Ursul, nemaizicând nici o vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaga din marginea pădurei și-și vâră-n apă toată coada!... În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheța limba-n gură și chiar cenușa de sub foc. Îngheață zdravăn și apa din băltoagă, și prinde coada ursului ca într-un clește. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozei și de frig, smuncește o dată din toată puterea. Și, sărmanul urs, în loc să scoată pește, rămâne făr' de coadă! Începe el acum a mornăi cumplit ș-a sări în sus de durere; și-nciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar șireata vulpe știe cum să se ferească de mânia ursului. Ea ieșise din vizuină și se vârâse în scorbura unui copac din apropiere.
Ion Creangă în Ursul păcălit de vulpe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre urși
- citate despre gheață
- citate despre durere
- citate despre vânt
- citate despre pești
- citate despre noapte
- citate despre gură
- citate despre foc
- citate despre copaci
Citate similare
Ursul, auzind că încă-l mai ia și în râs, se înciudează și mai tare și se răpede iute spre copac; dar gura scorburei fiind strâmtă, ursul nu putea să încapă înlăuntru. Atunci el caută o creangă cu cârlig și începe a cotrobăi prin scorbură, ca să scoată vulpea afară, și să-i deie de cheltuială... Dar când apuca ursul de piciorul vulpei, ea striga: "Trage, nătărăule! mie nu-mi pasă, că tragi de copac..." Iar când anina cârligul de copac, ea striga: "Văleu, cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!" În zadar s-a năcăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului. Și iaca așa a rămas ursul pâcâlit de vulpe!
Ion Creangă în Ursul păcălit de vulpe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate de Ion Creangă despre urși, citate despre râs, citate de Ion Creangă despre râs, citate despre picioare, citate de Ion Creangă despre picioare, citate de Ion Creangă despre gură sau citate despre crengi
Făt-Frumos: Nu vrei să-ți aduc eu salată din Grădina Ursului?
Ileana: Nu, mulțumesc! Mai bine iau de la aprozar. De ce să furi salată din grădina altuia? Fie și a ursului. Ursul a pus-o, ursul s-o mănânce!
replici din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și umor despre urși, umor despre mâncare, umor despre mulțumire sau umor despre Făt-Frumos
Țăranul mergea pe lângă boi și-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă acasă și să ieie pelea vulpii. Însă, cum au pornit boii, vulpea a și început cu picioarele a împinge peștele din car jos. Țăranul mâna, carul scârțâia, și peștele din car cădea. După ce hoața de vulpe a aruncat o mulțime de pește pe drum, bine... șor! sare și ea din car și, cu mare grabă, începe a strânge peștele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la bizunia sa și începe a mânca, că ta... re-i mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.
Ion Creangă în Ursul păcălit de vulpe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre boi, citate despre țărani, citate despre început, citate despre sat, citate despre mâncare sau citate despre mâini
Căută ursul citurelele, le legă de picioarele vulturului și acesta zbură ca vântul înspre apa Iordanului și se întoarse ca gândul. Ursul nu se mișcă de la capul lui Țugulea. Cum veni vulturul, turnă ursul apă moartă peste toate ranele și se închegă carnea, turnă apoi de două, trei ori, apă vie și se vindecă Țugulea de toate metehnele, rămâind cum l-a făcut mă-sa, sănătos și întreg. Văzându-se Țugulea voinic ca și mai-nainte, mulțumi vulturului și ursului.
Petre Ispirescu în Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vulturi, citate despre apă, citate despre sănătate, citate despre mulțumire sau citate despre gânduri
Țugulea scăpase cu o scânteie de viață, căci frații nu-l omorâse de tot. Când a fost dat ei cu sabia, le-a tremurat mâna de frică și nu i-a retezat capul. El, viindu-și nițel în simțiri, și neputându-se scula, a început a geme de durere și urgie, mai cu seamă când văzu că nu era lângă dânsul nici fata, nici calul. Și gândindu-se la triștea lui și la biata fată pentru care nu știa ce o să pață și ea din mâna fraților lui, își aduse aminte de vultur și de urs. Nu trecu mult și se pomeni cu vulturul la capul lui. Și pe când îi spunea ce păți, odată se auzi prin pădure glasul ursului: mor! mor! mor! Venea, nene, ursul, de duduia pădurea, trosnea uscăturile pe unde călca și răpăia ramurile pe unde trecea. Vulturul cât p-aci era s-o ia la sănătoasa, dară dacă văzu că și ursul vine în ajutorul lui Țugulea, se lăsă din zbor iarăși lângă dânsul. Abia mai putu Țugulea să spună și ursului ce păți. Apoi cu grai stins ceru nițică apă. Vulturul se repezi la fântână și-i aduse apă în gușă. Până atunci zise ursului să-i pipăie ranele, fiindcă el nu e cârnic, și să-i așeze toate oscioarele la locul lor, de vor fi zdrobite. Cum îi aduse apă, Țugulea bău.
Petre Ispirescu în Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zbor, citate despre păduri, citate despre viață, citate despre moarte sau citate despre frică
Ursul Veta
Ursul Veta a fost un urs ciudat
cu nume de femeie și trupul de bărbat.
Poet fiind, se smulse din fiare și din funii
și din belciug și-și puse în nas belciugul lunii.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși, poezii despre timp, citate de Eugen Jebeleanu despre timp, poezii despre poezie, poezii despre femei și bărbați, poezii despre femei sau poezii despre bărbați
Noroc chior
Vulpoiul s-a cuplat cu o ursoaică și-o vizita acas' necontenit,
Căci ursul, cu o coadă foarte scurtă și nopțile mergea la pescuit.
Se petreceau orgii fără de seamăn, beții, manele, dansuri din buric,
Vecinii șușoteau pe-ascuns la colțuri, dar culmea, ursul n-a aflat nimic.
Idila lor dura de multă vreme și ei erau destul de relaxați,
Iar ursul n-a băgat deloc în seamă că unii ursuleți erau roșcați.
Vreo doi aveau chiar și o coadă lungă, ce o purtau cu șarm și sex-appeal,
Dar soața îi spunea la urs că-i numai, fiindcă e fantastic de viril.
În prag de seară se porni o ploaie, cu fulgere ce coborau din nor,
Ursoaica-n vizuină, cu vulpoiul, își consumau partida de amor,
Când bietul urs, murat până la piele, se-ntoarse la bârlog inopinat
Și auzind cum geme-a sa nevastă, intră-năuntru foarte speriat.
Dar mare-i fu surpriza și mirarea când a văzut vulpoiu-aproape nud
Și grabnic puse mâna pe o pușcă, deși era îngrozitor de ud.
A tras un foc în curtezanul care, făcând din pat o săritură scurtă,
S-a-mpiedicat flagrant chiar în desuuri, aterizând chiar lângă urs, pe burtă,
Iar glonțul ce-a pornit cu zgomot mare, ca fulgerul din gura de la flintă,
Se-nfipse în peretele din spate și nu a nimerit direct în țintă!
Morala
Când mergi prea des acasă la vecine
Și soțul are pușcă-n panoplie,
Mai bine prins, cu budigăi pe vine,
Decât să iei un glonț în scăfârlie!
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vecini
- poezii despre soție
- poezii despre căsătorie
- poezii despre surprize
- poezii despre sperieturi
- poezii despre soț
- poezii despre seară
- poezii despre relaxare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Amu, într-una din zile, flăcăul se scoală de noapte, face mămăligă îmbrânzită și ce-a mai dat Dumnezeu, pune mâncarea în traistă, înjugă boii la car, zice Doamne-ajută și se duce la pădure, să-și aducă un car de lemne. Și ajungând el în pădure pe când se mijea de ziuă, a tăiat lemne, a încărcat carul zdravăn și l-a cetluit bine, și pân-or mai mânca boii, s-a pus să mănânce și el ceva. Și după ce a mâncat cât a trebuit, i-a mai rămas o bucățică de mămăligă îmbrânzită și, făcând-o boț, a zis: "Ce s-o mai duc acasă? ia s-o pun ici pe teșitura asta, că poate-a găsi-o vreo lighioaie ceva, a mânca-o și ea ș-a zice-o bodaproste". Și punând mămăliga pe teșitură, înjugă boii, zice iar un Doamne-ajută și, pe la prânzișor, pornește spre casă. Și cum a pornit el din pădure, pe loc s-a și stârnit un vifor cumplit, cu lapoviță în două, de nu vedeai nici înainte, nici înapoi. Mânia lui Dumnezeu ce era afară! să nu scoți câine din casă, dar încă om! Însă dracul nu caută mai bine; la așa vreme te face să pierzi răbdarea și, fără să vrei, te vâră în păcat.
Ion Creangă în Povestea lui Stan Pățitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mămăligă, citate despre zile, citate despre viscol, citate despre timp, citate despre religie sau citate despre lemn
Și mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat și, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, își lucrase un car și-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ș-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proțap cu toată puterea, dar carul nu ieșea. Știți pentru ce? Așa: ușile era mai strâmte decât carul. Rotarul voia acum să taie ușorii, spre a scoate carul. Noroc însă că drumețul l-a învățat să-l desfacă în toate părțile lui, să le scoată pe rând afară ș-apoi iarăși să-l înjghebe la loc.
Ion Creangă în Prostia omenească
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățătură, citate de Ion Creangă despre învățătură, citate de Ion Creangă despre timp, citate de Ion Creangă despre sat, citate despre noroc, citate de Ion Creangă despre noroc sau citate despre drumeție
N-am îndrăznit multă vreme să spun nimănui nimic nici despre epoca de întuneric, nici despre cheia de aur pe care o găsisem într-o zi cu soare. Cum am ajuns acasă, m-am gheboșat asupra cărțuliei mele ș-am izbutit să scot din ceață Ursul păcălit de vulpe și Acul și barosul, povestirile pentru copii ale lui Creangă, de la sfârșitul vechiului și uitatului său abecedar.
Mihail Sadoveanu în Cheia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre întuneric, citate despre sfârșit, citate despre păcăleli, citate despre aur, citate despre acasă sau citate despre Soare
Ursul îndrăgostit de vulpe
Mergând ursul prin pădure
A văzut vulpea șireată,
Ce vroia pește să fure
Prefăcându-se că-i beată.
- Coană vulpe, ce-ai băut
Că te clatini pe picioare?
Să furi pește te-am văzut...
Poți răspunde, oare?
- Ursule, mă mai gândesc
Glasu-mi este tremurat,
Și nu pot să îți vorbesc
Despre pește și furat.
- Atunci, ești vulpe "cinstită"
Poate că mi s-a părut...
Ai băut, ești amețită
Și eu hoață te-am făcut?
- Sunt cinstită, să mor eu...
N-am furat mai niciodată,
Și mă jur pe dumnezeu
Că sunt o vulpe curată.
- Cumătră, te văd murdară
Pe unde te-ai tăvălit?
Urșii toți, mie, să-mi moară
Dacă tu, nu m-ai mințit...?
- Ursule, m-am îmbătat
Am băut multă răchie,
Și-ntr-o groapă m-am culcat
Alceva, vulpea, nu știe!
- Ho, ho, ho, ce proasă-mi ești
Vino aproape de lac,
Oglindind, să te privești:
Ești murdară, ca un drac!
- Ursule, am amețeală
Poate cad și mă înnec,
Alcooolul, este-o boală
Și mai bine, plec!
- Nu pleca, mai stai puțin
Stai cu mine să cinăm,
Desfac, o sticlă cu vin
Toată noaptea - ne distrăm!
- Ursule, mă cam grăbesc
Am mâncare, băutură,
Dacă vrei, îți dăruiesc:
O frăguță, gură...?
- Cumătră, te mai aștept
Sunt îndrăgostit de tine,
Sunt un urs, cinstit și drept
Și minciuna ta, nu ține!
- Ursule, îți spun cinstit
Mă grăbesc tare de tot,
Am deja al meu iubit
Și mai mult, nu-ți pot!
- Atunci, fie, du-te fată
Căci Doamne ferește,
Când te-o vede soțul, beată
Nu te mai iubește!
- Mă iubește, am un leac
Că-i place de mine,
Plăcerea îi fac
Și-n brațe mă ține!
Of, și eu în brațe te-aș strânge
Dar, o las să plece,
Inima, că mi se frânge
Și greu îmi va trece.
Și-uite-așa, vulpe-a scăpat
Ursul a rămas,
Amăgit, și supărat
Și fără de glas.
Acum, fuge, prin pădure
Și se face nevăzut,
Va mânca, probabil, mure:
Și dragostea, i-a trecut?...
fabulă de Paul Preda Păvălache (12 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre mâncare, poezii despre vorbire, poezii despre supărare, poezii despre religie, poezii despre păduri sau poezii despre promisiuni
Vulpea și alte dobitoace (Fabula înscăunării)
O vulpe șuie, tinerică,
Ce nu știa deloc de frică,
S-a hotărât, de dimineață,
Că-i musai de-a ieși în față.
Gătită foc, nevoie mare,
Își puse coada pe spinare
Și-n mersu-i sprinten juna vulpe
Își etalează-a sale pulpe.
Se-nvârte printre dobitoace,
Campanie de zor își face,
Se dă pe lângă-un lup burtos,
Ce e la pungă foarte gros
Ș-are un jilț în Parlament,
Că vulpea noastră, evident,
Țintește să ajungă sus,
De-aceea și la bou s-a dus
S-o sprijine în adunare,
Pentr-un fotoliu cât mai mare.
Trecu și pe la un măgar,
Că vocea lui, se știe clar,
Când rage pe la adunare
Câștigă orice confruntare
Și toate cele dobitoace,
Cum zice el așa se face.
Propuse, deci, pe juna vulpe,
Ce-l amețea cu-a sale pulpe -
Ministru chiar atunci, pe loc
Și iată, niciun dobitoc
Nu s-a împotrivit deloc.
Morala:
Dobitoace mari, vulpițe
Tupeiste și pipițe,
Fiare ale codrului -
În fruntea norodului.
fabulă de Mariana Dobrin din Țara lui Papură-Vodă (18 iunie 2010)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre voce, poezii despre parlament, poezii despre măgari, poezii despre miniștri, poezii despre ministere, poezii despre lupi sau poezii despre frică
Când doi se ceartă...
Ursul, se lupta cu lupul pentru tronul din pădure,
Să ajungă la putere și bugetul să îl fure,
Moțiuni, trădări infame și limbajul suburban
Erau arme folosite să se-ajungă la ciolan.
Moș Martin, în bătălie cu o haită de lupi tineri,
A pierdut săracul coada, asta într-o zi de vineri
Și-a trecut în opoziție, hăituit și de străini,
De-a ajuns doar să înjure și să mânce rădăcini.
Lupii asmuțiți din umbră, dar fățiș, de un lupan,
Ce știa de fapt tot natul că era un dog german,
Mazilit-au fără milă urșii de la stat, apoi
Și-au plasat pe loc confrații cu salarii-n euroi.
Au ajuns și câini pe funcții după un cumplit răzbel,
Că urcat-a la Finanțe un cățel micuț și chel,
Ce era fățiș, pe-o labă, chiar cu dogul amintit,
Ajungând chiar șef de haită, mazilind un travestit
Cântăreț de operetă, cu un glas dumnezeiesc,
Ce era o corcitură de dulău ardelenesc.
Amândoi au prins ciolanul cam golaș și descărnat
Și au tras de el cu forță, fiecare separat,
Până când de-atâta luptă și cumplită tevatură,
Au scăpat, de oboseală, osul mult râvnit din gură.
Ursul ce trecea pe-acolo mormăind încet și rar,
L-a-nhățat cu lăcomie mulțumind frumos de dar,
Însă pacifist din fire n-a uzat de termeni duri,
Ci a spus, când o să moară, le va da firimituri.
Morala 1
În politica înaltă se modifică discursul:
Când cățeii-n van se ceartă, va lua ciolanul ursul!
Morala 2
Dacă îți lipsește coada nu-i un mare handicap,
Mult mai grav, e la putere, să ajungi și să n-ai cap!
Morala 3
Un ciolan cu carne grasă lasă gust plăcut în gură,
De îl dregi cu o palinkă și un gulaș- garnitură!
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre război, poezii despre înălțime, poezii despre șefi, poezii despre trădare sau poezii despre trecut
Vulp' de ursu' păcălită (poezie pentru copii)
Dragi copii, de grădiniță
Astăzi, nu mai am peniță
Nu mai am nici pic cerneală
Am luat un patru la școală
Am rămas tot... corijent
Sigur, sunt și repetent
Cred că... am îmbătrânit
Și la minte m-am scrântit!
Când eram la grădiniță:
Nu aveam deloc peniță!
Nu aveam, nici pic cerneală,
Nu-mi ardea, deloc, de școală,
Eram, tare neatent,
Grupa mică... repetent!
De atunci, eu, m-am scrântit:
Moș bătrân - îmbătrânit!
Școala, este serioasă,
Școala, este și frumoasă:
Dacă nu ai grădiniță,
Dacă nu ai nici peniță,
Dacă ai băut cerneala:
Ai ratat, acum, și școala
Poți să fi cât de atent
Tot rămâi... și repetent.
Cum mai scriu eu măi copii...
Cum mai scriu eu poezii?
Mă gândeam, să vă mai scriu...
O poveste, nici nu știu:
Cu rățușca mea urâtă,
Cu pisica, aia... mută:
O poveste, ca să fie
Și s-aducă veselie.
Dar acum sunt supărat:
Sunt rățoiul fermecat,
Am cu mine un cățel:
Grohăie, ca un purcel;
Am cu mine o pisică
Chițăie, și este mică;
Am cu mine, un cocoș:
Măcăne, de zici... că-i moș!
Vai de mine, ce mă fac!?
Ce povești mai scot din sac:
Sacu-mi este găurit!
Chițăilă, a pierit!
Fug, iute, după... cățel:
Grohăie ca un purcel;
Vai de mine, sunt un moș:
L-am pierdut, și pe... "cocoș".
Na, copii, acum, ce fac?...
Mă duc!... pe la pește-n lac:
Bag, în ap'a-mea... codiță,
Îmi ascut și o... peniță,
Stau acolo, până-mi vine...
Pân' mă-nțeap'... un mărăcine
Și când trag coada afară?!...
Aduc, peștele, la școală!
Dragii mei, și scumpi copii
O poveste auzii:
Peștișorul fermecat,
Peștișorul supărat...
Cam așa, am auzit
Pe la voi când am venit:
Iar acum, chiar mă gândesc
Să mă duc să pescuiesc:
Coadă am! Îi prind un ac:
Stau pe lac și fac... "mac-mac"
Peștii, când vor auzi
La mine, că vor veni:
Se vor agăța de ac
Ridic, coada... "maca-mac"
Și întreb: "Măi, care-mi ești
Peștișorul, din povești?"
Vai de mine, dacă-l prind:
În tigaie, mi-l întind!
Un cuțit, mare, mi-ascut
Și de-oi fi... un pește mut:
Îl fac eu să îmi vorbească!
Și-n ulei!... să se prăjească:
Și să fie... aurit!
Că de nu, a și murit!
... Aoleu! Dar ce mă fac:
Dacă, îmi pică din sac?
Sacul meu e găurit,
Poveștile-mi au pierit,
Am în față o pădure...
Mă duc, ursul pe la mure:
Și văd, eu, ce va mai fi
Și pe cin', voi, întâlni!
Uite vulpea!... din poveste:
Strânge pentru iarnă pește...
Poate-i vulp', ăl, păcălit
Și de foame îi lihnit:
Ursul, dacă-l va vedea
Iute, se va speria:
Și să vezi, ce-mi pescuiesc
Peștișorul, ce-mi doresc...
Văleu! Vulpu' a fugit!
Peștele mi l-a pitit:
La cărat pe tot în gură,
La pitit în scobitură,
Ce mă fac! Și ce mă fac
Mi-au furat peștii din lac:
Peștișoru-mi fermecat
Poate mi l-a și... mâncat?!
... Ia stați măi copii așa:
Parcă... știu și eu ceva,
Nu prea știu eu să citesc
Dar puțin... îmi amintesc:
Urs, pe vulp', a păcălit;
Vulp', parcă... a-nebunit;
O Scufiță, pe la mure...
Bunicuță... prin pădure,
Vai de mine, ce rău este
Să nu știi nicio poveste:
Carte, dacă învățam
O poveste, tot știam!
Așa, stau și mă gândesc:
Nu știu ce să păcălesc,
Aș mânca și eu un pește:
Dar nu știu: cum se prăjește!
Acum, sunt și obosit;
Prin pădure, rătăcit;
Nu am pește, nu am casă;
Nu am peștele, pe masă;
Și chiar... dacă, l-aș avea
Pisica, mi l-ar mânca:
Pisica, e vulpe hoață
Și peștele, mi-l înhață!
Mai bine, dorm în pădure:
Mănânc fragi, și mănânc mure,
Și la iarnă, hibernez:
Pe la școală mă visez...
Învăț, și eu, o poveste,
La vară voi prinde pește,
Și de-oi fi, să mai trăiesc:
Vin eu și vă povestesc!
Pân'atunci, copii, mai este:
Coada, poate îmi mai crește,
Dacă am coadă stufoasă
Am și peștele pe masă:
Să mănânce și pisica,
Să mănânce și bunica,
Lupu, rața, cine-o fi
Și cine va mai veni.
Acum, eu, vă părăsesc
Înapoi la voi privesc:
Voi sunteți copii cu carte
Mergeți iute mai departe
Eu sunt moș, rămân în urmă
Părăsesc, a voastră "turmă",
Și poate, că într-o zi...
Noi, ne vom... mai, întâlni!
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (26 august 2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre rațe, poezii despre păcăleli, poezii despre pești, poezii despre școală sau poezii despre învățătură
Șade pielea ursului în târg și ursul în pădure.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe proverbe despre urși sau proverbe despre păduri
Parada cozilor
Leul, trecând mai ieri pe stradă,
Jivinele-i făceau din coadă,
Doar vulpea i-a stricat parada
... Că îi scurtase ursul coada.
epigramă de Vasile Toma din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre urși, epigrame despre trecut sau epigrame despre lei
Vin și apă
Tata Noe avea fermă de struți și de alte păsări, în stil mare,
El mânca oul cu polonicul dintr-o cupă cât o căldare;
Supa lui era Supă de Elefant, iar la cină peștele, un cașalot,
Dar oricum toate erau mici comparate cu cotețele din arca lui, socot;
Noe mai mereu spunea nevestei când se așezau la masă,
"Câtă vreme nu intră-n vin, unde se duce apa chiar nu-mi pasă."
S-au rupt zăgazurile slavei și apele au năvălit, căzând cum cade un perete,
Iar stelele de pe cer au dispărut ca bulele de aer din chiuvete,
Oceanele s-au umflat până în gâtul iadului, să-l astâmpere de sete.
Iar Noe, privind în sus: " Se pare că iarăși plouă zdravăn, pe-îndelete,
Varful Matterhon o fi acum pe fundul mării, o biată creastă joasă;
Mie, cât timp nu intră-n vin, unde se duce apa chiar nu-mi pasă."
Dar tata Noe a păcătuit, ca și noi, de altfel; a umblat pilit pe drum
Până când, drept pedeapsă, a început o secetă cumplită cum, necum,
Nu se găsea strop de vin prin crâșme ori biserici, nici măcar de-împărtășit,
Pentru ca Blestemul Apelor a secat toată seva fructului oprit:
Se afla apă numai pe altarul Celui Prea Înalt și pe-a Episcopului masă,
Dar mie, câtă vreme nu intră-n vin, unde se duce apa chiar nu-mi pasă.
poezie celebră de G.K. Chesterton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre început, poezii despre tată sau poezii despre stele
Vulpea și Ursul
Într-o toamnă-așa târzie
Un noiembrie să fie
Au decis animalele
Să-și aleagă regele.
Animale s-au bătut
Să se-aleagă cu-un ținut.
Însă în lupta finală,
Să rămână un stăpân
Au rămas, vreau să vă spun,
Vulpea și cu ursul brun.
Mai demult, bunica vulpii
Se aflase-n fruntea turmii,
Dar muncind puțin și rar,
A lăsat un gust amar.
Bunicuța a-nvățat-o
Pe vulpița urecheată
Niște șiretlicuri fine
Pe ursul brun să-l domine.
Ursul brun le-a explicat
Animalelor din sat:
Dacă-o vreți pe nepoțica,
Vă conduce iar bunica.
Speriați de-această veste
Că bunica din poveste
S-ar întoarce să le facă
Viața-mară încă-o dată,
Animalele au spus
Regele să fie urs.
fabulă de Marius Cătălin Nistor (16 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Cătălin Nistor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre animale, poezii despre sat sau poezii despre monarhie
Vezeteul se dă iarăși jos din capră, prinde cucoșul și-l azvârle în fântână! Cucoșul, văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe-a înghiți la apă; și-nghite, și-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară de-acolo afară și iarăși se ia în urma trăsurei, zicând: "Cucurigu! boieri mari... Dați punguța cu doi bani!"
Ion Creangă în Punguța cu doi bani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Ion Creangă despre apă, citate despre pericole, citate despre cocoși, citate de Ion Creangă despre cocoși, citate despre bani sau citate de Ion Creangă despre bani
Acasă, boierul zice unei babe de la bucătărie să ia cucoșul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic și să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoșul, cum vede și astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; și toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce stinge focul de tot, și se răcorește cuptoriul; ba încă face ș-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iesă teafăr și de-acolo, fuga la fereastra boierului și începe a trânti cu ciocul în geamuri și a zice: "Cucurigu! boieri mari... Dați punguța cu doi bani!"
Ion Creangă în Punguța cu doi bani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre inimă, citate despre draci sau citate despre cuvinte