Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Drob de Țară

Norii-n Ardeal sunt bocet și-ndurare,
Și-s oasele tocate-n suferinți,
Și-s ocnele ce strigă din părinți,
Care cu lacrimi îndulcit-au sarea
Cea care nu se vinde pe arginți,
Cea care e mai scumpă decât pare
Că-ar fi că este sarea-n altă țară
Mai ca a noastră - din ghețari fierbinți,
Care din noi s-au rupt și-au făcut marea
Cu valul și cu-adâncul răzvrătit.
Ardealul ne e plânsul infinit,
În solnițe să-l aibă fiecare
Român, care de sare e albit
Să-și poarte-n oase drobul lui de țară.

poezie de
Adăugat de Cornel Stelian PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Femeia care doarme lângă tine nu este niciodată femeia pe care-ai curtat-o. Nici cea care ți-a zâmbit, nici cea care ți-a promis, nici cea care ți-a vorbit sau a tăcut ascultându-te. Nu e femeia cu care te iubești și nici cea cu care te cerți. Nu-i cea care merge și nu-i cea care stă. Nu-i cea îmbrăcată și nici cea pe care o dezbraci. Nu-i cea care râde, nici cea care plânge. Ci o creatură pe care nu știi de unde s-o iei. Din care regn, din care tablou, din care frază scrisă de alții.

în Adulter cu smochine și pescăruși (2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Regele Mihai I Al Romaniei" de Adrian Cioroianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -39.00- 19.50 lei.
Vladimir Potlog

Port în suflet dor de țară

Port în suflet dor de țară,
Țară care o iubesc,
Altă țară mai frumoasă
Eu pe pământ nu găsesc!

Moldova ea se numește,
Ea ca o mamă pentru noi este,
Ca o zână din poveste,
Care de rele ne ocrotește.

Eu cu dânsa mă mândresc,
Patria mea o numesc
Și niciodată n-o s-o părăsesc,
Căci foarte mult o iubesc!

poezie de (20 iulie 2006)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 8 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Ion Untaru

Libertate cu care...

Ne-am cucerit o libertate
Cu care nu știm ce să facem
De azi putem și noi să dăm sfaturi
Celor care nu nevoie de ele

Copacii pe care se așezau
Acele păsări necunoscute,
Până seara se uscau din rădăcini
Și între noi se isca un război

Ziua e din ce în ce mai tristă
Ziarele se citesc de la dreapta spre stânga
Pâinea e din ce în ce ușoară
Și din ce în ce mai scumpă

Fiecare umblă cu un butoi de pulbere în spate
Toți nebunii au chibritul aprins,
Telefoanele roșii s-au desființat:
Azi primim ordinele prin satelit!

Nu mai avem de ce ne plânge
Ni s-a dat mai mult decât doream:
Toată lumea se închină banului
În spatele căruia se ascunde Iuda

Moartea se vinde la pliculețe
Cine nu bani cumpără și în rate
Armatele noastre se luptă
Cu cei care nu ne-au făcut nici un rău!

Oamenii câștigă din ce în ce mai bine
Iar viața e din ce în ce mai scurtă
Apele poartă luncile la vale
În care fiecare s-a instalat cât mai confortabil!

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Crucea din noi

Fiecare-și duce-n spate
Crucea, după cum i-e dat,
Și și-o duc cu demnitate
Făr' cadă în păcat.

Chiar de-i crucea noduroasă
Iar esența-i cea mai tare,
Luciu-i dau și-o fac frumoasă
Tot frecând-o de spinare.

Ei și crucea sunt un tot,
Un întreg, s-au contopit,
Când cadă, zic "mai pot!"
Fiindcă-n cruce s-au proptit!

Greutatea -i doboare?
Ei devin mai întelepți,
C-au privit tot înspre soare
Și-s puternici azi și-s drepți.

Alții, alte caractere
Chiar de crucile-s mai mici,
Strigă, urlă de durere
Parcă sunt loviți de bici.

Și plâng și-s plini de ură,
Zici crucile purtate
I-au sleit fără măsură
De i-au cocoșat de spate.

Crucile nu-și vor a duce
Și-s atât de aroganți
doresc cuiva s-arunce
i-o care, doi talanți.

Vreun creștin cu suflet mare
Se gasește de-l ajută
Și-i ia crucea în spinare
Celui care îl insultă.

Nu-l ajută pentru-arginții
Aia ce-i văzu pe jos,
Ci că mai demult părinții
L-au crescut creștin frumos.

Noi suntem mai păcătoși
Și mai judecăm, nedrept,
Tu însă ne vezi frumoși
ești pur și înțelept.

Doamne, binecuvântează
Oamenii crucea să-și poarte,
Sufletele luminează
Să și-o ducă mai departe.

Florentina Mitrică
08.04.2018

poezie de (8 aprilie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cilibi Moise

Din toate societățile cea mai scumpă este aceea care unește pe fiecare din noi cu Patria.

aforism clasic de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Culmi ale ipocriziei: Călăul să-și onoreze victima; securistul să-l onoreze pe nevinovatul pe care l-a trimis la ani grei de temniță; Turnătorul să-l onoreze pe cel pe care l-a turnat la securitate; Comuniștii să-l onoreze pe regele pe care l-au detronat și l-au izgonit din țară etc. E greu de spus care din aceste culmi este mai mare, dar ele reprezintă un mod prin care ticăloșii încearcă să-și ascundă ticăloșia sau le fie uitată; vor pară buni pentru a nu se vedea că sunt răi.

în Dicționarul ipocriziei (24 mai 2014)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
George Coșbuc

Scumpă țară românească

Scumpă țară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoșească,
Scumpă țară românească,
Te salut!

Și-a mea frunte ți se-nchină
Ca naintea unui sfânt,
Căci, deși copil eu sunt,
Inima de dor mi-e plină.
te văd mereu regină
Pe pământ.

ai viață de vecie,
sporească-al tău popor;
Sub stindardul tricolor
Să nu vezi decât frăție,
Și-atunci, dac-o fi să fie,
Pot mor!

poezie celebră de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.
Marin Sorescu

Ardealul, starea mea de spirit

Ardealul, starea mea de spirit
Cu care mă gândesc la țară,
De parc-aș respira lumină
Și existență milenară.

La orice pas îți râde-o floare,
Sub orice pas e un mormânt,
Ardealul întregind o roată
Sub care Horia s-a frânt.

Aud un clopot sus pe-o cruce,
Bătând cu limba-n ideal,
Ca-ntr-o Duminică a țării
Vin la biserică-n Ardeal.

poezie celebră de din Poezii alese de cenzură (1991)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.

Vârsta de trecere

Am, Doamne, treizeci și trei de ani
și-s numai bun de răstignit,
și-s numai bun de pus pe crucea
poemului desăvârșit,

poemului care-ar putea
cu-o clipă iarna s-o amâne.
Sunt pedepsit azi pentru-o gafă
pe care o voi face-o mâine.

Revolta sângelui din mine
se domolește în părinți.
Dar unde-i Iuda mă vândă
pentru cei treizeci de arginți?!

Se-ntinde-amurgul peste ziduri
precum un mușchi trandafiriu;
când moartea-mi face blând cu ochiul,
eu mai învăț fiu, fiu...

poezie de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "Manifest de unire" de Nicolae Dabija este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -24.08- 18.99 lei.
Mihail Kogălniceanu

Sunt și voi fi toată viața mea pentru Unirea Principatelor Române. Voturile din 5 și 24 ianuarie 1859, prin care am înălțat pe Alexandru Ioan I pe tronul Principatelor, nefiind decât sublima expresie a eternei dorințe a românilor, voi susține cu orice preț tronul la a căruia fundare am participat eu... Sunt pentru întemeierea guvernului constituțional reprezentativ în toată puterea și întinderea cuvântului... Sunt pentru libertatea conștiinței, a presei, a întrunirei, a petiției... Sunt pentru așăzarea dărilor pe un sistem de dreptate pentru toți cetățenii... Sunt pentru organizarea marilor lucrări publice: drumuri de fier, canale, porturi... Sunt pentru cea mai mare răspândire a învățăturii publice, astfel încât fiecare oraș să-și aibă gimnaziul său și fiecare sat să-și aibă școala sa primară, încât fiecare român știe scrie și să citească... Sunt pentru emanciparea țăranilor prin desăvârșita lor împroprietărire. Sunt pentru cea mai strictă și temeinică responsabilitate a miniștrilor și funcționarilor Statului. Iată principiile pe care le-am profesat de-a pururea și pe care și în viitor le voi apăra în orice ocazie și în orice poziție mă voi afla".

în Almanah "Viața Românească", "Mărturii autobiografice" /"Profesiunea de credință"
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oamenii care gândesc

Noi suntem oamenii care gândesc.
Am învățat care este pantoful din dreapta
și care este cel din stânga noastră; butonii
din față ai sacoului și eticheta din spate.
Noi suntem oamenii care gândesc,
născuți din părinți erudiți,
descendenți din triburile
care odinioară culegeau și vânau
dincolo de hotarele proprietății.
Acum, civilizați, ne terorizăm semenii.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

După ani de practică și sute de oameni cu care am interacționat, atât în psihoterapie cât și în life-coaching și training, am aflat care sunt cele mai frecvente dificultăți cu care se confruntă oamenii în viețile lor. Astfel am observat în marea lor majoritate, oamenii au o mentalitate care nu-i ajută depășească problemele cu care se confruntă, că se lasă prea mult influențați de cei din jurul lor, încă sunt tributari unei mentalități învechite care îi împiedică să-și cunoască și să-și atingă propriul lor potențial. Atitudinea pe care o avem în fața vieții este cea care determină cât de departe și cât de sus putem ajunge, astfel eu consider că este imperios necesar ca fiecare dintre noi să se descopere pe sine și să dobândească o atitudine și o mentalitate de învingător.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angela Similea

Vreau fie liniște și pace în țară. Vreau avem grijă și de copiii fără părinți, avem grijă ca părinții să nu mai trebuiască plece din țară, să nu se mai despartă de copii, pentru generația care urmează, a copiilor fără părinți, este generația care va avea pe umerii ei, destinele acestei țări. Asta mă îngrijorează. Numai la asta mă gândesc și la asta mă rog.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

ești frumoasă ca un câmp nearat
din care ciulinii își deschid floarea
ardă sălbatic sub soare
ești frumoasă ca o pânză de apă
ce se arată celor care sapă cu trudă
din zori până la marea cea moartă
pentru o gură de adevăr
ești mai frumoasă chiar decât stânca
alintată de copite subțiri
ale caprelor negre ce trec fantomatic
dinspre noapte spre zi
ești cea mai frumoasă lume a mea
în care trăiesc pânză și pictor deopotrivă
atât de trist și singur mi te zidesc în suflet
pe tine cea mai pură din marea de minuni a lumii
poezie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Arthur Schopenhauer

Oamenii, care și-au petrecut viața cu cititul și au scos înțelepciunea lor din cărți, seamănă cu aceia care au dobândit cunoștințe exacte despre o țară din multe descrieri de călătorie. Aceste descrieri pot da informații despre multe lucruri, dar în fond nu dispun de o cunoaștere unitară, lămurită și temeinică a acelei țări. Dimpotrivă, acei care și-au petrecut viața cugetând, seamănă cu aceia care au călătorit în acea țară: numai aceștia știu propriu-zis despre ce este vorba, cunosc lucrurile în legăturile lor și sunt acolo cu adevărat la ei acasă.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Lumea ca vointa si reprezentare Vol. 1+2" de Arthur Schopenhauer este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -183.03- 137.99 lei.
Adrian Păunescu

Scrisoare către guvernul României

Ce sorcovă și târguri ai în steag
Și ce poșircă îți băltește-n sânge,
Guvern al inaniției, beteag,
De nu auzi Ardealul care plânge?

Tu nu-nțelegi coșmarul vieții lor
Că sunt abuzuri cu nemiluita
Și că n-au cui -i ceară ajutor
Românii din Covasna și Harghita?

De propria ta țară te ferești
Și imposibil s-o conduci îți este,
ai ajuns fii, la București,
Guvernul unei alte Budapeste.

La noi acasă, alții sunt stăpâni,
Bați temenele la Înalta Poartă,
... Persecutați, doar fiindcă sunt români,
Românii din Ardeal nu te mai iartă.

Guvern de indigo și din mancurți,
Te blestemă, descoperindu-ți vina,
Ceilalți români, vânduți la alte Curți,
În Basarabia și Bucovina.

Guvern al României, surdomut,
Ești plin de păcăleli și plin de fumuri,
Dar clopote de moarte au bătut
Pentru acest popor ajuns pe drumuri.

Ca-ntr-un coșmar, te caut și te strig,
Să nu mai tot sucești cuțitu-n rană,
Prin lanțuri și prin foame și prin frig,
Însângerând condiția umană.

Tu ești în stare să ne-ntorci pe toți
La cea dintâi Comună Primitivă,
fim un neam de criminali și hoți,
Ce-și jefuiește propria colivă.

Guvern fără de țară, pune punct
Acestei fraze care te cuprinde
Și-ngroapă idealul tău defunct
În groapa României suferinde.

Și lasă-ne! Dispari în mod brutal,
Eliberează, cu grăbire mare,
De boala ta, românii din Ardeal,
Guvern murdar de propria trădare!

poezie celebră de (1997)
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

De sărbători...

S-au dus și sărbătorile... e iarnă!
De-azi-noapte ninge și e tare ger...
Pleacă copiii-n țări străine, mamă!
Degeaba-n țară drepturile-și cer.
Se luptă-n țări străine pentr-o pâine,
Oh, mulți nu știu ce Domnul le-o sorti,
Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine,
Nu știu câți vor trăi, câți vor muri...

S-au dus și sărbătorile... E iarnă
Și au plecat colind... colindători
Și au plecat românii iar din țară
În zi de luni, la ora trei, în zori.
Și-au plâns părinți și frați... și-au plâns copii
Și-au plâns soții, prietene, amici.
Ei au plecat, oh, au plecat în lume,
Sperând -nvingă greul de aici.

De-azi-noapte ninge și e tare ger
Și-n jur răzbate-atâta suferință!
Pe umeri cade lacrima din cer,
Cu mângâiere, pace și credință
Pornește timpul către înapoi,
Nici pruncii nu mai au copilărie,
Căci stau cu ei bunicii și din doi
Părinții-s doar într-o fotografie.

Pleacă copiii-n țări străine, mamă!
Departe-ntre străini muncind din greu,
O altă suferință îi adapă
Dar ei muncesc, muncesc, muncesc mereu.
Li-i ochiul încă lacrimă și toamnă,
În sărăcie au trăit destul,
Vor desfacă lanțul suferinței
Și să zâmbească celor dragi de-acum.

Degeaba-n țară drepturile-și cer,
Căci n-au aici nici drepturi, nici dreptate
Și pier tăcut, în altă lume pier
Atât de-nlăcrimați... și ce departe!
Și dacă țara noastră va pieri
Prin oameni sărăcind, va fi o lege
Ce pe români din nou îi va uni
O lege ce-n curând îi va-nțelege.

Se luptă-n țări străine pentr-o pâine
Ne-ncrezători, flămânzi și oropsiți,
Sperând ca timpul, timpul cel de mâine
Poate-i va face-o clipă fericiți.
Le trece viața-n muncă și speranță,
Sunt doar o biată lacrimă pe față,
Lumina fericirii e departe!
De cei din țară-o viață ne desparte.

Oh, mulți nu știu ce timpul le-o sorti,
Nu știu nici când în țară vor veni
La-nmormântări, la nunți ori parastase...
Țara cu toate ale ei, frumoase,
Nu îi va mai cunoaște... Sunt străini -
O floare ce-a crescut prin mărăcini.
De-atâta dor de toți cei dragi, mereu,
fie-aproape, cât va fi de greu!

Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine...
Nu știu ce râuri lungi de suferinți
Le vor uda uscatul colț de pâine,
Le vor spăla uitate suferinți.
O mare de români plecați din țară,
O țară care i-a uitat. Români,
Viața-ntre români nu e ușoară
Și-n țara noastră ne simțim străini.

Nu știu câți vor trăi, câți vor muri,
Câți dintre ei se vor întoarce-acasă
Sătui de chin, de gustu-amarei pâini,
Sătui de moarte și sătui de viață.
Câți vor putea pământul românesc
Și grâul cu neghină să-l sărute,
Ca în opinci și-n portul strămoșesc
joace pe câmpie, pe-ntrecute.

Nu știu câți vor trăi, câți vor muri,
Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine,
Oh, mulți nu știu ce Domnul le-o sorti,
Se luptă-n țări străine pentr-o pâine.
Degeaba-n țară drepturile-și cer,
Pleacă copii în țări străine, mamă!
De-azi-noapte ninge și e tare ger,
S-au dus și sărbătorile... e iarnă!

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
C.S. Lewis

Pe de altă parte, niciun grad posibil de sfințenie sau de eroism care a fost atins vreodată de vreunul dintre cei mai mari sfinți nu este dincolo de ce a hotărât El producă în final în fiecare dintre noi. Lucrarea nu va fi încheiată în viața aceasta: dar El vrea să ne ducă la un stadiu cât mai avansat înainte de moarte. Acesta este motivul pentru care nu trebuie fim surprinși dacă avem greutăți. Când un om se întoarce la Cristos și pare că îi merge destul de bine (în sensul unele obiceiuri rele sunt corectate acum), el are deseori sentimentul că ar fi normal ca lucrurile meargă acum fără probleme. Când vin necazuri – boli, probleme financiare, noi ispite – el este dezamăgit. El are sentimentul aceste lucruri poate că ar fi fost necesare să-l trezească și să-l facă să se pocăiască în zilele lui rele de demult; dar de ce acum? Deoarece Dumnezeu îl îmboldește acum spre un nivel mai înalt: îl pune în situații în care va trebui fie mult mai curajos sau mai răbdător sau mai iubitor decât a visat vreodată poate fi. Nouă ni se pare că nu este necesar: dar lucrurile se petrec așa pentru că noi încă nu avem nici cea mai vagă idee despre lucrul extraordinar pe care vrea El să-l facă din noi.

în Creștinismul redus la esențe
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii" de C.S. Lewis este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 33.99 lei.

În care din noi?

În care din noi
S-a sfârșit primăvara
În care din noi,
Frunzele au căzut?

Mă-ntreb ades când văd
Trecătorii pe stradă
Mult prea grăbiți
Pentr-un rol efemer!

În care din noi,
S-a închis o fereastră
În care din noi
Nu mai râde-un copil?

Unde s-au dus acum
Amintirile noastre
De ce uităm fim
Fericiți pe pământ?

În care din noi,
Primii fulgi de zăpadă
În care din noi
Au căzut lăcrimând

Povestea te și-a mea
E-o poveste banală
Jucăm un rol, și-atât
Pe o scenă de lut!
În care din noi...

poezie de (19 octombrie 2005)
Adăugat de Stefan BăiatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Odeletă (În cinstea ta)

În cinstea ta, -
Cea mai frumoasă și mai nebună dintre fete, -
Voi scri trei ode,
Trei romanțe,
Trei elegii
Și trei sonete.
Și-n cinstea ta, -
Cea mai cântată din câte-n lume-au fost cântate, -
Din fiecare vers voi face
Câte-un breloc de-argint, în care
Gândirile-mi vor sta alături, ca niște pietre nestemate
De-a pururi încrustate-n bronzul
Unei coroane princiare!...

Din țara-n care dorm de veacuri vestiții Faraoni,
Din țara
În care Sfincșii stau de vorbă cu Nilul sfânt
Și cu Sahara,
Din țara-n care palmierii
Vestesc arabilor furtuna
Și caravanelor pierdute
Că nu se mai întorc nici una,
Din țara asta minunată,
Tăcută,
Tristă
Și bizară,
Îți voi aduce trei smaralde nemaivăzute-n altă țară,
Trei perle blonde, pescuite de Negri-n golful de Aden,
Și trei rubine-nsângerate, ascunse toate-ntr-un refren
De Triolet,
Pe care nimeni nu-l va înțelege, fiindcă nu-i
Pe lume nimeni -nțeleagă simbolul Trioletului!...

poezie clasică de din Romanțe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 20 septembrie 2018.
Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Din ce țară provine golful? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!