Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Un gând

E-un cântec... de departe auzit,
de sufletu-mi.
Pare-a fi lumină, pare-a fi dezastru,
cuprinzându-mă,
Poate fi iubire, poate fi o ploaie,
în sufletu-mi.
Dar mintea mea nu știe... e confuză.
E rece, e-nghețată...
O lume-ntreagă a contribuit
cu un gest, cu o faptă,
cu o vorbă.. și totul a pierit.

poezie de din Când liniștea vorbește (6 mai 2016)
Adăugat de Simona PetriSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Când plouă...

Când plouă, sufletu-mi e solitar,
Când plouă, ochii mi se umezesc,
Când plouă, lumea stă în loc,
Când plouă, aș vrea să mai trăiesc...

Dar vezi tu... ploaia-i trecătoare
Și sufletul mi-l mișcă-ncetișor
De-o vreme viața-mi zburdă cu ardoare
Căci amintirile prind din zbor..

Când plouă, totu-i treaz și mort e totul
Când plouă, legături se-ntrepătrund
Când plouă, tot ce-aud e zgomotul
Când plouă, sufletu-mi forfotând.

poezie de din Când liniștea vorbește (4 mai 2016)
Adăugat de Simona PetriSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Psalm retro

Cred Doamne dar te rog
ajută necredința mea
căci sufletu-mi este olog
însâgerată lacrima

Ajută necredința mea
căci singură îngenunchează
și-atâtea poate dar nu vrea
din trupul tău trimite-o rază

Când singură îngenunchează
o sufletu-mi este olog
absurdul doar are-n pază
cred o Doamne și te rog

Ajută necredința mea
că nici nu poate nici nu vrea

poezie de
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Albastră de lumină simfonie

îți mulțumesc pentru a nu știu câta oară,
iubirea mea înstrăinată în lume,
din sufletu-mi tu ai făcut vioară,
pe ale cărei strune e-al tău nume,
a cărei muzică înfioară,
și răspândește pulbere de-argint,
stropi de lumină albă-argintie,
albastră de lumină simfonie
pe-a mării de iubire undă clară
din sufletu-mi în formă de vioară...

și dor cumplit de tine va să-mi fie,
și gândul, inima, au să doară,
când ochii mei cei verzi și-nlăcrimați
au să te vadă cum răsari în fapt de seară
din visul meu de tainică iubire,
și sufletul meu are să te ceară,
prea plin de enigmatică simțire...

poezie de (4 decembrie 2006)
Adăugat de Elena VlădescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ploaie rece...

E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n brațe tu nu stai
Și plâng, și plâng până târziu.

E o ploaie rece de mai...
Și-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...

E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei sărutai,
Îți amintești tu, oare?

E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat așa departe...

E o ploaie rece de mai...
Dar va veni și vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viață nu e doar furtună!

poezie de (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A fost ca niciodată

Femeia, un dor, o dragoste, un vis
O împlinire pe acest întins pământ
Asemeni norului suflat de vânt
Luand forma sentimentului aprins.

Te-nalță-n culmi ai căror pași doar vultururii să-i fi atins
ȘI totul pare-a fi de-un curcubeu păzit
Sunteți totul în nimicul necuprins
Și dragostea ce vă uneste pare-a fi de neclintit.

Dar vine-o zi când totul parcă nu era
Pe când iubirea-șiși ultima suflare-n poala ta
Tu in zadar incerci s-aprinzi tăciuni mocniti
Pe când deasupra ta, norii de ură sunt deja porniti.

Potopul va-nceta cât de curând
Lăsând în urma lui un iz de sentiment încins
A cărui dar de a-l crea nu-l poti afla oricând
Si nici puterea de a-ti crea același rol în vis.

poezie de
Adăugat de Ștefan EparuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

Gest

poate că pielea e-un zid
peste care să zboare ar vrea
mintea mea în inima ta -
altfel sugrumate perfid

de intenții rămase, în fine,
așteptări risipite pe jos -
ultimul act curajos
să te dezbrac, tu pe mine...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zvonuri fatale

Mi-a supt vampirul antigelul
Și e în fibrilatie:
Se pare-a auzit mișelul
C-am sânge-n instalație

epigramă de
Adăugat de Valentin DavidSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Buburuza

Buburuza, buburuza
Ce te plimbi in parul meu
Zi-mi cet-ti place, ce te-amuza?
Eu sa descifrez mi-e greu...

Am tot incercat de-o viata
Sa fac totul mai placut
Dar atarn de-un fir de ata
Exact ca la inceput.

Tu iubita vietate
Razi de suferinta mea
Nu stiu... poate ai dreptate
Si merit asa ceva.

Insa cat poate sa duca
Dupa cat a suferit
Sufletu-mi ce se usuca
Pentru cea ce l-a strivit.

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mateiu Caragiale

Mărturisire

Sufletu-mi e-o mare moartă oglindind un cer de jale,
Arse stânci o-nchid în groaza sterpelor pustietăți,
Pe ea boarea nu adie, veșnic dorm undele-i pale,
Ea în negru-i fund ascunde înecate vechi cetăți.

Sufletu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,
Iedera și mușchiul verde zidurile-i năpădesc,
Strajă a singurătății trist veghează pe colină,
Și în juru-i, seara, tainic, liliecii fâlfâiesc.

Sufletu-mi e-o floare rară ce muiată pare-n sânge,
Spulberată-i fu mireasma de-al restriștii aprig vânt,
E-o cântare-ndepărtată ce visări apuse plânge,
E o candelă uitată ce se stinge pe-un mormânt.

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Craii de curte veche" de Mateiu Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 10.99 lei.

Inmuguresc iubire

Mă risipesc în ani
Mi-e timpul împietrit,
Secunde-bolovani
Măsoară ce-am trăit.

Clepsidră a ursitei
Deșartă rând pe rând,
În bolul amorțitei
Speranțe, câte-un gând.

Pierdut într-un ocean,
De griji prea-istovit
În sufletu-mi alean,
Cu lanțuri-s pironit

Purtat de-un val în juru-mi
Fir de nisip mi-e țelul
Dansând în zboru-i ce nu-mi
Așterne-n faptă zelul.

Dar lin un dor re-nvie,
Resimt un desmierdat
De o lumină vie
În trupu-mi cufundat.

Senin eu privesc.
Vârtej de gânduri calde
Încep să împletesc,
Dorințele să-mi scalde.

Prins de suava-mi mreajă
Bobul de implinire
Se-afundă adânc în vrajă
Înmugurind iubire.

Și seva mea de viață
În stihuri închegată
Drept pavăză-mi se-agață
De duh întruchipată.

poezie de (2 iunie 2009)
Adăugat de Eugen LovinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atârnare

Câte gânduri putrezesc în nuanțe de gri
Câte zile am plâns, crezând că nu o să mai vii
Departe sunt zilele cu nuanțe purpurii
Departe ești tu, dar te aștept să vii

În firul de amintiri care ne leagă
Tot sufletu-mi atârnă
Și oscilează copilărește
Dar încă aștept de la tine o veste

Durere, fericire și tristețe
Alunecă-n privirea ta
În jos spre punctul culminant
Ce nu poate fi decât marcant...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Henry Wadsworth Longfellow

Zi ploioasă

E-o zi rece, tristă și întunecată;
Plouă, iar vântul nu pare-a obosi vreodată;
Vița de vie se-agață de putredul gard,
Iar la fiecare rafală frunzele moarte cad.
Ziua este tristă și întunecată.

Îmi simt viața rece, tristă și întunecată;
Plouă, iar vântul nu pare-a obosi vreodată;
Gândurile se-agață încă de trecuta viață,
Iar visele cad, cad ca perlele de pe o ață.
Ziua este tristă și întunecată.

Fii tare, inima-amară, renunță la oftat;
Dincolo de nori soarele n-a scăpătat;
Soarta este aceeași pentru toți, știrea nu-i nouă,
În viața fiecăruia trebuie să și plouă,
Să mai fie și câte-o zi tristă și întunecată.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "The Song of Hiawatha Paperback" de Henry Wadsworth Longfellow este disponibilă pentru comandă online la numai 16.99 lei.

Transcendent

Dacă prin sânge-mi curge poezie,
-nvăluiesc, curând,
cu flori de iasomie,
iar sufletu-mi strigând,
în zbor de ciocârlie,
adoarme în neant,
purtând cu sine
iubirea-n cânt vivant.

Mă mut în poezie,
îi apăr legea vie,
strecor în reverie:
abis, concert, magie...

Noi, Sir, călătorind prin dor,
întru vecie,
captăm, prin poezie,
o rază aurie!

Au revoir,
mut în poezie...
și-același drum, transcedental,
eu ți-l doresc și ție!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bizar

E noapte... e iarasi noapte....
In jur se aud numai soapte
Stau singura, tarziu asteptand
Intunericul aud plangand
Cainii au inceput sa latre isteric
Ma uit la ceas... astept... astept
Iar sufletu-mi arde in piept
Prin ploaie si vant te strig acum
Cu sufletu-mi ud, cu inima scrum
Casa de lemn se darama-n drum
Iar tu ai uitat de mine nu stiu cum...
In acest decor bizar
Totul pare atat de real
Cand vin sa te vad, apoi dispar...
Pamantul plange in acest decor bizar!

poezie de
Adăugat de Raluca-Gabriela BaditoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ziua ta

De ziua ta, iubire, aș vrea să-ți fiu
O oază de speranță în pustiu,
Un fir de apă vie, de lumină,
Chiar dacă întâmplu mai târziu.

De ziua ta, iubire, -ți sunt aproape,
Chiar dacă-ntinsă apă ne desparte,
Chiar dacă-mi spui mereu că nu e bine,
Clipă de clipă se îndreaptă către tine
Sufletu-mi plin de dor și așteptare.

De ziua ta, iubire, îți sunt mare
Învolburată de speranțe, disperare,
Tristețe, fericire, îngândurare,
Tălăzuind și suspinând fără-ncetare,
Sunt dimineața ta, sunt încântare,
Sunt noaptea-ți plină de înfiorare,
Sunt lună, soare, stele, înserare,

Sunt strop de ploaie plâns pe geana ta,
sunt mirare
Înscrisă pe obrazul tău zâmbind în soare...

Sunt ultima petala dintr-o margaretă
Spunându-ți "te iubesc!" de ziua ta...

Să-ți amintești, te rog, iubirea mea,
Că undeva, departe rătăcită,
E o iubire neîngăduită,
O pasiune neînlănțuită
În așteptare și neîngrădită.

De ziua ta, iubire-aș vrea să știi
Că încă nu e prea târziu să-mi fii...

poezie de (20 septembrie 2006)
Adăugat de Elena VlădescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Victor Eftimiu

Departe, cine știe...

Departe, cine știe în ce oraș ploios
Cu tâmplele în palme vei fi gândind la mine,
Privind spre cerul umed, tomnatec, somnoros –

Departe... cine știe în ce oraș ploios...

Cu fruntea sprijinită pe degetele pale
În ochii tăi, străino, aduni melancolie
Răsfrângi tristeți de toamnă în lacrimile tale –

Cum stai așa... cu fruntea în degetele pale...

Afară plouă... plouă... și vântul toamnei bate
Cântând întristătoarea și vaga-i melodie,
În jurul meu s-așterne pustiu... singurătatea –

Afară plouă... plouă... și vântul toamnei bate...

Și gândesc la tine, frumoaso de departe,
La ochii-n cari se stinge un dor de mângâiere,
La soarta nendurată ce calea ne-o desparte –

Și gândesc la tine, frumoaso de departe...

În sufletu-mi coboară tristeți sfâșietoare
Și golul din odaie se-mprăștie în mine.
Durerea ta, străino, pustiul tău doare –

Și-n sufletu-mi coboară tristeți sfâșietoare...

Și-acum, când cade seara din cerul somnoros,
Când tot mai larg se-ntinde în jurul meu pustiul
Te stingi și tu, ca mine, urzind un vis frumos –

Departe, cine știe în ce oraș ploios!...

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Paunasul codrilor" de Victor Eftimiu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 8.99 lei.

Un semn pe timp

În cartea mea cu primăveri, mai pun o filă,
Mai desenez un cântec blond, intarsiat,
Sărut în gând, cât o secundă, o copilă
Ce-mi stăruie-n retină cald, și delicat

În jungla mea cu vise lungi, încă o șoaptă
Reverberează-n rădăcini aeriene,
Și-n norul dens format pe cer, încă o faptă
Cuprinde-n horă inimi, în trăiri mondene

În mintea mea, cu dor, mai scriu o poezie
Despre iubire, despre karma, dulci cuvinte,
Răbojul meu înscris în versuri, să se știe
În alte zile care vin, de luări-aminte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Realitate

Azi, totul, se pare-a luat-o hai-hui,
(Și ciuta se laudă că are coarne!)
La un azil de bătrâni din Vaslui
S-a găsit în mâncare și... carne!

epigramă de
Adăugat de Leontin VlassSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec de speranță

Trup lângă trup și lumină-n lumină,
Desfătare uitucă pe lespezi fierbinți -
Tu, pierzania mea dintr-o zi ce-o să vină,
Mai îngăduie-mi gândul că poate nu minți.

Purtătoare de fruct, preacurată fecioară
Fericirii de-aș ști că te vinzi pe arginți
Nici atunci răul tău n-ar putea să doară
Cum doare doar spaima că poate nu minți.

Să apună de tot carnea mea prea bătrână
Lângă mugurii tăi nefiresc de cuminți
Și din oarba-mi trufie nimic nu rămână
Dacă-n schimb am speranța că poate nu minți.

Tu, stăpână și stea nevisată vreodată,
Tu, îndemn repetat al ieșirii din minți,
Bietul meu adevăr e-un păcat fără pată
Și -nchin la minciună că poate nu minți.

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Adela: Te înțeleg; cred... De altfel, îmi închipui cât de fascinant poate fi să călătorești printre stele, spre alte lumi, total necunoscute.
Nistor: Într-adevăr, e o provocare, la care sufletu-mi răspunde; aș vrea să se poată altfel, să existe o soluție simplă, la îndemână, dar n-o găsesc. Nu știu cum poate fi rezolvată problema asta... Am vrut să-ți spun, să afli de la mine mai înainte; mâine se va da publicității totul în legătură cu misiunea asta, iar mass-media va răspândi fulgerător știrea.

replici din romanul Proxima de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce uleiuri culinare presate la rece nu au gust și miros pregnante? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!