Universul

De-ar fi făcut din piatră
Universul se dilată
De-ar fi făcut din granit
Ar creşte la nesfârşit
Chiar de-ar fi de platină
Ar creşte după datină
Şi de-ar fi clădit din stâncă
El se mai dilată încă
Cumpătat, deliberat
El creşte accelerat
Urmărind acelaşi trend
Să-i fie cu happy-end.

poezie de David Boia
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar creşte...

De-ar creşte totul, chiar nimicul,
Eu aş mânca cu polonicul,
Aş bea coniacul cu... ibricu...
Şi-ar fi cât mă-sa, ăla micu!....

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluctuaţie

După o veche datină,
Chiar de-ar fi de platină
Pământul tot se clatină.

tristih de David Boia (17 septembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crepuscul

De-ar fi să cred răsăritul,
magiei asfinţitului,
i-aş găsi sens.

De-ar fi să cred ciripitul,
şi dans păgân aş fi,
şi ultim fâlfâit de aripi.

De-ar fi să cred mugurii,
m-aş abandona soarelui,
cu ochii deschişi.

De-ar fi să cred vântul,
pe cei instrăinaţi,
cu sufletul i-aş imbrăţisa.

De-ar fi să cred verdele,
aş întineri cu fiecare frunză,
până la primul surâs.

De-ar fi să cred liniştea,
aş renunţa să te caut,
fiindu-mi deajuns ca exişti.

Pentru că,
în crepusculul dorului meu,
eşti tu.

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar putea

De-ar putea luna să cânte
Printre stele, către zi
Şi luceferi s-o asculte,
Poate, poate-aş mai iubi.

De-ar putea gândul să curgă
Înspre tine-ndrăgostit,
Când stau zorile să plângă,
Poate, poate-aş fi venit.

De-ar putea visul să fie
Floare albă sau parfum,
Sărutări pe buze-o mie,
Poate, poate-ţi pun acum.

De-ar putea iubirea-n ploaie
Să ne spele de trecut,
Când e sufletu-n văpaie,
Poate, poate, am sa uit

De-ar putea sărutu-n noapte
Şi-n destin, a ne uni,
Mângâindu-te cu şoapte,
Poate, poate, voi veni.

De-ar putea să fie soare
Şi lumină... peste noi,
Aruncând tot ce ne doare,
Poate, poate, vom fi doi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi moartea

De-ar fi moartea neagră, sexy,
Filiformă şi-ndrăzneaţă,
Imposibil... să nu cânte
Un cocoş, în dimineaţă.

De-ar veni, doar c-o năframă
Şi-o cagulă transparentă
N-ai lăsa-o... să aştepte,
La cât e... de insistentă.

De-ar putea fi... Ea... ispita,
Mărul tatuat sau floare,
Surâzând... ca ipocrita
Şarpelui... a provocare.

De-ar fi moartea, poate nu e,
Enigmatică şi dulce
Ar pleca pe înserate,
Toţi cocoşii să se culce.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi fost...

Înaintea Timpului, de-ar fi fost să respir,
Aş fi umplut neantul imens,
Cu gândul meu tot mai dens,
De prefaceri, de-nălţări şi iubiri.

De-ar fi fost să împlinesc un alt gând,
Aş fi urcat acest pământ,
Din al său obişnuit mers,
La rangul de stea, din Univers.

De-ar fi fost să exist într-un areal,
Undeva în infinitul astral,
Aş fi ales să fiu în acel spaţiu curbat,
În care Timpul să-mi rămână nemişcat.

poezie de Gheorghe Alionte (5 aprilie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de primavara

De-ar fi să treci pe strada mea
Acum, când neaua s-a topit,
Petale roz m-aş scutura
Din zarzărul doar înflorit,

Apoi, din păr, ţi-aş 'luneca
Să simt fiorii calzi şi reci
Pe buzele-ţi de catifea,
Pe strada mea de-ar fi să treci,

Şi după ce m-oi îmbăta
De liliac, m-aş prăvăli
Pe sânii tăi, chiar la ciuşmea,
Apă luând să bei, de-ar fi,

Când printre ei, m-aş strecura
În jos, pe-ascunsele poteci,
Nebun şi prost te-aş căuta
Pe strada mea de-ar fi să treci,

S-ajung să gust, cu lacrimi mari,
Prin toamnă, chiar de-oi regreta,
Sâmburi de zarzăre, amari,
De-ar fi să treci pe strada mea.

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Pe Dunăre de-ar curge vin"...

Din vin sadea să-i fie valul,
De-ar fi aşa minuni cereşti,
S-ar termina, precis, canalul
Din Dunăre spre Bucureşti.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar ploua

De-ar ploua...
Încet, ca gândul meu nestins
Curgând a întrebare,
Arid de înţeles pur
Şi răspunsuri.

De-ar ploua...
Senin, ca privirea ta seara
Zâmbind a revedere,
Aprinsă în lumină nouă
Şi visare.

De-ar ploua...
Greoi, ca dorul meu cărunt
Zăcând a neputinţă,
Lipit în emoţii vechi
Şi căinţă.

De-ar ploua...
Repede, ca graba mea ferice
Sperând a început,
Vestită-n gesturi mărunte
Şi cuvânt.

De-ar ploua...
Amestecat, ca tine, ca mine,
Simţind indecis,
Visând vise diferite
Şi iubind.

poezie de Gabriela Chişcari (16 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi viaţa

De-ar fi viaţa o friptură,
Viaţa duce-o-aş la gură,
Cu ibovnice flămânde,
De perfide şoapte blânde,

De-ar fi viaţa bere rece,
Tot aş bea şi mi-aşi petrece,
Cu ibovnice-nsetate,
De plăceri şi de păcate,

De-ar fi viaţa o manea,
Tot aş sta şi-aş asculta,
Cu ibovnice lihnite,
De năstruşnice ispite,

De-ar fi viaţa vis frumos,
Aş da viaţa, bucuros,
Pe-o ibovnică fierbinte!
Ce pot face de n-am minte?

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste şi ură

Frunză verde de mohor
Mie-mi vine s-o omor,
Fata-n vise clar văzută
Ce pe buze mă sărută

De-ar fi şi realitate,
Şi de-ar fi seriozitate
Tu pe mine m-ai iubi
Eu pe tine te-aş slăvi!

Transformate-ai în drac, drăcito!
Inima tu mi-ai rănit-o!
Te-ai făcut din bine-n rău,
Şi din rău în şi mai rău...

poezie de Leonard Rotaru (5 noiembrie 2018)
Adăugat de Leonard Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea de-ar creşte pe toate cărările, ar paşte-o şi măgarii.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe flexibile

Clipe bune clipe rele
Universul cu bretele
Se întinde printre stele

Clipe tari clipe de piatră
Universul cu cravată
Tot creşte şi se dilată

Clipe limpezi clipe vagi
Universul cu nădragi
Se pretează la cei dragi

Clipe dulci clipe eon
Universul cu palton
Se extinde de bonton

Clipe vechi clipe ecou
Universul cu sacou
Se transformă în erou

Clipe noi clipe hai hui
Universul cu pistrui
Se consacră-n voia lui.

poezie de David Boia (17 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi să o iau de la capăt

De-ar fi să o iau de la capăt
Să-ndrept tot ce-a fost, mai ales
La grelele mări de păcate
Nu m-aş mai deda aşa des.

Aş alege aproape de stele,
De lună, de soare, Hristos
Să merg să mă sprijine-n braţe
Mi-ar fi mult mai mult de folos.

De-ar fi să o iau de la capăt
Să-ndrept fiecare minut,
Nu clipa, nu ora nici anul,
Ci viaţa-aş schimba să ascult.

De-ar fi să o iau de la capăt
Ştiind ce e rău şi ce nu,
Nu aş repeta măcar una
Din câte-am ieşit vinovatu'.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

De-ar fi să ştii ce greu apasă
O viaţă de singurătate,
Pe lângă mohorâta-mi casă
Ai trece poate.

De-ar fi să ştii ce blândă este,
În suflet trist o mângâiere,
Tu mi-ai privi pe la ferestre
Ca fără vrere.

De-ar fi să ştii ce balsam poartă
O inimă ce-a ta o cheamă,
Te-ai aşeza la mine-n poartă
Ca şi o mamă.

De-ar fi să ştii că eşti iubită
Şi dacă-n minte-ar fi să-ţi vină
Cum, ai păşi de prag venită
Fără pricină.

poezie celebră de Sully Prudhomme, traducere de Al. Rally
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de iarnă

De-ar fi să treci pe strada mea
Acum, când Soarele-i în nori,
M-aş cerne printre fulgi de nea
Fără să ştii, pe-ai tăi bujori,

Şi-apoi, în lacrimi prefăcut,
Ţi-aş încălzi obrajii-ţi reci
Pe buze, cu un lung sărut
Pe strada mea de-ar fi să treci,

De unde, ca într-un abis,
De dor nebun m-aş prăvăli
Chiar între sânii tăi, ce vis
Pe strada mea să treci de-ar fi (!)

Iar după ce mi-aş reveni,
În jos, pe sute de poteci
Te-aş căuta pân’ te-aş găsi
Pe strada mea de-ar fi să treci,

Şi-apoi, dar vai!.... s-a luminat!
Şi nu mai cad nici fulgi de nea (!)
E-atâta soare, ce păcat
De-ar fi să treci pe strada mea!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna

Dacă omul ce-ar minţi
Cu urechi s-ar pocopsi,
Nu oricare, ci, coşmar,
Chiar din cele de măgar,
Iar urechile de-ar creşte,
Cu un pic când el minţeşte,
Cine-n lume ar scăpa,
Cine le-ar putea purta?

pamflet de George Budoi din Adevărul şi minciuna (4 ianuarie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

de-ar putea vorbi copacul
despre densitatea aerului
prin care îşi urcă ramurile
spre nicăieri.

de-ar putea vorbi seva lui
despre firicelele de apă
la care tot împleteşte
în adâncuri.

vietăţile care îl locuiesc
de-ar putea vorbi
despre scoarţa-i crestată
cu scurte-scurte poeme.

umbra lui de-ar putea vorbi
o,
ce linişte s-ar aşterne!

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi ...

De-ar fi cartea ca şi-o fată
Cred c-ar fi mai întrebată:
Ar citi-o toţi bărbaţii
Şi ar da-o şi la alţii.

epigramă de Grigore Drăgan din Constelaţia Post-scriptum (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi

De-ar fi să fiu acela care-n visuri
te poartă-n braţe lin, ca într-un zbor
deasupra nesfârşitelor abisuri,
atunci m-aş face, pentru tine, dor.

De-ar fi să fiu, în gândul tău, acela
pe care-l vrei, pe care îl doreşti
să-ţi fie-n calea ploilor umbrela,
atunci aş fi chiar gândul ce-l gândeşti.

Iar, dac-ar fi să-ţi fiu alături, ţie,
în zborul de sfârşit, spre alte lumi,
aş vrea ca noua viaţă să îmi fie
un drum pe care tu să mă îndrumi.

Nu ştiu ce-aş vrea, dar tu, desigur, ştii,
căci ai, în suflet, ca ecou: "De-ar fi...".

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!