Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mircea Albulescu

Cred că aveam vreo 5-6 ani. Știi că în slujba bisericii catolice erau, pe vremea aia, ministranții, niște băieți, copii îmbrăcați foarte frumos, care participau la slujbă și ajutau preoții. Am avut această mare dorință să fiu și eu acolo, printre ei. A fost foarte complicat, că mama trebuia să-mi explice de ce nu se poate, că eu sunt ortodox, că m-a botezat aidoma tatălui meu.

în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Mircea Albulescu

Cu mama am fost la biserica Barația, unde am văzut cel mai frumos preot din lume... am văzut foarte mulți popi, niciunul nu era așa... era cu trei capete mai înalt decât mine... o splendoare. Și eu am vrut să fiu ministrant acolo, iar ea n-a știut cum mă lămurească. Pe urmă s-a dus la popă și i-a spus, explicându-i și că sunt ortodox după tata. Eu mergeam cu ea la biserică. Nu aveam cum să nu mă duc, rămâneam pe drumuri.

în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Albulescu

Eu sunt Albulescu V. Iorgu, așa sunt în toate actele. Când tata m-a botezat, m-a botezat cu un prieten de șpriț, pe care-l chema Constantin, iar maică-mea a tăcut din gură și n-a scos niciun sunet, dar din momentul în care am început înțeleg, mi-a zis tot timpul Mircea.

în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Albulescu

Dar de ce stați acolo și vă chinuiți faceți șurubelnița aia? Păi știi câtă lume va lucra cu șurubelnița aia? Și ei sunt cei pe care-i iubesc, deși ei sunt niște submecanici care numai învârtesc o șurubelniță. Dar ăsta este un lucru important. N-aș vrea să fiu cel mai mare, cel mai primul, aș vrea să fiu aparte. Mult mă bucur să fiu aparte pentru atunci noi, parte cu parte cu parte cu parte, vom ajunge sus la stele. Sunt sigur!

în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Albulescu

Când am fost mic, mic, mic am încercat merg, iar mama mea mă ținea lângă ea și avea un capot de care eu mă țineam foarte tare ca pot merg. Iar după ceva vreme ea a avut teribila înțelepciune să-mi dea o bucată de cârpă în mână. Și în clipa aceea am început pot merg pentru că aveam iluzia capotului ei, iar eu am mers mai repede, mai frumos și mai departe.

în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Garabet Ibrăileanu

Dacă aș fi fost un copil fricos, ori dacă nu m-ar fi lăsat umblu singur, n-aș fi avut toate aceste senzații. Nu-mi pot explica cum mă lăsa mama mea umblu singur, ea care mă păzea iarna să nu stau aproape de geam. Probabil ea nu știa pe unde mă duc. Credea -s prin grădină, ori pe drum. Cred că eu ascundeam plimbările mele. O singură dată am fost pedepsit, când am venit acasă plin de colb pe mâini și pe față, căci mă jucasem în colb cu băieții de țărani. Mama mea m-a ocărât atunci foarte tare. (Mai târziu, când eram de vreo 8 ani, la altă moșie, tot pentru petrecerea mea în colb cu băieți de țărani, tatăl meu m-a bătut -- singura dată când am fost bătut.)

în Amintiri din copilărie și adolescență (31 iulie 1911)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Adela" de Garabet Ibrăileanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -10.00- 7.99 lei.
Mircea Albulescu

Eu sunt băiatul mamei mele. Este foarte limpede. Mama mea a fost catolică, Tempinski, un nume polonez. Din familia lor mulți s-au tras în vale către noi, au intrat în România și și-au făcut un rost, o viață. Și așa... Nu știu cum e corect: mama mea l-a cunoscut pe tata sau tatăl meu a cunoscut-o pe mama. Aș vrea lămuresc această poveste. A fost o femeie superbă.

în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Albulescu

Biserica nu mă recunoaște decât după numele de Constantin... Mama mă numea Mircea. De ce, cine a fost Mircea... Recunosc că nu am apucat o întreb pe mama! La vremea aia nu am fost curios, apoi mi-am zis... de ce sa mai răscolesc? Dacă i-a placut ei sa fie așa, fie cadoul ei. Să aibă și ea un cadou de la viață. Să-l cheme pe fii-su cum a vrut ea.

în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Radu Beligan

Eu am văzut prima piesă la 6 ani. La țară, pe vremea aceea, existau niște învățători foarte luminați, foarte iubitori de țară. Învățătorul și preotul erau oamenii care diriguiau viața noastră sufletească și culturală. Acești învățători reușeau facă spectacole de teatru. Ei învățau câte o piesă și o făceau. Așa am văzut eu, la 6 ani, prima piesă, într-o clasă cu o scenă improvizată cu cortină din două cearceafuri și această piesă a fost, nici nu se putea altfel, din Caragiale, "Cunu Leonida față cu reacțiunea". Acolo pe masă era o lampă aprinsă la un moment dat când înceapă spectacolul. În momentul când s-a aprins această lampă de gaz din decor și s-a proiectat o lumină galbenă pe acele pânze, pe acele cearceafuri, eu am avut un șoc fantastic, a fost clipa în care s-a făcut legătura mea cu teatrul. Aceea luminiță galbenă m-a urmărit toată viața. Asta a fost un soi de declanșare, așa ciudată, nu pot s-o explic...

citat din emisiunea Profesioniștii... cu Eugenia Vodă de
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intre acte" de Radu Beligan este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.90- 23.99 lei.
Mircea Albulescu

Te rog să nu-mi pui niciodată o întrebare de genul: "Care rol îmi place cel mai mult"... În această viață de bărbat - pe scenă, pe ecran sau în... "borcan" (eu spun "borcan" la televizor!) - am avut foarte mulți copii. Sunt toți ai mei, sunt legitimi. Le plătesc și pensie... nu alimentară, ci o pensie de dragoste.

în revista Formula AS (1999)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Brâncuși (zâmbește): N-am avut de ales. Că a venit mama și m-a luat pe sus. Aveam doar zece ani. Ca să nu fiu singur pe lume, m-au trimis cu oile, pe malul Bistriței. (Pauză.) Apa aceea a fost primul meu dascăl de sculptură! (Pauză.) Bistrița m-a învățat răbdarea de a șlefui...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de (2007)
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Lena Headey

În vremea adolescenței eram foarte deprimată. Deși aveam o mulțime de prieteni, acei ani au fost foarte dificili.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Albulescu

Nu vreau dau nume de actori importanți care apar peste tot cu același chip. O, nu! Sunt foarte fericit când pot să fiu cat mai departe de mine. Am fost foarte fericit când Șerban Marinescu mi-a dat joc în "Cel mai iubit dintre pământeni". Am fost foarte fericit atunci când Tocilescu m-a chemat -l joc pe Farfuridi. Mi se pare una dintre cele mai mari izbânzi ale carierei mele. M-am bucurat enorm c-am putut -l fac.

în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diane Von Furstenberg

Am simțit am o abordare diferită, pentru toți ceilalți designeri erau pasionați de moda haute couture. Totul era foarte frumos, dar foarte complicat. Eu mi-am dorit creez rochii simple, pe care le putem purta oriunde. Și s-a dovedit a fi exact ceea ce aveau nevoie femeile la vremea respectivă.

în Revista Unica (decembrie 2014)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Woman I Wanted to Be" de Diane Von Furstenberg este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -65.00- 27.99 lei.

În afară de Mircea Albulescu, bucureștean get-beget, ceilalți eram băieți de la țară, curați, sinceri. Am avut niște profesori care ne-au învățat o clădire nu poate să înceapă cu acoperișul, trebuie aibă o temelie serioasă.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Albulescu

Cine este Albulescu ăsta? Este evreu, nu? Nu, domne, ta-su este Vasile Albulescu, dirijor la fanfara militară, mă-sa este catolică. Păi lucrurile stau așa: pe mine tata a zis mă boteze ca pe tac-su. Și a spus Albulescu Iorgu și așa s-au făcut toate actele. În cristelniță când m-a băgat am avut fericit un naș, a fost generalul Constantin Vasile și în cristelniță m-a băgat: "se botează robul lui Dumnezeu Vasile!" Maică-mea a tăcut din gură și nu a zis nimic, dar când am început ne înțelegem, mi-a zis Mircea. Cine a fost Mircea, firește că nu știu, dar ea a vrut ca în casă poată strige Mircea cu o autorizație. Asta a fost povestea cu numele meu.

citat clasic din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Albulescu

Eu și Moțu Pittiș am fost printre primii, din breasla noastră, care am utilizat calculatorul. Aveam hardughii din ălea, cum erau în anii '90.

citat celebru din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am trăit în mediu muzical de copil, iar în anii războiului, când a fost foarte greu, am făcut muzică în școala primară și chiar în primele clase de liceu. După război, am fost elev la clasa de pian a Conservatorului din Iași, până în 1950, când acesta s-a desființat... În casă se cânta permanent. Eu am cântat la violă, am studiat pianul. În 1939 aveam 6 ani și am cântat – cu mândrie o spun – la orga bisericii catolice.

în Jurnal
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Albulescu

Știi cum se întâmplă? Ești în metrou. Stai în picioare. E destul de plin metroul. Vezi departe o fată. Tu poate ești însurat, ai deja patru copii, dar presupunem, nu te supăra. Dintre alte 17 fete care sunt în metroul ăla când tu te întorci de la redacție, tu te duci la ea, la urechea ei și o pupi ușor. Ți-am dat un exemplu foarte îndepărtat ca -ți demonstrez există un fel de atracție între oameni. Așa a fost cu Amza și cu mine. Noi am fost colegi în anii III și IV. Am stat în aceeași bancă. Avem foarte multe amintiri care au o singură calitate: sunt numai ale noastre, nu le știe nimeni. Nu le va ști nimeni. I-am promis!

în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Garabet Ibrăileanu

La 5 ani, într-o zi de mai, am părăsit casa noastră pentru totdeauna. Din cauza datoriilor, bunica mea a pierdut-o. I-a fost luată și dărâmată. Azi locul unde a fost casa e o bucată din ograda unei biserici. Ne-am dus la țară, unde tatăl meu, în tovărășie cu un frate al mamei și cu altă rudă, au luat în arendă o moșioară. Țin minte această primă călătorie a mea (căci călătoria ce am făcut-o când eram de jumătate de an, într-o iarnă, de la TârguFrumos, unde m-am născut, la Roman, nu o pot pune la socoteală). Stăteam pe scăunașul trăsurii, iar mama mea cu bunica mea în fund. Tatăl meu nu știu: era pe capră, ori nu era cu noi. Era frumos, era soare. Întâiași dată am trecut prin păduri. Călătoream în altă planetă. Am ajuns la Poiana lui Iurașcu, moșia noastră, pe la 5-6 seara. Acolo ploua. Într-o grădină mare, după ploaie, cântau zeci de cuci. Era casa proprietăresei, o cucoană bătrână, care fusese de multe ori cu trăsura la Paris. Am stat în casa aceea mai multă vreme. O puternică impresie mi-au făcut niște pui de cucuveică care avea cuibul sub streașina casei boierești. Cucoana aceasta avea o fiică, Eleonora, o femeie foarte frumoasă, care, la rândul ei, avea două fete de vreo 16-18 ani.

în Amintiri din copilărie și adolescență (31 iulie 1911)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Albulescu

De aceea sunt oameni care sunt foarte fericiți: au în față multe țeluri pe care trebuie le îndeplinească; știu trebuie fie sănătoși, deștepți, devreme acasă, bine îmbrăcați, bine hrăniți, pentru mai au multe, foarte multe de făcut. Bine, pe multe nu le vei birui, nu vei avea bucuria lucrului definitiv dobândit.

în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook