Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Întâmplare dântr-un sat (poezie în grai bănățean)

Păvălică-a lu Scovardă șî ortaca lui, Florica,
Or plecat în lumea largă, la Cicago-n Ameríca.
Ș-acolo, cum nu făcură, cum făcură, țușe-i tata,
S-or îmbogățît pă rupce dă-ntorc banii cu lopata!

D-aia, Dumnezău să-i țână, că nepotu Păvălică
An dă an să-ntoarșe-n țară dă Sântămăria Mică.
Strânje lumea la negeie, parcă-i popa la altari,
Să ne deie la tot natu câce-o sută dă dolari.

Ș-uice-așa, ne adunarăm, cum fășeam dă nișce ani,
Babe, moș, copii dă țâță, să ne deie iară bani.
- Draji săceni, înșepe-a spune, cum stăcea suit pă bină,
Că oprisă lăutașî, la bisărică-n grăgină,

Șciț voi, fata me, Doinița, o intrat la facultace
Să să facă doftoriță, ș-acolo-s cam scumpe toace.
D-aia, fincă anu ăsta cheltuielili-s cam mari,
Iaca-i musai să vă dau numa șinșizăși dă dolari.

Țîn-ce-atunși potop da zarvă, suduieli, fluierături,
Cum ieșau bătu-le-ar focu, dân spurcacili dă guri:
- Hoțu, hoțu!... Pringeț hoțu!... zbiară baba lu Topală,
C-ăsta vre pă banii noșcii ca să-ș țână proasta-n școală!

folclor românesc
Adăugat de Sorin OlariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Sorin Olariu

La fotbal, la Chefereu - poezie în grai bănățean

Ieri, la bertu Gugulanu, stând așa, la una mică,
Iaca, șine crez' vine?… Dracu gol Ghițulică.
S-așăză șî el la masă ș-uice-așa, dîintr-un nimic
Înșepu zdrăngănească la un capăt de băgic:

-Haida, haida Chefereu’! își trânci jios cășiula,
Astăz vrem să-i baț' ășcia barem cu vr’o Șapce-Nula.
-Șe-i cu cine?!-l întrăbai, zbieri ca bou’ la căsap…
Du-ce la Jăbel ‘năpoi, să ce cauce pî la cap.

-Hai măi nano, c-am sărit măi-năince poarta școlii,
Că-i meci: Chefereu’ nostru cu ștudențî dî la Poli.
Șe fași, ce puni cu prostu?! Făr-o vorbă m-am șî dus,
N-apucai fac niși plata mă luă măido pe sus.

Ș-apăi mă băgă nepotu pîn butoara dî la gard
Dă-m venea d-așa rușine ca tășiunili ard.
Când colo, potop de lume…N-am văzut atâța, baș,
Numa pî la Sfântu’ Gheorghe, la negeia dîn Oraș.

Șî-ncepură, frace, jiocu!… Parc-erau cuprinș drași
C-alergau dup-o surducă douăzăși tolomași.
Lilă-n dunji cu picățăle erau ăi dîn Cimișoara
Iar a noșcii, înfloraț, cum îs prunii primăvara.

Io n-am prișeput, mă frace: cum surduca o-ajiunjeau
Nu ț-o luau, ba chiar în șiudă cu pișioru-n ea dăgeau!.
Dăgea unu, dăgea altu… Mă miram d-așa prostie
Șî-i spusăi lu Ghițulică: -Io mă pro-ntorc la răchie!

Că nu-mi plașie jiocul ăsta, fir-ar forma lor clonțoasă!…
Tot măi bine îi la bert cu uiejili masă.
-Uico, stai nu te prostî! Mă luă atunși, copilu
Și-mi criși în cîcea vorbe, fotbal cam care-i șpilu’.

Șică d-aia bat surduca, să le baje gol în poartă
Ș-ăla-n negru nu îi popă, ăla-i pus ca să-i dăspartă.
Iar d-aud cumva: Haut, haut! nu-i vr’un câne care zbiară,
Haut îi când beșica albă vre să iesă pân-afară.

M-așăzai la loc trepce, fi’ndcă -ndârjîsă jiocu,
-ndîrjîsă șî nepotu suduindu-le nărocu.
Dup-o vreme,-un cheferist subțîrel prăcum un fus
Proțăpi surduca-n ață săriră toț în sus.

țucau de numa-numa… Ghiță-și azvîrli cășiula:
-Uico, șe ce miri ca prostu, doar conduși cu Unu-Nula!
Zvîrle-ț păstă cap cășiula, bucură-ce, du-ce bolii,
nu vrei iei bătaie, c-ășcia cred țîni cu Poli!

Șe fac? Sării dodată ca dăscîncicu-n giochi
Șî numa-l aud pe unu: -Aoleu, m-ai scos un ochi!
-Tași odată, gură spartă, nu măi fașe nebunu,
doar nu-i vreo greutace vez meciu și cu unu!

Nu mă scoace dîn sărice, că dă-ț trag vr’un pumn în nas
Ce învârț ca titirezu preț jiumăta șeas!
Cînd colo, năcaz, nu alta: Golu ni l-or ănulat,
Fi’ndcă picicotul nostru șică-n opsai l-or aflat.

Țîn-ce-atunși urări mamă, șchipături, fluierături,
Suduieli, ocări cu carul șe ieșau dîn mii dă guri.
Ba năcazul șî măi mare -mi pierdui cășiula bună,
Cum o aruncai prea tare n-am putut s-o prind în mână.

Șî măi mult: ăi de la Poli, pînă meciu s-o gătat,
Le-o cam copt-o lu a noștrii: trii goluri, loc, le-o dat.
Ș-am plecat tot suduindu-i, nu c-o luarăm cu Trii-Nula,
Cât mă omoare baba fi’ndcă m-am pierdut cășiula.

poezie de din La Poșmândre - Antologie de poezie în grai bănățean
Adăugat de Sorin OlariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Sorin Olariu

Unuia care se tot împrumută

Ne-a mărturisit cuminte
ia banii de la noi
Ca să-i deie înainte
Nu să-i deie înapoi!

epigramă de din 101 epigramiști retușați și încondeiați de Alexamdru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jiugecata dă apoi

La Sfântu' Pătru, supt poartă,
În cotrinț', poalie, șiupag,
Dzășie muieri, toace-odată,
I s-or fost propcit în prag,
Ca șiară-n Rai intrare,
Că or fost evlavioase
Ș-or avut bună purtare,
Toace or fost credincioase.
Sfântu', cu ocheț nas,
Li-o cerut ca înăince
Să facă, ălea, un pas –
Cari cum n-o fost cumince!
ș-or înșălat bărbatu',
iasă!... Șî n'-una, două,
Or pășît spră Prea-Înaltu'...
C-or ieșît în față nouă.
Numa una o rămas,
(A măi faină, dîntră toace),
N-o făcut, baș, niși un pas,
să-ș' gea Pătru space...
Șî întors spră Prea-Înaltu'
I-o șierut Sfântu, părierea,
Cum îi drept, să-i geie sfatu',
Șie să facă cu muierea?!

-P-ălea d-or făcut un pas
Le iertăm, Petre, șie trudă,
Șî pă aia, d-o rămas,
O iertăm!... Nu vedz că-i surdă?!

poezie de din Antologia poeziei în grai bănățean
Adăugat de Ioan JorzSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Henry Ford

Dacă toți banii mei ar fi 20 de dolari, de 2 dolari aș cumpăra creioane și de 18 dolari aș face publicitate la ele.

citat clasic din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Voce: Michelle Rosenberg
cumpărăturiCartea "My Life and Work: An Autobiography of Henry Ford Paperback" de Henry Ford este disponibilă pentru comandă online la 41.99 lei.

Averea (poezie in grai bănățean)

O murit șî baba Eva
A ei d-abe așceptară,
avea suta dă ani
nu măi dăgea moară...

S-api la îngropășiune
Viniră care care
țânură mult la babă
C-o lăsat avere mare...

S-o fost scris la testament
Tăt se baba –o adunat
sică pucea fie
A măi bogată dân sat

Avea o șioardă vași
Un siopor mare oi
Mulce lanță pământ
Șî bag sama euroi...

Da nepotî foc și pară
Toțî lângă copârșău
Șe plângă beta baba
Să le pară câta rău...

sfăgeau dă numa, numa
Cum averea -si impartă
dabe domnu părince
Măi putu ii daspartă...

- Nu mai sfăgiț atâta
Dzasă popa–n gura mare
Sî vigeț în testament
Șe-o lăsat la fiecare.

mi-i l-o lăsat asară
Dzâsă popa cam înșet
Văd că nu măi apucasă
vi-l de internet...

Ș-api șici testamentu
Un nepot mai zăbuc...
Când acolo averea fusă
Doar o fermă pe feisbuc!

poezie satirică de (august 2011)
Adăugat de Sergiu BoianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 14 mai 2016.
Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Și dacă n-am ghetuțe

Moș Nicolae, de la copii, am aflat
vei veni, așa.... pe înserat
Și vei lăsa în ghetuțe la toți ce își doresc
De-atunci la asta mă tot gândesc....

eu n-am ghetuțe, doar bine știi
Cum au pesemne, mulți alți copii
Eu am niște încălțări...... uzate
Sunt din cârpă, mult purtate

Nici nu am părinți, și asta știi
Așa cum au ceilalți copii,
Și-atunci ghetuțe, cin--mi ia
Sărmana bunicuța mea?

Tata în pădure într-o iarnă a murit
S-a dus s-aducă lemne și viu n-a mai venit
Iar mama, săraca, a înnebunit pe loc
O viață fără tata, n-a conceput deloc.

Ne poartă acum de grijă draga mea bunică
E greu de când bolnavă-i scumpa mea mămică
Noroc c-avem două văcuțe.......
Dar n-are bunicuța bani pentru ghetuțe.

Și văd cum alți copii, ghetuțe cremuiesc
Pentru Moș Nicolae, atent le pregătesc
Scuză-mi îndrăzneala, te întreb..... umil
La mine ai vii? Și eu doar îs un copil.....

Dar știu tu Moș Nicolae, aduci și vindecări
Voi renunța la daruri, fără a avea frustrări
De-ai să-i aduci la scumpa mea mămică
Un pic de sănătate, s-ajute pe bunică......

poezie de (6 decembrie 2013)
Adăugat de Ionel PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Spatiul in opera lui Liviu Rebreanu" de Ionel Popa este disponibilă pentru comandă online la numai 20.00 lei.
Petre Ispirescu

Atâta îi trebui unchiașului auză, ca să-i dea un cuțit ascuțit prin inimă. El, vezi, nu se împăca cu ceea ce zisese ursitoarea d-a doua. O grije mare îl coprinse și, de pe acum chiar, începu a plănui cum să facă să-și scape copilașul de un asemenea rău. Până una, alta, copilul creștea, asculta pe părinți și cartea cu care se născuse din mâini n-o lăsa. Cetea, cetea mereu pe dânsa și învăța, de se mira toată lumea de silința și învățătura dânsului. Când se făcu ca de nouă ani, știa câte în lună și în soare. El însuși ajunsese fie o carte, și toți megiașii veneau la dânsul și-l întrebau despre păsurile lor. Unchiașul se bucura, nu se bucura de fiul său, dară baba știu că nu mai putea de bucurie, văzându-l și frumos, și cu atâta procopseală într-însul. Unchiașul, vezi, era cu cuiul la inimă; știa el ce știa, dară la nimeni nu spunea. Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai frumos și mai învățat. Tot satul îl cinstea și îl asculta ca pe cine știe cine; iară unchiașul, de ce trecea timpul, d-aia se întrista.

în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.
Petre Ispirescu

Feciorul de boier luă fata și se duse cu dânsa la moșiile lui. Acolo avea el niște palaturi cum nu mai văzuse ea. Se cununară, făcând o nuntă de se dusese vestea în șapte țări, și făcură tot ce trebuia pentru rostul căsătoriei lor. Nu trecu mult și fata rămase grea și ea ca toată lumea. Când auzi feciorul de boier una ca asta, nu mai putu de bucurie, și porunci numaidecât să-i facă un leagăn numai de mătase, în care -și puie copiii. Feciorul de boier, când își aduse acasă nevasta, îi dete, pentru trebuințele ei, o fată a unei bahnițe de țigancă ce-și ținea zilele prin curtea boierului cu ce se îndurau stăpânii. Procleta de cioară cum văzu fata, îi puse gând rău. Când sosi ceasul nașterei, fiul de boier nu era acasă, ci dus într-ale sale. Doamna casei trimise pe țigancă aducă o moașă. Ea aduse pe mumă-sa.

citat din povestea Înșir-te mărgăritari de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Fata cea mică se greși într-o zi și spuse surorilor cum argatul care le da flori se roșește ca o sfeclă când vine înaintea lor și cum este de curățel. Cum auzi fata cea mai mare astfel de cuvinte iese din gura surorei sale celei mai mici, unde începu să o dojenească cu niște vorbe cam luătoare în râs, cum de numai se gândească ea a scoate așa vorbe blânde pentru un argat, căci asta ar semăna inima ei este pornită a se planisi cuiva.

în Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Țuțea

Eu, de la vârsta de cinci ani, - așa mi s-a spus mereu - eram cam inteligent. Am intrat în școală cum intră leul în cireadă: o mănâncă toată. Singurul lucru pe care nu l-am putut face în școală a fost idioția parțială, plastică: nu puteam desena un ou.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Progenitură de V.I.P.

Gată banii una-două,
De cum îi virează tata,
De-aia ni se spune nouă
Că-i copilul… de bani gata!

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Se învoiră și rămase; ba încă baba se mândrea, că așa fată nici în casa împăraților nu se găsea, frumoasă și vrednică. Baba mergea mereu în prosteală, cum învățase ea, dară într-o zi îi zise fata să-i cumpere din târg pânză și mătase roșie și verde; baba, biet, din paralele ce adunase din cerșit, îi cumpără. Fata își cusu toată istoria pe două sangulii; și după ce le isprăvi, zise babei se ducă cu dânsele la împăratul, și când va fi pe tron alăturea cu fiul său, sangulia cusută cu verde să o pună pe genuchii împăratului; iară cea cusută cu roșu pe ai fiului său. Baba ascultă și se duse; dară ostașii n-o lăsa intre. Atunci ea făcu zgomot, și împăratul porunci să o lase a intra. Ea, cum intră, făcu cum îi zisese fata, și ieși ca să aștepte vază isprava. Cum văzură sanguliile, împăratul și fiu-său înțeleseră totul. Porunci cheme pe logodnica împăratului...

citat din povestea Cele trei rodii aurite de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avariția e victima a două surse de neliniște: cum să strângă banii și cum să-i cheltuiască.

proverbe indiene
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Cum ziseră și făcură. Se gătiră de drum, își luară fiecare desăguța d-a umeri, în care baba puse pe fund basmaua bărbatului ei, iară unchiașul ștergarul cel vărgățel al neveste-sei, și apucară unul spre răsărit, iară altul spre apus. Nouă zile și nouă nopți se duseră, se duseră, și iară se duseră. Întrebară și pe bun și pe rău, pe mare și pe mic ce ar face ei ca să poată avea un copil. Ceea ce le spuseră să facă ei răspunseră au tot făcut, dară în deșert. Ei căutau să le spuie cineva altceva, ce nu știau ei, dară nu-și găsiră omul. A zecea zi sculându-se unchiașul, ieși afară se spele, ca să pornească la drum mai departe. Când luă ștergarul se șteargă pe ochi, ce să vază? Trei picături de sânge pe dânsul. El își zise: "Trebuie mă întorc acasă, căci Dumnezeu știe ce va fi pățit baba mea." Întinse unchiașul la drum. Nu mai căuta nici de mâncare, nici de odihnă, și se întoarse acasă cum plecase.

în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poveste cu cântec

Tot l"a cappela", doamna a-ncurcat-o,
Cu popa se-ntrecea cam des cu ruga:
Cum soțul a aflat, a cam "tocat-o"...
Că în final ea a scăpat cu "fuga".

epigramă de
Adăugat de Valentin DavidSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nistor: Nu eu, șefu'; eu n-am uitat nimic. Dar tocmai mi-am amintit nici Ly, nici Nick n-au dat banii pentru consumația noastră. Deci ei au uitat ceva, pentru că n-au plătit.
Nick: Ce n-am dat?! "Banii"?! Ce "banii"?
Nistor: Cum adică, "ce bani"? Banii!
Nick: Nu înțeleg... Ce sunt ăia, "banii"? Nu știu ce înseamnă, nu cunosc termenul. Ce înțelegeți voi prin "banii" și la ce vă folosesc?
Nistor: Dar mă uimești! Banii sunt folosiți pentru a plăti obligațiile și datoriile. Dacă voi nu folosiți bani, atunci cum sau cu ce veți plăti acum consumația noastră?
Nick: plătim?! Și asta ce mai înseamnă?
Nistor: Ce vrei spui? Cum să nu știi ce înseamnă plătești?
Nick: Păi... Serios că nu știu! Altfel, aș fi "plătit", cu "banii", cum spuneți voi.
Nistor: plătești înseamnă dai ceva în schimb, achiți consumația. Iar noi am primit multe bunătăți, dar nimeni n-a dat nimic în schimb, ceea ce înseamnă că n-am plătit.
Nick: Aha, înțeleg... Dar de ce să dăm ceva în schimb?
Nistor: Pentru că așa se procedează de obicei, așa e corect. Nu poți primi ceva, fără a da altceva în schimb, altfel rămâi dator.
Nick: Deci voi dați în schimbul a ceea ce primiți "banii".
Nistor: Da, noi dăm bani, căci ei sunt făcuți pentru așa ceva.
Nick: Aha; deci "bani".

replici din romanul Proxima de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dorel Schor

Pentru numai o sută de dolari, doctorul m-a scăpat de tot ce aveam: o sută de dolari...!

aforism de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Dor de primăvară

Vreau s-aud cum crește iarba,
cum copacii dau în floare,
Cum începe iarăși treaba
când pe cer soare răsare.
văd cum dezgheață lacul,
cum iarna moare de ciudă.
Cum în luncă, pitpalacul
cântă, lumea să-l audă.
văd albul cum se pierde,
cum susură izvoarele.
Câmpia se-îmbracă-n verde,
din sud se-întorc cocoarele.
Astfel, totul prinde viață.
Pământul se încălzește.
Și-într-o bună dimineață
Natura se primenește.

poezie de (2 martie 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nu sunt bani pentru învățământ

Cum situatia-i nasoală,
dăm toți banii pe hârtii,
renunțăm de tot la școală
Și-atunci vezi economii!

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum îmi cam lipsesc banii, mi-e frică să n-ajung un muritor de sete.

aforism de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!