După ce te-ai frământat ca un nebun să-ţi rezolvi toate problemele, după ce te-ai chinuit pe culmi, când ar trebui să dai răspunsuri sfârşeşti prin a găsi în tăcere singura formă de expresie... Cine nu sfârşeşte în tăcere înseamnă că n-a înţeles totul.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine nu sfârşeşte în tăcere, înseamnă că n-a văzut totul.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tăcere nu există...

În tăcere nu există minciună
În tăcere nu există blestem
Vorbele n-au gust de mătrăgună
Sunt spaţii-ntre versuri de poem.

În tăcere nu există viclenie
În tăcere nu există adulter
Te eliberezi de orice nebunie
Te dezbraci pân' şi de caracter.

În tăcere nu există lacrimi
În tăcere nu există nici dor
Nu-s închise după gratii patimi
Eşti al destinului tău autor.

În tăcere nu există teatru
În tăcere nu există cuvânt
Monştrii nu te sfâşie-n patru
Puncte cardinale de mormânt.

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priviţi un arbore într-o zi imobilă cu soare şi când frunzele par broderii ale unei inimi în primăvară şi veţi înţelege că toate problemele devin fade în faţa creşterii indiferente a naturii, a inconştienţei ei, în afară de care totul e durere, blestem şi spirit. Sau când ai norocul şi nenorocul să priveşti zilnic un brad ce se înalţă în faţa casei ca o tăgăduire şi o demonstraţie a vieţii împotriva ei însăşi, inutilitatea efortului îţi apare zdrobitoare, şi ai vrea să te subjuge viaţa fără de nume a naturii. Cine n-a invidiat niciodată plantele, nu ştie ce înseamnă teroarea conştiinţei. Slăbiciunea pentru natură pleacă din oroarea de conştiinţă. Spiritul nu-ţi mai spune nimic şi iubeşti atunci lipsa de întrebări şi de răspunsuri ale plantei.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai după ce ai suferit pentru toate lucrurile ai dreptul să-ţi baţi joc de ele. Cum o să calci în picioare ce n-a fost chin?

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ştii absolut sigur că totul este ireal, nu văd realmente de ce te-ai obosi s-o dovedeşti.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simbelmyne
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa înseamnă totul când îţi dai seama că te-ai născut...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul căderii în păcat

Iubito, unde te-ai ascuns?
Te-am căutat ca un nebun!
Momentul este oportun
Să-mi dai degrabă un răspuns!

Chiar crezi că eu sunt căpcăun,
Iar taina nu e de pătruns?
Iubito, unde te-ai ascuns?
Te-am căutat ca un nebun!

Paranormal eu am străpuns
Misterul ce acum ţi-l spun:
În staţiune la Neptun,
Subtil, cu gândul, te-am ajuns!

De ce, iubito, te-ai ascuns?

rondel de Mihai Enachi (1997)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O tăcere neaşteptată în mijlocul unei conversaţii, ne duce dintr-o dată spre esenţă, căci ne arată ce preţ va trebui să plătim pentru cuvintele rostite.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

lăsat-am amurgul să se prelingă pe coapsele tale
pleoapele îmi atingeau clipele
uşor în noapte
am păşit amândoi şi apoi te-ai stins
te-ai prefăcut într-o profundă tăcere
pe care nu o voi înţelege niciodată

poezie de Lucian Bota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să pleci undeva, departe nu înseamnă să îţi rezolvi problemele. Problemele te vor însoţi şi acolo.

citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O trecere... în tăcere

.. sau o tăcere care nu e tăcere
printre întristări
greu de descifrat
de departe
de unde nimeni nu mai vine
din loc în loc inimi
bat şi nu tac
nu aud
totul o tăcere
doar senzaţia de bucurie pe care o ştiu pe dinafară
nimic altceva
când ochii se vor umple de lacrimi
şi tu ştii de ce

poezie de Eli Gîlcescu (17 iunie 2021)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte... în tăcere...

Pe chip
adunăm tăcere
şi căutăm
răspunsuri
în umbra
ce-acoperă
luna...

Cuvinte
ferecate-n
lanţuri
se zbat
deasupra
norilor...

Au obosit...
Şi tac...
Se pierd
în depărtarea
zărilor,...
prin umbrele
eterne...

poezie de Viviana Milivoievici (9 februarie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mântuirea

anii duşi, smulşi, trecuţi
de nimeni cunoscuţi
multă uitare şi disperare
privirea se pierde în nemişcare
o zi absentă, poate incoerentă
cine azi mai ştie
şi de ştie, ce să ştie
aştept mântuirea în zdrenţe de tăcere
lugubră şi tristă tăcere
surâs obosit, umil, chinuit
agonie la ceas de seară
răstorn universul în alt univers
cu speranţa de a găsi ceva
întâlnesc doar goliciunea lumii
o acopăr cu petale de floare
plec să mă caut
într-o noapte, în altă parte

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre stele căzătoare

te-ai aşezat timidă în braţele arcaşului obosit,
lumea s-a schimbat dintr-o dată în ceva amar, foarte amar.
ochii tăi au cerşit încă de la început o moarte lentă şi dureroasă,
mângâierea pumnalului a fost o binecuvântare, aproape o revelaţie.

şi pentru că nimeni nu ar fi înţeles de ce iubirea îmbrăca astfel de bucurii
totul s-a petrecut într-o tăcere de început de lume.
corbul stingher al stăpânului gothic a fost singurul martor,
un martor tăcut şi stingher.

după ce ultima ţigară a fost stinsă
sărutul a risipit neîncrederea.

poezie de Eduard Dorneanu (2 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, Doamne, căci împreună colinda-vom pădurile şi deşerturile, şi vom găsi undeva o stâncă miloasă care să se surpe în noi şi să ne fixeze în tăcerea de care te-ai temut tu în începuturi.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti om până în clipa în care oasele încep să-ţi scârţâie de tristeţe... După aceea ţi se închid toate drumurile.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Maciuca Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

Te-ai aplecat asupra mea, Isuse,
Din ceruri pentru mine ai venit
La glasul Tău s-au depărtat supuse
Durerile din trupul chinuit
Ai desenat căsuţe - cinci la număr -
Cu mâna ta pe trup le-ai desenat
Şi cu blândeţe m-ai atins pe umăr
Şi mi-ai şoptit: întinde-te în pat.

Rămâi în ascultare şi tăcere,
Nu te mişca, la tine-am fost trimis
Da Tatăl Meu să-ţi dăruiesc putere...
Şi n-am ştiut de-s trează sau e vis.

Din mâna Ta în liniştea deplină
În timp ce Te simţeam la capul meu
Au izvorât izvoare de lumină -
Nu bănuiam că Tu eşti Dumnezeu...

Nu-nţelegeam, nu pricepeam nimica,
Doar o căldura-n trup se legăna,
Simţeam cum dintre paturi mă ridica -
Şi tot n-am înţeles puterea Ta.

Şi cum să cred că dintre-atâtea sute
De suferinzi, Tu Te-ai oprit, Isus,
La patul meu zicându-mi: Scoală! Du-te!-
Şi m-am sculat, Isuse şi m-am dus...

N-am ascultat de nimeni, niciodată
Dar glasul Tău l-am ascultat atunci,
Am înţeles că am în cer un Tată
Şi ca şi eu sunt unul dintre prunci.

Şi de-mi va spune: Du-te!- mă voi duce
La margine de ceruri şi pământ
Iar când Isus m-a înviat pe cruce
Am înţeles că viaţa-nseamnă SFÂNT...

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jackie Chiles: Te-ai dat cu unguent? Cine ţi-a zis să te dai cu unguent? Eu nu ţi-am zis să te dai cu unguent. De ce te-ai da cu unguent? Nici măcar nu ai fost la doctor. Dacă tot te dai cu unguent, măcar lasă-l pe doctor să o facă.

replică din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de vacanţă

cocoşul ascuns în cântecul nopţii
este ca o săgeată vibrând în timpanele tale,
arcaşul cu pene harnic nu pregetă
să cheme zorile,
joacă ping-pong cu neuronii tăi,
aceştia se zbat
să caute liniştea
precum peştii pe uscat se zbat după o gură de aer,
inima ta sedusă de armonia cerului
nu are pace,
cu pupilele dilatate sfarmi noaptea,
ca şi cum te-ai agăţa de pânze de păianjen ce se rup
strângi în piept aerul aspru al dimineţii
şi tânjesti după tăcere ca după o amintire dragă.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mare iubire sfârşeşte în extazul morţii, fiindcă de prea mult extaz, a sfârşit viaţa. Extazul e corosiv şi distrugător, fiindcă afectează centrul a tot ce este; el e suprema indiscreţie din iubire. După el nu mai poate fi nimic, fiindcă el sfârşeşte totul. Extazul sfârşeşte şi nesfârşitul morţii. Iubirea mistică este cel mai zdrobitor exemplu. De ce elanurile mistice le succedă un sentiment penibil de neant, o ariditate a conştiinţei? Indiscreţiile ultime ale extazului, imposibilitatea ca extazului să-i mai succeadă ceva în afară de nebunie.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!