Acrostih...

Iubind îngerii căzuţi,
Urmăm un destin aleatoriu.
Bifurcăm meandrele sufletului şi
Inima în mii de scântei.
Renunţăm la necuvintele care
Enumeră visele într-o lume
Analfabetă!

acrostih de Viviana Milivoievici (2015)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubim suflete...

Iubim suflete ale existenţei pure
într-o lume moartă
a celor căzuţi,
ce plăpând se înalţă
în umbre ubicue.
Şi-aprind candela uitării
pe meleagurile aducerilor-aminte,
când liniştea cântă
în singurătate.

poezie de Viviana Milivoievici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise-ngemănate...

Prin tolba cu-amintiri găsim
fire de poveşti adevărate,
nenumărate...
Sculptate-ntr-un destin
de vise-ngemănate...

Le adunăm mereu
în raze şi fiori
rătăcitori,
în zâmbete, în şoapte...

poezie de Viviana Milivoievici (9 ianuarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cheia inimii...

Tu ai cheia sufletului meu...
Descuie lacătul şi vei găsi
Iubire-ascunsă în toate
cotloanele inimii...
Sărut-o cu dor şi-ţi va oferi
eterna fericire!...

poezie de Viviana Milivoievici (2015)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nori...

Desenăm
cu gândul
norii în
formă de curcubeu...

Pe stânca
idealului etern
scrijelim cu
unghia
mirifica trăire
a zorilor...

La hotarul sufletului
zămislim comoara
ce-o ascundem
printre aripi de îngeri,
prin nori...

poezie de Viviana Milivoievici (7 februarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toate inimile din lume (sau aproape toate), afectele nu se manifestă aleatoriu, ci după o anumită ierarhie, proprie fiecărui individ. În inima mea, într-o scală dela 1 la 10, sentimentele cresc sau descresc permanent, iar locurile vacante sunt, cele mai puţin tangibile sufletului meu! Atinse sau nu, cu fiecare dintre ele, inima mea, mai urcă o treaptă!

Iulia Mirancea (15 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgii...

Aş vrea să pot atinge
nemărginirea cerului
din ochii tăi...
Să mă pierd într-un
univers de vise
ale unei lumi eterne...

poezie de Viviana Milivoievici (2015)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin sublim, sublim destin

Iubind traiesc sublim destin
Cantat in soapta de pasarea spin
Cantat divin de ingeri la harpe
Iubind traiesc visand departe

Traiesc iubind destin sublim
Iubind traiesc sublim destin
De pasarea spin cantat in soapta
Concert divin ce ingeri-l poarta.

poezie de Marian Balint
Adăugat de Marian Balint
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de înger...

Privirea ta îmi colorează dimineaţa,
într-un parfum de mărgăritare
pure ca lacrimile unui înger
căzute pe umerii goi...

poezie de Viviana Milivoievici (2015)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momente...

Momente
metamorfozate în
magnifice
melancolii
compun
o melodie...

În suflet -
miresme de
mărgăritare...

În privire -
o pată de cer
albăstriu...

Şi mâinile
mângâie
nostalgic
tâmple argintii...

poezie de Viviana Milivoievici (2 februarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtună...

Corabia vieţii
ne poartă
pe valuri
de mătase
spre portul
speranţei
unui vis
aparte...

Şi prin furtuni
de gânduri
ne apropiem
de maluri,
să ne pictăm
pe pânza clipei
nenumărate idealuri...

poezie de Viviana Milivoievici (6 februarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinul... unui vers...

Versuri scrise la lumina lunii
se pierd în negura strălucirilor de-o clipă...
ale lumii...

Idei dezbrăcate de sens
se-nghesuie-ntr-un vers...

Respiră timpul regăsit, într-o dugheană,
şi-alunecă din peniţa ce-nchide o geană...

Reconstruiesc utopica răzvrătire a unui gând
ce vrea să zboare spre un univers plăpând...
al vremii...

poezie de Viviana Milivoievici (2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger de lumină...

În cuibul amintirilor
am ascuns
chipul tău...
şi ţi-am îmbrăcat
gândurile
cu şoapte şi
priviri albastre...
Te-am transformat
în înger de lumină
al visului meu!...

poezie de Viviana Milivoievici (2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiul vieţii - IV

Într-o lume relativă
Tot privind ultimul pas
Am avut de toate-n viaţă
Dar cu nimic n-am rămas!

Într-o lume perdandă
Tot trecutu-i greu de învins
Am avut de toate-n viaţă
Dar multe mi-au rămas în vis!

Într-o lume captivă
Tot sperând la mult mai mult
Am avut de toate-n viaţă
Dar toate cu timpul au trecut!

Într-o lume plină de vii
Tot iubind mii de virtuţi
Am avut de toate-n viaţă
Dar tu, iubire să nu mă uiţi!

Într-o lume absolută
Tot rugându-mă la Dumnezeu
Am avut de toate-n viaţă
Dar nu le-am avut când am vrut eu!

poezie de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necuvintele zorilor

Nu-i nicio tristeţe pentru că soarele ni se topeşte-n palme Privirea ta mă încălzeşte, prin albe sărutări
Probabil că suntem îngerii nopţii,
Vom zâmbi, vom striga prin stropii de busuioc aprins
Se strigă focul din inimi, prin necuvintele zărilor.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte... în tăcere...

Pe chip
adunăm tăcere
şi căutăm
răspunsuri
în umbra
ce-acoperă
luna...

Cuvinte
ferecate-n
lanţuri
se zbat
deasupra
norilor...

Au obosit...
Şi tac...
Se pierd
în depărtarea
zărilor,...
prin umbrele
eterne...

poezie de Viviana Milivoievici (9 februarie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când renunţăm la vise şi ne găsim pacea, avem parte de o scurtă perioadă de linişte. Dar visele moarte încep să putrezească înăuntrul nostru şi ne infestează aerul în care trăim. Iar într-o bună zi visele moarte şi putrezite fac aerul imposibil de respirat şi ajungem să ne dorim moartea, moartea care să ne elibereze de certitudini.

Paulo Coelho în Jurnalul unui mag
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis... la malul mării...

Răsare-n ochi
speranţa
unui zbor
în visul
nemuririi...

Cu degete subţiri
atingem versuri
înşirate-n
cărţi eterne...

Şi gândul
zboară
spre liniştea
cuvântului
şoptit
la malul mării...

poezie de Viviana Milivoievici (3 februarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de-nţelepciune...

În oglinda dimineţii
se scaldă picături
de-nţelepciune
revărsate din
negura nopţii...

Le-adunăm în
căuşul gândurilor
şi le dăm aripi
spre soare...

Şi strigă în sufletul
îngerilor din
marea de stele...

poezie de Viviana Milivoievici (1 februarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de vară

Noaptea-ncet, ticnit se lasă -
Poezie, sau destin -
Lunca urcă, somnoroasă, -
Vino, vin!

Este linişte, răcoare,
Codrul e de farmec plin -
Pe sub teii încă-n floare, -
Poezie, sau destin.

În suavele parfume
Poezie, sau destin -
Ori pe unde-ai fi în lume, -
Vino, vin!

Îngerii deasupra noastră
Vor cânta un imn divin -
Ah, ce clară noapte-albastră, -
Poezie, sau destin.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit deschis

Sfârşitul petrece sfârşitul,
Inima îşi pune inima sub cap,
Doarme profund în clipele grele,
În ea nici visele nu-ncap.

Sfârşitul e-o pecete rece
Pe-un os de viaţă desenat,
Într-o Sahară de nisipuri
Unde doar vânturile bat.

Şi vântul îşi petrece vântul,
Sahara în nisipul ei,
Pe mine doar sărutul care
Apune în stinse scântei.

Sfârşitul petrece sfârşitul,
Nu te gândi că-s liniştit,
În nesfârşite astre scapăr,
De ele sunt împătimit.

Voi pune inima sub capu-mi,
O piatră grea cu iz de vis
Să pot să dorm o veşnicie
Sfârşitu-mi care s-a deschis.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!