Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Capăt de drum

Ajungem, iubito, la capăt de drum
- L-am mers ostenind împreună -
E ziua-n amiază și n-ar fi acum
Momentul eclipsei de lună.

Am mers zâmbitori, lăcrimând în ascuns,
Fumând amândoi o țigară,
Durerea infamă în noi a pătruns,
Dar asta e ultima oară...

O teamă ingrată că drumul e greu
Te-a prins prea ades de picioare ;
Zâmbirea amară din strigătul meu
Te-a dus înc-o vreme spre soare.

N-ai vrut să mă crezi că sunt duhul cel bun
Din lampa secret-a iubirii ;
Cu inima stinsă mai pot să îți spun
Că plec pe alt drum al 'plinirii.

Mă-nchid în clepsidra răstimpului dus
Să număr secunda rămasă ;
Sfârșjt e și drumul și viața s-a scurs
Și dorul de vise mă lasă.

poezie de (15 noiembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

E seară, iubito!

E seară, iubito, e seară
Și eu te adulmec în gând;
E seară și nu-i prima oară
Când somnu-mi începe plângând.

Iubito, acum este noapte,
Curg valuri de vise, șuvoi;
Pe fața ta albă, de lapte
Nimic nu citesc despre noi.

Deja este iar dimineață -
Stingher este soarele-n nori;
Eu când îți mai gust din dulceață,
Căci mâinele-apune în zori?

Iubito, e ziua-n amiază
Și timpul aleargă nebun;
Mai naște deșertul vreo oază,
Un vers de iubire -ți spun?

poezie de (22 aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ai plecat

Nu pot să cred... chiar ai plecat
Pe drumul de odinioară
Unde - și-i oare un păcat? -
Ne sărutam în seri de vară?!

Cum pasul nu ți s-a lipit
De amintirile brodate
De noi, pe dorul ațipit,
Cu vise alergând departe?

Parcă mai ești și încă-mi spui
-mi dai iubirea ta deplină...
Cerul e trist și lună nu-i,
Iar eu iubesc doar o străină.

Ce greu mă rabd, așa stingher,
Plângând a rugă,-n galaxie...
Sunt al iubirii grănicer,
Mai așteptând - încă - solie.

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ai plecat

Nu pot să cred... chiar ai plecat
Pe drumul de odinioară
Unde - și-i oare un păcat? -
Ne sărutam în seri de vară?!

Cum pasul nu ți s-a lipit
De amintirile brodate
De noi, pe dorul ațipit,
Cu vise alergând departe?

Parcă mai ești și încă-mi spui
-mi dai iubirea ta deplină...
Cerul e trist și lună nu-i,
Iar eu iubesc doar o străină.

Ce greu mă rabd, așa stingher,
Plângând a rugă,- n galaxie...
Sunt al iubirii grănicer,
Mai așteptând - încă - solie.

poezie de (21 decembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vremea speranței ucise

E ropot de ploaie de vise
Și fulgere-n minte îmi vin,
E vremea speranței ucise,
E timpul menit să mă-nchin.

Genunchi-mi sărută cu teamă
Granitul tocit de pe drum
Și drumul începe geamă
-ncep a-l iubi la costum.

O rugă-mi atârnă de buze;
De ce nu se-nalță la Cer?
Silabele mele-s lăuze
Și nu mai plutesc în eter!

O ploaie de vise nebune
Ce pare acum c-a trecut,
Genunchii-mi încep se-adune
Din drumul atât de tăcut.

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un număr de pași împreună nu înseamnă un drum comun în viață.

citat din
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

până la capăt
mai este un drum
unde pot să ajung
și să-ți spun
ce nu ți-am spus niciodată

te iubesc, omul meu bun
pe tine te iubesc, și câinele
ce te-a mușcat de față
din prea multă iubire

mai am un capăt de drum
cu mult mai subțire
decât zaua din lanț
până ajung la tine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frunză în vânt

Ce verde-ai fost, frunză în vânt...
Rugina te-a cuprins a toamnă.
Azi dai cu fruntea de pământ,
Viața, nimic nu-ți mai înseamnă.

Plutești spre ultimul popas
Al celei izbăviri depline,
Spunând la toate "bun rămas"
În drum spre viața care vine.

Nici nu mai fluieri ca odat'
Când mi te alintai la soare,
În tril de păsări, minunat
Și-a ploii sfântă sărutare.

O brumă crudă te-a răpus
Când te-mbătai de fericire
Privindu-ne pe toți de sus,
Căci ramu-ți dăruia iubire.

Șezând acuma în genunchi
Între surate deja moarte,
Nu mai cunoști bătrânul trunchi.
Din seva lui ți-a făcut parte.

Ce verde-ai fost la vremea ta...
Dar când visai a fi mireasă,
Blestemul toamnei secera
Mlădiu-ți trup din umbra deasă.

poezie de (11 ianuarie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bine, rău...

Dinainte vreme, toate
Au mers bine dar și rău.
Cum azi numai rău se poate,
Ce-aș mai fi... strămoșul meu!

epigramă de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drumul către nicăieri

Sunt drumul către nicăieri!
Un drum cu flori și plin de rouă,
Te-ncânt cu-a mele dulci cărări
Și îți promit o lume nouă.

Vând doar iluzii pe nimic
Și de mă ninge ori plouă,
Când visul lumii e prea mic
Eu îi ofer o haină nouă.

Sunt drumul către nicăieri,
Ușor de străbătut și poate,
Ce ție-ți pare azi ca ieri
Eu văd lumina după noapte.

Sunt doar un drum ce n-a știut
se pietrifice cu moarte
Și-arar pustiu, și-ades tăcut.
A mers cu viața mai departe.

Din mii de drumuri numai eu
Mai știu ce-nseamnă și odihna
Am timp dorm, dar somnul meu
În veci n-o să-și găsească tihna.

poezie de din Risipitor de albastru
Adăugat de Luiza-Adriana GramaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Plâng

nu voi acum să plâng
de ce plâng
când nu ajung
decât gem
de ce gem
mai bine bem
un strop de cucută
pentru viața asta murdară și mută
de ce plâng
când știu unde ajung
mi-e sufletul un rug aprins
sau poate azi s-a stins
de lacrimile ce s-au scurs
de ce trăiesc
când totul e pustiu și șters
sunt obosit de atâta mers
mers steril, mers inutil
e mers în gol
gunoi, puroi, nămol
deci pot să plec
aici, e viață fără rost

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Romanța inimii

Inimă, piatră de moară,
Mi-ai făcut viața amară.
Ai iubit și bun și rău,
Sufăr eu în locul tău.
Tu ai ales numai plăcerea,
Mie mi-ai lăsat durerea.
Dureri care trec greu,
Rănind sufletul meu.

Ai iubit și rău și bun,
Lumea credea nebun.
Câte nopți și câte zile
M-ai purtat pe căi străine!
Inimă n-ai vrut să știi,
Cătai numai bucurii.
Bucurii care-au trecut,
Dar pe mine m-au durut.
Durerea de iubit,
Uite m-a îmbătrânit.
Noaptea chin, ziua amară
Mi-ai făcut tu, inimioară.
Trece viața tu nu vezi.
Nici nu vrei să mă-nțelegi.
De iubit, iubești mereu
Îmi faci chinul tot mai greu.
Tinerețea a trecut,
Inimă, dar tu n-ai vrut
De iubit te oprești
Te crezi tânără ești.

Inimă-am păcătuit,
M-ai împins tu la iubit.
Am iubit cu foc și dor,
Nu mi-a fost deloc ușor.
Nopțile nu le dormeam,
De iubit îți căutam.
Ți-am făcut atâta bine,
Azi îți bați tu joc de mine.

Inimă dacă n-ai fi
Omul n-ar mai chinui.
Dar ce-i viața fără chin?
Un pahar vărsat cu vin.
Cât de bun, cât de gustos
Nu-l mai poți lua de jos.
Inimă de n-ai fi fost,
Viața-ar fi avut alt rost.

poezie de din Memoria clipei (2017)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stalactită

Neiubită în lumină
Dar iubită negreșit,
Lacrima-mi de doruri plină
Te-a zidit necontenit.

Lungă noaptea de suspine
În decorul fără glas ;
Înălțându-te din mine
Prea puțin mi-a mai rămas.

Dragoste neîmplinită -
Foc în trup de stalagmit
Ce-a dorit o stalactită
Și de lacrimi s-a topit.

poezie de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Livia Mătușa

S-a stins un înger

Azi s-a mai stins un înger drag
De pe acest pământ pribeag
Ce sufletul ne-a mângâiat
Te-ai dus acolo, în paradis,
-I cânți lui Dumnezeu "Fata din vis".
În amintire vei rămâne
După ani și ani

S-a stins un înger, de boala îngenuncheat,
Ce oameni la rândul te-au aplaudat,
În muzica tezaur ai lăsat...
Toți Răcarii te vor iubi neîncetat,
Flori și lacrimi presărându-ți pe ultimul tău drum.
Din suflet, un drum bun îți spun...

Chiar Dumnezeu a creat sa te cheme,
Probabil te-a iubit prea mult,
Îți va pune acolo un frumos loc
îi cânți și lui balade Rock,
Te-ai așezat acolo, printre stele,
Tu, înger blând, cu chip senin.
Drum bun pe veci... Amin!

(Poezia a fost scrisă în memoria lui Leo Iorga)

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drum prea greu e drumul care
N-ai ajuns -l înțelegi
Și drum lung este oricare
Când ai obosit mergi.

catren de din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de saraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum se-arată viitorul

Niciodată viitorul nu se arăta așa,
Dar prezentul cel continuu nu vrea a se îndrepta.
Din trecut trecut-au multe, cu aceleași flori de soc,
Nu conducem bine viața fiindcă... nu avem noroc.

Horoscopul ori ghiocul, chiar și zațul de cafea
Ne umplut-au bine mintea vom găsi altceva ;
N-am făcut noi umblătură sădim un pom mai bun,
Avem în loc de dulceață acritură de magiun.

Ne-am uitat în stânga-n dreapta la cei care-s mai cu-minți
Că-și trăiesc prea bine viața ; înciudațj strângeam din dinți ;
Au serviciu ca acasă, iar acasă e ca-n rai.
Dacă vrei și tu asemeni, fugi la ei, de ce mai stai?

Și-au fugit, și-au mers în tihnă, până ne-am mai subțiat...
Doar la număr, stătuta cea de lene n-a migrat
Și ne-ndeamnă (, deh, foamea) s-așteptăm "momentul meu"
Și el uneori se-atată, dar fără vreun dumnezeu.

Iată, deci, cum viitorul e tot mai neîmbunat,
Doar visam noi înainte triunghiu-a fi pătrat
Și ne-om strânge-n juru-i roată îi punem fundă roz...
Pâinea feliată, albă, azi se coace din rogoz.

poezie de (27 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bun-rămas

Mi-ai spus, aproape fără glas
-ți voi rămâne amintire,
Dar ceasul cel de bun-rămas
Mi-a stat în urmă c-o iubire.

Iubita mea, tu nu mai știi
nu-i o glumă între glume
spui suntem doar copii
Ce nu știu viața să-și asume?

Te-ai frânt la în ceput de drum
Când năzuiam către lumină ;
Mai fericit decât acum
N-a fost Cerul să mă mai țină.

Ce fel de înger interzis
Te-a aciuat pe lângă mine
-mi dai mireasma ta de vis
Ce vrea acum să se termine?

Tu spune-mi cum și în ce fel
Iubirea este pururi vie
Căci dorul e copil rebel
Ce face-ades câte-o prostie?

Nu vreau știu de bun-rămas
Când toate porțile-s deschise
Iubirea ta nu pot s-o las
Unde dorințele-s ucise!

poezie de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

In amurgul astei veri...

In adancurile noptii
Lacrimi grele-mi curg,
Ducandu-se in departare
Al nostru verii amurg.

In al verii amurg
Eram asa de sus,
Dar acum toamna mi te-a luat,
Departe mi te-a dus.

Asa cum floarea are nevoie,
De raza cea de Soare,
Tot astfel am si eu nevoie,
De tine ca de mare.

Soarelui ii e dor de tine,
Iar marii de noi doi,
Curand ne vom revedea iubire,
Si vom fi numai noi.

Vara si toamna le-am pacalit cu tine,
Acum sunt singur langa foc,
Dar nu mai esti cu mine.

Poate eu am fost de vina,
De tu deodata te-ai dus,
Toamna mi te-a luat deodata,
Si departe mi te-a dus.

Acum e toamna,
Iar langa mine,
Acum tu nu mai esti,
Si-astept acum sa ne revedem,
Sa imi mai spui povesti.

In noptile de vara/toamna,
Noi ne iubeam cu amor,
Iar acum eu sunt singur,
Si mor de al tau dor.

Si atunci cand ai mei ochi,
Din nou o sa te vada,
Mi se vor lumina,
Precum o zi calda de vara.

poezie de (20 decembrie 2009)
Adăugat de Adrian Cătălin MunteanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Bunicul

(poezie închinată bunicului meu
Ioan Andrieșanu)

S-a dus în ceruri bunicul meu, Ioan,
unde-ar fi putut, altminteri, oare
meargă cu o inimă-așa mare,
Bunicul meu cel drag de la Vișan.

L-am dus tăcut pe ultimul său drum,
Cu-ntregul sat, în acea zi de vară
Și-am retrăit, la fel ca prima oară,
Copilăria-mi dusă ca un fum,

Cu veri, vacanțe și cu toamne pline
De nuci, de prune, struguri și gutui,
Iar azi bunicul meu acasă nu-i,
Dar, Doamne, câte a lăsat în mine!

De azi-nainte-n iarnă, timp fulgerat de ger
E pentru mine, încă, un Sfânt Ioan în cer!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am mers cu săgeți în inimă...

Sufletul meu vrea cumpere fericire
Ș-aș vrea -mi dai tot ce-i al meu,
Dar tu îmi dai nimicire
Și sunt vinovată numai eu.

El trece, zboară apoi pleacă
Și vorba mi-o trece-n tăcere,
Când inima și pieptu-mi se-neacă,
Eu zac în durere...

Cu săgeți în inimă am mers,
Focul din ele l-am făcut,
Și-acum le-am pus într-un vers,
-l folosesc ca scut.

Viața, durerea și bucuria sunt de neplătit,
Dar poate vine o forță divină,
Ce poate transforma omul iubit,
Chiar din rădăcină.

Aș vrea să pot din nou urc fără de teamă,
Chiar dacă nu pot păși,
Spre munte cu uimitoarea panoramă,
-l pot din nou privi.

M-am rupt de toate-n jurul meu
Și nu dărâm ce-am construit o viață,
Nu-mi pierd credința-n Dumnezeu,
Te rog ia și învață.

poezie de (28 septembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Chemarea destinului

Te simt prea singură, și-mi pare rău
că viața ta, atât de împlinită,
te-a abătut, cumva, din drumul tău,
pe o potecă tristă, ocolită.

Destinul tău, cel scris acolo, sus,
e, încă, în putere și te cheamă
pe drumul său, ce este mai presus
de orice lege și de orice teamă.

Îl simți, deja, în gândul tău ascuns,
și simți chemarea lui spre o schimbare,
dar inima așteaptă un răspuns
pe care doar iubirea ta îl are.

E-acolo, e ascunsă într-un pliu,
cu dorul de-a simți, din nou, lumina,
și de-a uita de cerul fumuriu
al scenei peste care-a tras cortina.

Am să-ți întind, în noul răsărit,
o mână caldă și, încet, cu mine,
vei fi purtată-n zborul liniștit
al sufletelor ce zâmbesc, senine.

poezie de din Zece
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook