Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Dar cosmic

Un fulg nehotărât
de nea, rătăcitor și rece,
hazardul l-a adus
pe pleoapa mea închisă
și s-a prelins printre gene
ca o lacrimă de înger
din cer trimisă.

M-a trezit
din somnambulismul
meu tulburându-mă
din visul, în care se facea
că Eu sunt unicul
stăpân și cârmuitor
al norilor,
că eu sunt solomonarul
tuturor timpurilor,
trecute, prezente și viitoare.

Fulgul de nea, m-a adus
prin prospețimea lui cosmică
în realitate,
amintindu-mi că mi-e sete
de viață.

poezie de (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Fulg de stele

A căzut un fulg de nea
Și, din zborul lui tăcut,
L-am oprit în palma mea
Să-l admir și să-l sărut.

Era gingaș, era mic,
Iar căldura palmei mele
L-a schimbat îndată-n "pic"
Și în lacrimă din stele.

N-am putut să-l mai privesc
Căci mi s-a prelins pe mână
Și din cer dumnezeiesc
Ar fi devenit țărână.

Dar eu l-am oprit din zbor
Căci vroiam să-l pun în piept
Însă plânsul său ușor
M-a făcut să mai aștept.

Trebuia să-l las să cadă,
Poate e trimis din stele,
Ca un sol, ce vrea să vadă,
Dacă am bune sau rele.

Dar în neștiința-mi crasă
L-am ucis și l-a durut:
Cred că se-ntorcea acasă
Cineva de mult pierdut.

poezie de (2 decembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fulg de nea

Fulg de nea e viața mea
Viața mea, a lui, a ta:
O clipă-n palmă-ți strălucește
Și-n altă clipă se topește!

Așa e viața tuturor
E ca și fulgul trecător.
Doar o ființă ne-o atinge
Și într-o clipă ea se stinge!

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fulg de nea

Un fulg pe mână se așează
m-aș uita le el dar s-ar rușina,
s-ar înroși și poate s-ar salva
prin frig și prin ceața ce se lasă,
i-aș da drumul spre pământ
și ar cadra cu neaua din vânt,
prea rece pentru al ei suflet ardent
și ar deveni un fulg de nea dependent,
l-aș pune la loc rece departe de zăpadă
dar ar sta acolo doar pentru a frapa
cu frumusețea lui de fulg fără apă,
aliena privirile prin tot ceea ce făcea... epata,
am zis să-l strâng cât mai tare-n mână
se stingă-n lacrimă de tine
s-o pot bea ca atunci sâ rămână
o viață-n suflet de mine,
dar... cineva m-a prins de mână
și mi-a spus să mai stau o clipă
de săptămănă... chiar de-o lună...
până ea singură se va topi
într-o fată cu trăsături de zână..

poezie de
Adăugat de Catalina SmeureanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mamă, înger de lumină

Când m-ai adus luminii, măicuța mea iubită
Din trupul tău durut, necopt încă de viață,
M-ai învelit în roua de floare îmbobocită
Ce caută-n zăpezi fărâme de speranță.

Și m-ai primit la tine ca pe o primăvară
Venită prea devreme, dar totuși mult dorită,
Erai copil ce poartă prin vremuri o povară
Din dragoste curată... cu viață-împărtășită.

Ca pe un fulg de nea mă legănai ușor
Și îți părea ții în brațe universul,
În cântecul iubirii de somn izvorâtor
Eu cred măicuța mea c-ai presărat și versul.

În nopțile în care de boală vegheai,
Erai un rug aprins, un viu liturghier,
Din sufletul mâhnit tu mirul picurai
Și îmi spălai obrajii în lacrimă de înger.

Azi răscolind trăiri ce ar mai fi de spus?
Rămân în urmă toate... durerile și anii,
M-ai dăruit luminii și te iubesc nespus,
Sărut mâinile tale și sufletu-n litanii.

poezie de (16 ianuarie 2014)
Adăugat de angelinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Mi-ai adus aminte

Mi-ai adus aminte
de mine,
de gandul meu,
de zborul meu.
Mi-ai adus aminte
de ploile din visul
de azi-noapte,
ploile acelea albastre,
furate din poveste,
ploile acelea nebune,
prelungi...
tarzii, de toamna.
Mi-ai adus aminte
de sperantele pe care
le-am ascuns
intr-o aripa de unicorn.
Mi-ai adus aminte
de paduri aruncate
in bezna,
trezite
de vuiet de vant.
Mi-ai adus aminte
de viata.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe prag

Torceam pe prag în răsărit de lună.
Și visul meu spre tine s-avânta.
În suflet, tainic dragostea cânta,
Ca lira când ușor lovești o strună.
Simțeam în visul meu o nouă viață
Dar mâna alb-a mamei m-a atins.
Și mângâierea ei mi s-a prelins,
Ca strop de mir curat și sfânt pe față.
Când mi-a vorbit, i-am cunoscut durerea.
Cu glasul greu de griji mi-a spus așa:
"Te-am plămădit în trup, copila mea,
Precum albina plămădește mierea.
Când sângele curat ce-ți curge-n vine
L-am colorat cu tainice iubiri
Ți-am așternut în leagăn trandafiri,
Crescuți în nopți de umbre și lumini.
În veghea mea de chin îngreunată,
Te-am mângâiat cu-a genelor mișcări
Și te-am scăldat în calde revărsări
De dragoste adâncă și curată.
Eu bine știu -așa a fost să fie.
Eu simt astăzi nu mai ești a mea,
Sunt ca un stânjenel bătut de nea,
Pe care nici o rază nu-l învie.

Uitasem fusul. Luna răsărise
Și se suise albă peste zări,
În mine-acum treceau străfulgerări,
Dar ochii mei se înecau în vise.
Eu capul l-am ascuns la mama-n poală
Și mâna albă-a mamei m-a atins,
Ca strop de mir curat mi s-a prelins
Pe față mângâierea ei domoală.
Și nu mai știu. Căzuse-n noapte rouă
Și vântul lin din pom o scutura?...
În visul meu de-azi noapte se făcea
C-am început să plângem amândouă.

poezie clasică de
Adăugat de gabriela alexandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Osana Luminii" de Zorica Lațcu este disponibilă pentru comandă online la numai 21.00 lei.

Mărțișor fără destinatar

Sunt un mărțișor fără destinatar
Și sunt aruncată-n brațele tuturor,
Dar nu am loc nici în buzunar, nici la pieptul răvășit
Sunt tot mai singură mereu...
Culorile nu mai cheamă
Le cânt, le strig, le-ndemn și plec subit
Sunt tot mai singură și vremea m-a liniștit de mult
Fulgii de nea din spatele ferestrei
Sunt singurii prieteni fără glas
Eu am crezut pot schimba ceva,
Iubirea e mai mult decât o stea
Și am sperat în fiecare zi...
Să fiu mai mult decât un mărțișor prea trist al inimii tale
Am tot crezut lumea e frumoasă,
Dar în fiecare zi m-a pus la zid
Recunoașterea n-o poate da nici cel mai mic intrus
Lumea vorbește, eu merg mai departe
Mă autodepășesc și sper că visul meu alinte iară
Prin visul meu eu pot zbura mereu
Gândul mi-e tot mai departe... departe de zorii dimineții
Stau ca o buburuză-n pieptul tău, iubită mamă...
Dar am plecat de mult, de prea mult timp...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Brâncuși: Păi o făcusem cu sculele lui Nea Costică Grecescu, fie iertat! Suflet mare și simțitor! Vioara l-a convins ursitoarele nu m-au trimis la Craiova să spăl pahare! Cred duhul acela care mă îmboldea mereu i-a vorbit și lui Nea Costică... El m-a înscris la Școala de meserii, săracul...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de (2007)
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Treime

Stelele cad și mor
Stelele mor arzând
Stelele pline de dor
Ceruri cu dorul sting
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Tu să nu aștepți
Tu să uiți curând
Tu sparge golul din piept
Candela stinge din gând
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Că te-am iubit, tu știi
Că nu mai vrut, o știu
printre nopți târzii
Poate voi sta să-ți scriu
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Simt cum îmi cresc aripi
Simt cum în cioburi se sparg
Simt cum renasc în nisip
Păsări albastre din larg
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Pietre ca sorii, fierbinți
Pietre căzute din cer
Pietre ca mine, cuminți
Stau răstignite la ger
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Poate voi reveni
Poate nu, dar mai știi
Poate iar voi iubi
Pietre ca tine, pustii
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vine mereu
Ploaia cu stropii de nea...

cântec, versuri de (17 august 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e "tu"

Mi-e cald!
M-a născut un vis de dimineață
Din ceață și ochii mișcând pe sub pleoape,
Închiși.
Se făcea că-mi erai jumătate
De suflet,
Partea caldă,
Mirosind a soare încins pe umeri
Și a bujori pali,
Mascată în întreg.

Mi-e umbră!
M-a trezit un cântec albastru
Din doruri și gene strivite în pernă,
Dureros.
Se făcea că-mi pierdusem lumina
Ochiului drept,
Partea plină,
Fluturând idealuri șoptite
În cuvinte mari,
Pavată cu emoții.

Mi-e frig!
M-a uitat o poveste veche
Pe tărâmul greșit, fără funie,
În întuneric.
Se făcea -ți iubeam din nimicuri
Amprenta,
Partea ascunsă,
Și nu știam să-ți cânt de departe
Aproapele,
Pentru nu mai sunt cuvinte
Umane
În poveste...

poezie de (21 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Blaise Pascal

Eu nu știu cine m-a adus pe lume, nici ce e lumea, nici ce sunt eu însumi; eu mă aflu într-o ignoranță teribilă a tuturor lucrurilor; eu nu știu ce e corpul meu, ce sunt simțurile mele, ce este sufletul meu și însăși această parte a mea care gândește ceea ce spun, care meditează asupra oricărui lucru și asupra ei însăși, fără a se cunoaște mai mult decât restul. Eu văd aceste spații înspăimântătoare ale universului care mă închid și mă găsesc legat de un ungher al acestei vaste întinderi, fără a ști de ce sunt așezat mai degrabă în acest loc, decât în altul, nici de ce puținul timp ce mi-e dat să trăiesc îmi este hotărât în punctul acesta mai degrabă decât în altul din întreaga eternitate care m-a precedat și din cea care mă urmează... Tot ceea ce cunosc e că trebuie să mor în curând, dar ceea ce ignor mai mult este însăși această moarte pe care n-o pot evita.

în Cugetări
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Perle din lacrimi

Prima ninsoare
m-a găsit cu lacrimi
pe obraz.

Fulgul curat
pe-o lacrimă s-a așezat
și-a înghețat.

Perle izvorau din privire,
se rostogoleau prin omăt
și creșteau apoi cât un om de zăpadă!

Prima ninsoare
m-a găsit cu lacrimi
pe obraz.

poezie de din Darul meu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copila mea

Lacrimă de rouă
căzută,
pe frunza pământului.
Am primit în dar

prin venirea ta,
bucuria - trăirii

și un ocean de dragoste.

Ca un înger de lumină
ai adus strălucirea
din stele
în viața noastră.

În ritm de dans țărănesc
reverși peste noi,
parfum de flori
de primăvară

și prospețime.

Ne odihnești sufletele

în sunetul viorii
cântând balada lui Enescu

și ne molipsești

de tinerețe.

Esti curcubeul

lacrimilor noastre;
De toate acestea
ne bucurăm,
doar printr-o bobiță
de rouă,
trimisă de Dumnezeu,
din dragoste
pentru noi.

poezie de (10 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Prinos cuvântului

la 31 August - Ziua Limbii Române

mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers,
un univers în care fiecare cuvânt nerostit capătă nuanță de vers,
un vers ce dă sens și rost existențial formalității cu nume de trup trecător –
(mormanul de materie destinat purificării prin putrefacție).

mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un univers,
un univers în care cuvântul se transformă-n lacrimă,
o lacrimă ruptă din nemărginire de univers.

mi-e sufletul o colonadă ce dă sens și rost sufletului meu
în cuvânt
vers
lacrimă
Univers

... un univers în care

cuvintele ce se preling din ochi,
din suflet,
din trupul dezgolit,
le regăsesc în rostuirea cuvântului dintâi,
cuvântului nedefinit și nerostit
(de teama neputinței de-a silabisi cuvântul de-nceput, cuvântul de sfârșit)
când eu le căutam în întruparea celor morți din cei vii,
și-mi defineau durerea, durerea ascunsă printre semne mii-
în alte cuvinte ce le-au adus,
alte cuvinte care s-au spus,
alte cuvinte ce au răpus iubiri neîncepute,
de teama neputinței de-a iubi,
din preaplinul iubirilor trecute,
iubirilor tăcute și nerostite...
te caut cu neputință printre cuvinte.

poezie de din Cine sunt eu? (19 mai 2016)
Adăugat de Stelu PopSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Stelu Pop

Rondel

Mi-e dor de banca din Grădină,
De visul verde, ce s-a dus...
De ochii tăi plini de lumină
Și... poate de-un sărut în plus!

Mi-e dor de timpul ce s-a scurs
De tot ce-ar fi frumos să vină
Mi-e dor de banca din Grădină,
De visul verde, ce s-a dus...

Mi-e dor de chipul de regină
De toate câte nu s-au spus
De toți ce n-au avut vreo vină
Că mai adus atât de sus...

Mi-e dor de banca din Grădină!

rondel de (2010)
Adăugat de Dumitru RâpanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și amândoi dansăm în noapte

Credeam vom atinge cerul în visul meu
Și voi aprinde inimi singure cu el
Că voi zidi alte credințe și voi lumina atâtea minți
De fiecare dată când te vei hotărî să atingi
Nu uita că sunt atât de ușoară ca un fulg de nea
Și pot pierde printre degete
Și printre lumi străine
Eu cea care voi atinge cerul cu fiecare aruncătură
În lumina nopții am să vin cu fiecare fulg
Să-ți sărut obrazul și să te ating pe umerii puternici
Ești lumina ochilor prin care mă voi regenera continuu
Tu-mi ești cadou de ziua mea
Eu sunt cadou de ziua ta
Și amândoi dansăm în noapte
Cu plapuma peste glezne și lumina peste pleoape.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tatăl meu e Împărat

Tatăl meu e Împărat
Al Său nume e Isus
El murind, m-a câștigat
Și vrea să ducă sus,

Unde cu multă iubire,
A clădit o Împărăție,
Ca să gust din fericire
Slava Lui, în veci să fie!

Tatăl meu e minunat
Veșnicia mi-o dorește,
Viața pe cruce Și-a dat
Sunt a Lui și mă iubește.

Orișicine ar încerca
De pe drum să abată,
-ntoarcă n-ar putea,
A mea inimă e dată

Celui care m-a salvat
Și cu sânge m-a plătit,
Celui ce viață mi-a dat
Când în chinuri S-a sfârșit.

Numai El e Tatăl meu
Și pe El Îl voi urma,
Fie drumul cât de greu
Voi merge pe urma Sa.

Amin

poezie de (21 februarie 2017)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu nu sunt mai mult...

Eu nu sunt mai mult decât fulgul de nea.
Un joc de cristale e trecerea mea.
Se scutură clipa din timpul deplin.
Surâde și cade. Și altele vin.
Eu nu sunt mai mult ca un fir de parâng
ce coasa îl taie și furcile-l strâng.
Țărâna rămâne și uită de el.
Și alt fir se-nalță și cade la fel.

Eu nu sunt mai mult ca o umbră-n abis.
Dar drumul spre stele oricând mi-e deschis.
Eu nu sunt luceafăr cu chip marmoreu.
Pe fruntea mea însă e scris: Dumnezeu!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prezentul viitorului meu

În prezentul trecutului meu
Sunt chinuit apăsător
De lipsa prezenței lui Dumnezeu
Cel nespus de bun și îndurător,
Care m-a făcut și m-a iubit mereu.

Dar iată prezentul prezentului meu
Este chiar El Însuși, și acum,
Mi-e plină inima de slava lui Dumnezeu
Care-mi poartă pașii pe drum,
Drumul viitorului meu, prezent mereu...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Transhumanță

Cad fulgi din cer, plutind în vânt
Se mută cerul pe pământ
Și sufletul din mine vrea
Să fie ca un fulg de nea

Și-n locul fulgilor din cer
transfere, dacă-i cer.
Dar nu-i pot cere, cât mai sunt
Legat de tine pe pământ

Și-aștept să cadă primii doi
Fulgi peste ochii noștri goi,
Să fim pereche și-n mormânt,
Precum-n cer și pe pământ.

poezie de din Degeaba (25 februarie 2011)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Când a fost adus porumbul în România? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!