Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Despre noi

Scânteia iubirii din ochi ți s-a stins,
Acum ești o simplă femeie
Cu lacrima ștearsă și sufletul nins,
Pierdută în Calea Lactee.

Tristețea răsună-n timpane de sfinți
Ce sorb din lumina divină,
Iar eu ți-s complice și plângem cuminți
Un dor ce-a murit fără vină.

În preajmă nimic nu mai este ca ieri,
Nimic nu mai are culoare,
Nu-mi dai mângâiere, alinturi nu-mi ceri,
Nici gânduri nu stau în picioare.

N-ai zice că viața-i zidită în noi,
Nici moartea nu vine pe cale ;
Tu pari o nălucă, iar eu un strigoi
Ce poartă cămașă de zale.

Doar timpul nu iartă, luându-și tribut
De clipe ce ard inumane,
Ești suflet ce zace în trup de-mprumut
Ce-mi presură sare pe rane.

poezie de (16 octombrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Dragoste fără răspuns

Ființă blândă, și-atât de frumoasă,
Ce suflete noi naște pe pământ,
Fără de Ea, nu vreau nici pat, nici masă,
Căci viața-i chin, iar doru-i vânt.
Cu vorba Ei ce-a dulce ca un soare,
Ea inima-mi încălzește-n piept.
De-i tristă, totul crunt mă doare,
Iar sufletul îmi e deșert.

În viață îmi ești o alinare,
Un dor, o muză, un respect.
Cu Tine-aș vrea să zbor spre soare,
Să cânt, să plâng și-apoi să plec.
Căci nu-mi răspunzi la sentimente,
Iar dragostea mea, e doar un vis.
Nu-mi fă nicicând, o, dragă, complimente,
nu mă vreai, de mult ai zis.

poezie de
Adăugat de Petru PlăticăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liniște

Ce liniște am, fără tine!
Tăcerea din jur mă apasă.
Iar inima zice: nu-mi pasă.
Și totuși.... ceva nu e bine.

Mă simt ca bolnavă. Și tristă,
Lipsește dorinta de-a face.
Un trup fără vlagă, ce zace.
Dar nu vreau să știu iar de tine.

Secat-a izvorul din mine, cu dor.
Ai fost, nu mai ești. Doar trecut.
Frumos am crezut va fi. A durut.
De-acum nu-mi mai pasă, eu zbor

Spre zări mai senine, cu dragoste lină,
Cu cald și cu pace în suflet și-n gând.
Va fi ca și cum n-am știut de tine nicicând
Rămâi sănătos. O stea, tu, vei fi, în lumină.

poezie de
Adăugat de Magdalena RusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Încă aștept și nu e drept

La umbra unei clipe reci,
Tu nu mai vii, nici nu mai pleci,
Nu mai îmi ești, nu îți mai sunt,
Am devenit un amănunt.

Văd urme ce-au rămas din noi,
Le șterg cu lacrimă de ploi,
Nici amintiri nu-mi mai doresc,
Sunt mult prea vii și mă rănesc.

Tresar la orice zgomot mic,
Dar nu ești tu... nu e nimic,
Ci doar închipuiri târzii,
Că suntem iar, c-ai să revii.

În ceața timpului trecut,
S-a prăbușit tot ce-am avut,
Degeaba stau și te aștept,
Nu te întorci... și nu e drept.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La început de lume

Lumea-ntreagă goală ar fi
Goală de noi doi.
Dacă nu ne-am mai iubi noi
Ar fi numai ploi.

Aripi frânte de iubire
Nu s-ar înălța,
Pasările fără Cer
Nicicând n-ar mai zbura,
N-ar mai zbura.

REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic numai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.

REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic numai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.

Îmi acoperi sufletul
Când îi este frig
Tu-mi săruți și lacrimile
Atunci când eu plâng.

Îmi hrănești cu gura ta
Lungile tăceri
Și-mi vindeci cu inima ta
Multele dureri.
Ești ca un înger.

REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic numai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.

REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic numai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.

cântec interpretat de Simona Florescu și Ion Dichiseanu, muzica de Victor Solomon, versuri de (2019)
Adăugat de AlesiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu te-aștept

Azi nu mai cat prin amintiri
Când strălucește luna ;
Prin păr, nu ești să îmi răsfiri
Cu dor ca-ntotdeauna.

Nu mă așez la privegheat
Cum soarele răsare -
Cu bună pace șed în pat,
În piept numai doare.

Nu-mi mai trec nopți neasfințit
Când liniștea se lasă,
Mi-e focu-n vine domolit
Și gânduri nu m-apasă.

Nu lăcrimez neînțeles,
Nu mai doinesc pe cale,
Nici ciocârlia de prin șes
Nu mai tânguie-a jale.

Eu nu te mai aștept să-mi vii
În susur de izvoare...
Răsar pe cer steluțe mii
Ce n-au să mă-nfioare.

Din toate, azi a mai picat
Din deznădejde una
Și nu mă mustră vreun păcat,
Nu mă blestemă luna

Căci te-am iubit mai înadins
Cu fiece clipită
Ce nu m-a vrut în paradis
De dragoste-mplinită.

De voi sui din nou pe cer
Cu vise călătoare,
Iubirii stelelor ce pier
Nu-i voi mai da crezare.

poezie de (octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce mult întuneric

Ce mult întuneric învăluie-n lume,
De el mă învălui și eu,
E răul în clocot și clocotu-n spume,
Iar moartea se plimbă-n cupeu.

Atâtea dihănii fac legi inumane
Ce-aruncă sărmanii în hău
Și râuri de lacrimi se varsă-n oceane,
În rând n-ai mai sta la călău.

Fac lupii dreptate și mieii aclamă
Căci frica în lână le-a stat,
Proțapul e sigla ce-i pusă în ramă,
Iar rama-i la capăt de pat.

Ce plânsete-s, Doamne, în sala de nașteri
Căci cheful de viață e flasc,
Pe cale te-așteaptă uși grele de mașteri
Să intri pe viață la teasc.

E vuiet în ceruri de-atâta obadă
Și cazne în jugul cel greu,
Răbdarea și piepții încep să se roadă,
O știe în cer Dumnezeu.

Rugați-vă-n taină arhangheli să vină
Și cete de îngeri-lumini
vină în lume dreptatea divină,
N-aștepte mai multe pricini!

Un steag al iubirii la cer să se-nalțe
Pe-o culme-a speranțelor vii
Și versul și cântul pe veci fie gloanțe
Și zâmbete dulci de copii!

Ce mult întuneric ne-nvăluie, Doamne
Și încă ești bun să ne ții,
Și-i lipsă belșugul din rodnice toamne
Ce noi le postim în chilii...

poezie de (18 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dumnezeu

Ești prezent mereu: în minți, în suflete, în noi.
Nu ești nici bun, nici rău. Ne ajuți dacă vrem binele
Dar dacă facem răul îți îndrepți mâna înspăimântătoare către noi...
Și ne dai răul înapoi. Și iar ne ierți, și ne aștepți să fim mai iubitori.
Ne ierți, dacă greșim, și vrei să ne ridici din nou.
Fără să știm.
Nu uiți nimic neiertător și uiți greșeala când vezi credință într-un om.
Ești peste tot: tu vii dacă te chem. Dar nu îmi zici nimic.
Și nu te arăți pentru că nu sunt pregătit.

Oamenii cred tu stai undeva în ceruri, dar tu ești zilnic printre noi
Ești înger bun, dar înspăimântător... Ne vrei perfecți, lucizi
Tu dai viață, tu ucizi
Dacă suntem buni ne dai de toate
Dacă suntem răi ne dai durere, boală și chiar moarte.
Îți place să te joci, te înduioșezi dacă iubim.
Ești lângă noi, când plângem.
Ești femeie sau copil?
Tu știi planul bun: ne treci prin rău să fim mai buni,
Tu ești nemuritor, și vrem și noi să fim, căci pentru tine
Moartea nu-i nimic, pe noi ne sperie... un pic.

poezie de
Adăugat de Iustinian CruceanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

* * *

Tu! Ce curgi acum prin mine,
În loc de timp, în loc de sânge!
Tu! Ești clipa-ncremenită,
În tot, în suflet, în inima rănită!

Tu! Mi-ești viață, chiar neviață,
Moarte dincolo de moarte!
Tu! Ești visul ce întoarce clipe,
Clipe peste clipe doar cu tine!

Tu! M-alungi din tine, mă renegi,
Din viața asta fără Noi, fără de legi!
Tu! Fără să știi tot mă mai chemi,
Când toate zilele se pierd în lacrimi!

Tu! În liniștea ce-i doar amăgitoare,
Ești torentul ce zguduie chiar cerul!
Tu! Naști curcubeul doar dintr-o culoare,
Punte între Noi și iubirea ce nu moare!

Tu! Ești răsăritul și-asfințitul,
Unde noaptea-i neagră fără vise!
Tu! Împletești cunune din tăceri,
Din tot ce-a fost demult, de ieri!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Melancolii

Te-am așteptat... Te-aștept și-acum să vii
Din "lumea" ta cea singularizată
Cu zid înalt și fără nici o poartă
Și cu ghivece-adânci cu păpădii.

Mi-e inima profund ultragiată
De-acest prinos de clipe sângerii
Ce-au desfăcut un suflet în fâșii
Din carnea mea ce stă neînviată.

Te mai zăresc hipnotic sigilată
De-acele nefirești anomalii
Ce te sugrumă-ncet, fără să știi
Și nici pe mine-n fine nuiartă.

Te-aștept și-acum la fel ca-ntâia dată
Cu dorul cast prin frunze ruginii
Să-mpărtășim, duios, melancolii
Și să îmi mângâi tâmpla grizonată.

poezie de (8 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Tudor Gheorghe Calotescu

Femeie

tu îmi dai iubirea
ție îți datorez cunoașterea
pentru tine vânez stele
și culeg floril în răsărit
sorb în tăcere roua ochilor tăi
lacrimă ce înalță zidirea
între cer și pământ
tu ești durerea ce-mi aduce fericirea
frumusețea încântarea dăruirea
locuința inimii mele e în sufletul tău

femeie
doar tu ești calea
pe care ne vine iertarea
pântecul tău naște infinitul
tu ești biserica omului
tu ești înălțarea lui
fără tine nici Isus nu se năștea
pentru tine femeie
El a înviat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi ești...

Îmi ești... suflet- dor - durere - trup
Și frumusețea- ntregului pământ,
Din tine, floarea pasiunii, rup
Și-n căușul palmei, iubire frământ!

Îmi ești... hrana depărtării mute
Din roua dimineții, îmi dai să beau,
Prin clipe de anotimpuri- punte,
Iubire - dor - dorința, cu inima le vreau!

Îmi ești... ploaie- vânt- furtună- nori
Din adâncul mării de valuri cutremurat
Și lacrima arzând a ochilor lumină
Pe altarul iubirii m-am consternat!

Îmi ești... iubire- soare dintre munți,
Balsam pe suflet - mângâiere
Și depărtarea Lirei pe care-mi cânți,
Mă rog să nu sune, doar amăgire!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

* * *

mi-e că nu-mi mai ești
zână noilor povești.

înger coborât în zori
să iei roua de pe flori.

mi-e că nu mai ești ce-ai fost
vis sub pleoape pe de rost.

glas cu trup de rândunea
și veșmânt de catifea.

mi-e că nu-mi mai ești în parte
literă de foc în carte.

lămurind în jar de stele
aurul iubirii mele.

...........................

mi-e că nu-mi mai ești nici strop
din al versului potop.

poezie de din revista "Aurora" (11 aprilie 2014)
Adăugat de A. AriadnaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ma...

Mi-e dor de degete-ți prin păr
Tentaculându-mi amintiri...
Revăd căldura-ți din priviri
Resimt sărut pe-obraz... Mă dor.

Nu mai am aura de pui
Și nici nu mai am cui mă plânge
Micime, răutăți, nu-mi frânge;
Stau aninat, uitat, de-un cui.

N-aud iubirea-ți în cuvinte,
N-am sfat de suflet, sunt pierdut...
Mi-e rău să spun te-am avut,
Urăsc doar să-mi aduc aminte...

Sunt jumătate tu, îs "ea"
Noroc te-aparțin, ești parte
Ce nici vecia nu desparte
Ce sunt, ești eu, a mea ma... ma

Visez cu ochi deschiși și plâng
C-am rămas singur, n-am cui spune
De-al meu necaz, n-ascultă lume
n-am nici bucurii să strâng!

Dar să n-ai frică, n-ai pierit,
Căci timpul vrea să mai exiști
Ești încă trupu-mi, mai persiști
În sânge-n gând, cât n-am murit...

n-am știut să te păstrez
Adorm sleit de remușcare...
Uitasem: nașterea se moare!
Mă ierți ma... ma, eternul crez...

poezie de
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 14 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Din turistul care-am fost

Ieri cutreieram pământul
în patru punte cardinale.
Mă-întreceam în zbor cu vântul
până departe în zare.
Astăzi nu mai sunt în stare
nici măcar un pas să fac.
Speranța în mine moare,
viața nu-mi mai e pe plac.
Rău mă dor picioarele.
Nici pe-afară nu mai ies.
Foarte rar văd soarele.
Gânduri multe, nu mai țes.
Din turistul care-am fost,
azi n-a mai rămas nimic.
În lume nu mai am rost,
din pat numai ridic.
Singura mea bucurie
e ... picioarele mă ajută,
în lunga călătorie
către lumea neștiută.
Acolo nimic nu doare.
Nici inimă, nici picioare,
Nimic nu te împiedică.
Viața este veșnică.

poezie de (10 octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nu-mi amintesc nimic

Ne risipim iubirea-n refrenele tăcerii,
Se tânguie frunzișul în zbateri de-asfințit,
Te-nchid fără regrete în templele uitării,
Cântăm azi partitura durutului sfârșit.

Purtăm în suflet arii din lacrimile verii,
Sub pleoape, stropi de rouă, se uscă liniștit,
Azi te privesc cu ochii prin ceața depărtării,
Îmi ești străin, o umbră, de vise pervertit.

Ce vrajă ne-ar aduce din nou ca altădată
Când fluturi fără vină s-au stins înfrânți de ploi?
În suflet rest de vară, o boală mai ciudată,
Cu amintiri confuze și toamne între noi.

Îmi trec așa-ntr-o doară clipite dintr-un ieri,
Prezențe îngropate, fantasme de nisip,
Un zâmbet nevăzut, nedescifrate seri,
De noi și-a ta iubire, nu-mi amintesc nimic!

poezie de
Adăugat de Ines Vanda PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ai plecat

Nu pot să cred... chiar ai plecat
Pe drumul de odinioară
Unde - și-i oare un păcat? -
Ne sărutam în seri de vară?!

Cum pasul nu ți s-a lipit
De amintirile brodate
De noi, pe dorul ațipit,
Cu vise alergând departe?

Parcă mai ești și încă-mi spui
Că-mi dai iubirea ta deplină...
Cerul e trist și lună nu-i,
Iar eu iubesc doar o străină.

Ce greu mă rabd, așa stingher,
Plângând a rugă,-n galaxie...
Sunt al iubirii grănicer,
Mai așteptând - încă - solie.

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ai plecat

Nu pot să cred... chiar ai plecat
Pe drumul de odinioară
Unde - și-i oare un păcat? -
Ne sărutam în seri de vară?!

Cum pasul nu ți s-a lipit
De amintirile brodate
De noi, pe dorul ațipit,
Cu vise alergând departe?

Parcă mai ești și încă-mi spui
Că-mi dai iubirea ta deplină...
Cerul e trist și lună nu-i,
Iar eu iubesc doar o străină.

Ce greu mă rabd, așa stingher,
Plângând a rugă,- n galaxie...
Sunt al iubirii grănicer,
Mai așteptând - încă - solie.

poezie de (21 decembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marea deșertăciunii

Sunt rob resemnat al iubirii de jar
Ce-și 'moaie tăciunele-n mare,
Dungii roșii pe apă crestez în zadar
Căci negru e totul în zare...

Nici vâsla nu poate salvare să-mi dea -
Un val a furat-o măiastru,
Iubirea-ți cea crudă mă cheamă la ea,
Dar tu ești fugită pe-un astru.

Nicicum nu te-ndupleci în cale-mi s-apari,
Înot aș dansa pân' la tine,
Strivește-ți uitarea sub talpă și sari
În valuri de negre coline.

Te caut prin lacrimi uscate de dor,
Iar sarea lor stă să mă-nece,
Acum ești lumină pe-o stea dup-un nor,
Ce-mi picură raza ei rece...

poezie de (3 mai 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Iubita mea

Ești răsăritul meu de soare
Ce-mi încălzește sufletul.
Cea mai strălucitoare stea
Ce îmi aduce cerul mai aproape.
Doream să te cunosc, când încă te visam
Acum însă, nici nu mai știu ce ești...
Ești timpul... ești gândul meu matur...
Sau ești dorința copilului din mine!
Știu cine ești!
Ești calea ce-o urmez orbește
Ești ființa de care am nevoie.
Când mi-am jurat ca nu mai vreau iubire
Tu mi-ai zâmbit și ai știut ca să mă schimbi
Ai depășit chiar orice bariere.
M-ai cucerit cu vorbe dulci ca mierea,
Nu cu amarul frunzei de pelin!
Mi-aprinzi gândirea și focul dragostei
Se aprinde în al meu suflet
Când mă gândesc la tine.
Ești viața însăți...
Dar ce spun... ești nemurirea!
Tu ești icoana sfântă
Ce-mi luminează noaptea
Și ziua îmi încântă gândul și privirea.
Ești mai presus de toate
Ești dor, ești bucurie, destin și nemurire
Un înger ce până ieri,
Îl întâlneam decât în rugăciuni
Și totul e real, nu este vis
Eu lângă tine, mă simt în paradis.
De asta te iubesc,
Femeie cu suflet tandru,
Înger cu suflet blând
Ești tot ce mi-am dorit.
Doar tu ai dat aripi speranței
Și șansă unei vieți... în doi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Vis

Tu de unde vii? Hai spune!
Din ce univers? Ce lume?
Prea ești altfel... diferit,
Prea iubești și ești iubit

Sau te pomenești, oare,
Ce-i uman nu te mai doare?
Și cum faci? Care-i secretul?
Poezia? Menuetul?

Îmi furi teama, îmi dai vise,
Îmi scrii poezii nescrise,
Îmi zâmbești, ce zâmbet ai!
Și nu-mi ceri nimic... doar dai

Nu știu cum... de ce exiști
Printre cei ce sunt prea triști?
Poate ești o amăgire,
Doar o stare, o trăire

Tu ești... oare? Ești real?
Am uitat tot ce-i banal...
Simt un freamăt, existență,
Poate vis... dar ce prezență!

Ești doar sufletul oftând,
Mă alini, te port în gând,
Eram ieri fără un mâine...
Mulțumesc, mă simt mai bine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook