,
venerînd lumina soarelui, probantă,
ce lasă o umbră de mit, năruit
peste un suflet trecător,
Iubitor de mult soare.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiul cosmic, poezii despre sfârșit, poezii despre salvare sau poezii despre relativitate