Elegie

Risipite în derizoriu
Stihurile melancoliei
Plângeau despletite
Cu rime întortocheate
Prin tărâmul dezolării
Cu neprihănire tristă
Şi tânguiri în lacrimi
De mâhnire şi de apăsare
Transmiteau împrejur
Perspectiva unui neant
Mesaje de bocet cu alean
Dureri de noimă adâncă
Evocând aspiraţii sacre
Zel de parabole imense
Cu arii în decor nostalgic
Prin orizonturi confuze
Invocând simţiri sublime
Dinspre meleaguri angelice.

poezie de David Boia (22 martie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără titlu

Anonim pe deplin
În ţara nimănui
Fără nici o noimă
Pe tărâmul dezolării
Cu idei diforme
Prin haosul necunoaşterii
Cu retorica interzisă
Şi metafizica zdruncinată
Mai emite în van
Doar interjecţii sterpe
Rătăcind în absolut.

poezie de David Boia (5 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşirea

Şi a ieşit omul din neant
Ca dintr-un vârtej de tornadă
Umbră translucidă şi difuză
Înfăşurat în scutece de haos
Delegat cu sarcini tainice
Ca dintr-un plan providenţial
Înzestrat cu suflet şi imaginaţie
Dotat aievea cromozomi şi gene
Conştiinţă infantilă minte puerilă
Începutul multor tentaţii
Făuritor de obiecţiuni
Purtător de idealuri angelice
Sau aspiraţii în forme inedite
Subiect subiectiv de existenţă
Jonglând între supoziţii şi abţineri
Şi s-a contaminat de cutume
În decursul vremurilor incerte
Pe neamuri culori şi paliere
Caracter schimbător şi sensibil
Îndreptăţit să poarte speranţe
Până la noi mesaje mesianice.

poezie de David Boia (17 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgii

Ne invadară ample nostalgii
Ca un diluviu fluent de emoţii
Din imagini sau din amintiri
Cu dedicaţie de la înaintaşi
Sau strămoşii plecaţi dintre noi
În mod haotic dar şi insistent
Nostalgii cu barbă şi cu plete
Nostalgii cu aripi şi petale
Cu zbateri tumultoase prin văpăi
Ne dau ocoluri şi ne fac tumbe
În spaţii proxime sau adiacente
În bătături sau în prim planuri
Stau la sfat apoi încing o horă
Amplă întinsă şi duioasă horă
Pe modelul unei galaxii imense
Provoacă evocări sacre şi suvenire
Doruri armonice duioşii impozante
Nostalgii terestre nostalgii astrale
Expresii angelice de anvergură.

poezie de David Boia (7 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plângeau viorile-n grădină

Plângeau viorile prin crânguri
Spunând doar lunii-n glas şoptit
Că timpul arde-n ample ruguri
Pătruns de dor la foc mocnit.

Prin faldurile de maramă
Simţeam suflarea lui arzând
Şi parcă fără nici o teamă
Păşeam prin el ca într-un gând.

Plângeau viorile-n grădină
Şi băncile încă plângeau
Se scuturau în rădăcină
Sau poate-n timpul ce erau.

Iar printre sute de suspine
Ce au rămas în urma mea
O clipă poate aş reţine
Să o zidesc lângă o stea.

Plângeau viorile prin gânduri
Precum la moartea unui veac
Iar slove se strângeau în rânduri
Să fie peste timpuri leac.

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este imposibil ca să mai suferim altcum decât cu inutilitate şi satanism. Orice poezie din Baudelaire spune omului modern mai mult decât excesele sublime ale sfinţilor. Abandonându-ne dezolării ca unui dans sau unei beţii, cum ne-ar mai interesa o scară a perfecţiunii pin durere? Omul modern nu este la antipodul sfinţilor prin superficialitate, ci prin incontrolabilul şi irezolvabilul condiţiei sale, prin complacerea într-un dezmăţ tragic şi prin lunecarea în lumea unor decepţii veşnic reînnoite.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dinspre albastru picură a ploaie

Dinspre tăcere fluturi desenează,
Cu-aripe moi, ascunse orizonturi
Şi curcubeie care-mi descifrează
Pinul ascuns... din risipite conturi.

Excentric alb, prin visele rebele
Parfumul răsăritului... persistă,
Amestecat cu pulbere de stele
Şi c-o ispită veşnic... fantezistă.

Provocator... te-nvaţă menuete
Pierdute-nspre amurgul inegal,
Ce-alunecă... în părul unei fete
Şi-n aşternutul ca un madrigal.

Dinspre albastru... picură a ploaie
Răstălmacind aducerile-aminte
Şi aşteptând destinu-ntr-o odaie,
Tăcută, drăgăstoasă şi fierbinte.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De peste ere
Planeta tot mai tandră
Prestează sincron
Tumbe sacre în decor
În drumul spre infinit

tanka de David Boia (28 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântece

Mesaje vii
Din străbuni
Străfulgerări
Originale
Şi mistice
De suflet
Şi de iubire
Invocând
Universul
Sacru şi divin
Autentice
Şi nostime
Antologii
De bun augur
Ecouri subtile
Căi asimptotice
De urmat
Peste veacuri
Şi milenii

poezie de David Boia (15 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem la gerunziu

Mereu invocând
Adesea accesând
Un poem din gând
Cu el rezonând
Ca el fremătând
Plutind orişicând
Cu râvnă formulând
Cu zel consemnând
Exigent sau blând
Cu fast înălţând
Cu dânsul vibrând
Pe ritmuri la rând.

poezie de David Boia (28 ianuarie 2016)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porumbei

În zorii
acestei ere
am văzut
cum acei
porumbei
albi şi curaţi
în stoluri
să înălţau
în azur
invocând
tangibil
divinitatea
la orizont
ca nişte
poeme sacre
cu graţie
şi cu har
şi au ajuns
duios
de aproape
de îngeri.

poezie de David Boia (19 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repere

Poate e un acord al tainelor
prin ceaţa adâncă
N-am văzut niciodată un ghid umilit-
spre nord, pe coapsa copacului
Se lăfăie sfidător verdele muşchi,
dinspre sud, încet-încet
broasca ţestoasă
sporovăind sub scutul voievodal.

Când împrejur
clipa dănţuieşte-n resorturi
gata să scapete.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nelinişti

Nelinişti prin stomac trecătoare,
Roi de fluturi
Şi păsări zburând spre plus infinit,
Pace, căldură, culoare,
Primul sosit...
Liniştea, când cerul senin se coboară-n furtuni,
La margini de lumi...
Râuri de fericire
Peste cuvioase furtuni...
Ropot de cai în tânguiri,
În irişi pătaţi de sentimente confuze...
Doar tu treci ca un necunoscut
Prin pădurea de sentimente,
Prin oceanul de frunze
Ce ţi se deschide în suflet,
Ca o poartă spre vis.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise cu dedicaţie

Visele evoluează ascendent
Din aspiraţii în dorinţe
Din gânduri în speranţe
Pe itinerare de lumină
Ca zboruri de păsări albe
În compania unei reînvieri
Cu fler ca pasărea Phoenix
Perpetuă sau interminabilă
Formulă dezinvoltă de succes
Simbol verosimil al renaşterii
Motivând idei plauzibile
Invocând scenarii de efect
Tot timpul căutând călăuze
Până departe la cete de îngeri
La porţile unui spaţiu divin
Într-un periplu binecuvântat.

poezie de David Boia (31 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna florilor
Prin sanctuarul păcii
Ieşiri în decor
Sărbători câmpeneşti
Momente patetice

tanka de David Boia (1 mai 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deviza unui trubadur

Faceţi măi stânga împrejur.

monostih de David Boia (3 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perspective

Investind în poeme virtuale
Cu nuanţe charismatice
Accesăm deziderate de viitor
Plus aspiraţii pentru mâine
Năzuinţe tendinţe şi idealuri
Pentru cei mulţi dintre noi
Ori pentru toată specia umană
Dorinţa de a oferi mesaje
La cei de azi sau la urmaşi
În configuraţii agreabile
De preferinţă forme artistice
Alteori estetice sau plastice
Selectând cele pasibile de valoare
Pe cele susceptibile semnificaţii
Sau cele purtătoare de calităţi
Proiecte artistice de anvergură
Resorturi ale fanteziei creatoare
Structuri ideatice de iscusinţă
Lăsăm după noi dividende idilice
Moşteniri sacre pentru fii
Cu trăire pentru eternitate
În speţă pline de charismă.

poezie de David Boia (5 ianuarie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipotecă

Numai şi numai
în fieful
lui Eminescu
puteau să nască
aştri incandescenţi
din pasiune

Luceferi de foc
din dăruire şi zel
cu nuanţe sacre
chipuri ingenui
în haosul veşniciei

Numai noi ceilalţi
suntem mereu
în contratimp
pe alte itinerare.

poezie de David Boia (8 martie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe surse

Au fost vorbe ancestrale
Dar şi vorbe labirint
Unele îmbrăcate-n zale
Dar de existenţa lor
Se ştie numai succint
Mai sunt vorbele confuze
Şi cele vorbe ce mint
Iarăşi evidenţa lor
Cine poate să-o refuze
C-a scăpat de sub control
Când vorbele deochiate
Vin cu exaltare-n cor
Astea-s toate complicate
Astea şi mai tare dor
Purtând cu sine mesaje
Prin spaţiul exoteric
Răscolind clipe haine
Rătăcind peste pasaje
Performează de la sine
În alt univers himeric.

poezie de David Boia (10 decembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fuga este o apăsare peste capetele zdrobite
gândul este o apăsare peste natură,
cum tu, dragostea mea
eşti o apăsare.
Ar fi, vă suflu, dragii mei hoţi, călăi şi criminali,
ar putea fi o salvare!
Când substantivul solemn
nu se potriveşte cu verbul bezmetic
ne-am putea salva prin bâlbâire.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inscripţii pe păsări

să nu crezi că nebunul care visează
nu are şi el o noimă gesticulând
poate compune pe gablonţuri de fum
o simfonie adâncă, înourată
sau străpunge cu spada o zămislire
înceţoşată

să nu crezi că visurile desperecheate
nu au şi ele o noimă murmurând
poate ascund sub aripi gândul neînţeles
ca frumuseţea de a muri în zbor
sau poate un eres

să nu crezi că eu şi cu tine nu avem o noimă
rătăcind
prin crepusculii de jar ai unor tei
poate suntem nişte inscripţii pe somnul uşor
al păsărilor
sau o jertfă la capătul nedesluşit
al unor alei

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!