Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Sfântul Nicolae ...

Nicolae, Nicolae
Nume sfânt și dor cu jale
Te-așteptăm, iar, an de an
Să-l serbăm pe al tău hram,
Ce vestește cu mirare
Început de sărbătoare.
Copii te așteaptă,
Ghetuțele-s în poartă,
Cei tineri ceru-l cântă
Colindători s-audă,
De la bătrâni povață
Să ne îndrume-n viață,
Cuprinși de-a lor magie
Apururi să ne ție.
Bucuroși de sărbătoare
Ne uităm acum în zare,
Înspre anul ce-o să vie
Cu nesaț și bucurie...

poezie de (6 decembrie 2015)
Adăugat de Liviu RetiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Rugă la altar

Îngenunchem azi în fața Ta, Părinte Ceresc
Și din inimi sincere Te rugăm
Ca, în această glorioasă zi,
Prezența Ta fie în Templul Tău,
Și Duhul Sfânt harul -Și reverse din plin
La această sărbătoare...

Binecuvântă Tu acești doi tineri
Care azi își predau viața Ție!
Trimite îngerii Tăi pe pământ,
Aripile iubirii să și le deschidă deasupra celor doi!

Revarsă, Doamne, har și Duh Sfânt peste inimile lor,
Flori de bucurie să așterni pe calea lor,
Mănunchi de speranță legi în viața lor
Și, fi-le Tu, alături mereu!

Acum, pe pământ, e sărbătoare
În inimile lor e sărbătoare,
Cu grabă și entuziasm ne-am alăturat și noi acestei sărbători,
Iar cerul întreg se bucură la această sărbătoare!

Tată, Te rugăm ca sărbătoarea de acum, de pe pământ
continue și pe tărâmul veșniciei!
Fă ca ecoul dragostei lor să străbată culmile eternității!

Și...
Te mai rugăm, Tată Preabun
mergi alături de ei
Ceas de ceas, zi de zi
Până-n vecii!

poezie de (26 iunie 2013)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel de sărbătoare

Văzduhu-i îmbrăcat de sărbătoare,
Așteaptă primăvara pețitori;
Dorinți fierbinți mustesc de după nori
În infinit de pace și candoare.

Timid se-mbie-o rază dinspre soare
Când fulgi de nea zurlii mai dau fiori;
Văzduhu-i îmbrăcat de sărbătoare,
Așteaptă primăvara pețitori.

Ici-colo stropi de verde, pui de floare,
Surâde cerul, adunând comori;
Lumină se revarsă peste zori
Și viață veșnică, triumfătoare.

Văzduhu-i îmbrăcat de sărbătoare.

rondel de (12 aprilie 2015)
Adăugat de Valeria MercaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cine suntem?

Uităm cine ne sunt strămoșii
Uităm de Mircea și Ștefan
Uităm cine ne sunt străinii,
Uităm de lance și dușman.
Uităm ce este Miorița,
Uităm de Adevărul sfânt,
Uităm ce-nseamnă conștiința,
Uităm de-al poeziei cânt.
Uităm colindele și Plaiul,
Uităm părinții, prea cărunți.
Uităm zămislim copii,
Și pe sărman, și pe flămând,
Și pe cei morți, și pe cei vii,
Îi tot uităm pân–la mormânt.
Dacă uităm, dacă uităm,
Cine suntem, cine suntem...?

poezie de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mirilor

Privesc la tine, mire-ales.
Și cred că știi, onoare ai:
fii asemeni lui Isus,
Miresei dragoste dai!

Nu obligație, corvoadă.
Ci sărbătoare și cadou...
Iubire ce mereu abundă,
Un cântec despre Dumnezeu!

Și orice gând, orice simțire,
În zâmbet tu convertești.
Și norii ce vor fi în viață,
Prin glasul tău să risipești!

Și tu, mireasă, ești gătită,
Cununa mirelui fii...
Și respectându-l bucuroasă,
Să-l porți cu drag spre veșnicii!

Un mic secret, în pragul casei,
L-am auzit din cei bătrâni:
Iubirea crește, de-i udată,
Doar prin cuvânt și rugăciuni!

Și niciodată nu fie,
Uitată clipa la altar...
Iubirea voastră fie vie,
împrospătată iar și iar!

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La binecuvântare...

Doamne, azi în casa Ta
Este mare sărbătoare...
Acești tineri vin -Ți ceară
Ție, binecuvântare!

Noi ne-alăturăm în rugă
Și în Numele Tău Sfânt
Te rugăm -i însoțești
În umblarea pe pământ!

Mână-n mână ei pornesc
Pe un drum necunoscut...
Te rugăm fii cu ei,
le fii un Veșnic Scut!

-i unești Slăvit Părinte
Prin iubire și credință
Și în orice încercare
Dă-le, Doamne, biruință!

Iar când s-or stârni furtuni
Și vor fi loviți de val
le fii Cârmaci destoinic
-i aduci din nou la mal!

Binecuvântează-i Tată...
Dă-le har și-nțelepciune
-Ți slujească-n orice vreme,
fie lumini în lume!

Iar când vor striga spre Tine
Din necaz și strâmtorări
-i asculți... lași din ceruri
Multe binecuvântări!

Azi, în casa Ta, Isuse
Este mare sărbătoare...
Trimite prin Duhul Sfânt
Har și binecuvântare!

poezie de (14 septembrie 2013)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Baladă

Cât trăim pe-acest pământ
Mai avem un lucru sfânt:
O câmpie, un sat natal,
O clopotniță pe deal.
Cât avem o țară sfântă
Și un nai, care mai cântă,
Cât părinții vii ne sunt -
Mai exista ceva sfânt.
Cât pădurile ne dor
Și avem un viitor,
Cât trecutu-l ținem minte -
Mai există lucruri sfinte.
Cât Luceafărul răsare
Și în cer e sărbătoare,
Și e pace pe pământ -
Mai există ceva sfânt.
Cât avem un sat, departe,
Și un grai ce n-are moarte,
Cât ai cui zice "părinte!" -
Mai există lucruri sfinte.
Cât durea-ne-vor izvoare
Ori un cântec ce dispare,
Cât mai avem ceva sfânt -
Vom trai pe-acest pământ.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Dumitru Matei

Reverie

În părculețul de lângă apă
Care curge încet la vale
Stau gânditor pe bancă
Fiind și zi de sărbătoare.

Pe alei e forfotă mare
Bătrâni, tineri și părinți
Veniți pentru plimbare
Cu odraslele lor cuminți.

Unii mereu spun la glume
De care îmi aduc aminte
Lumea noastră este lume
Și privește tot înainte.

Bucurii au și ai mici
Pe lângă părinții lor,
Mamele și ai lor tătici
Le fac voile cum vor.

Dau și eu ceasul în urmă,
Cu amintirile toate,
Au fost ani grei, nu glumă
Ducându-i mai departe.

Privesc îngândurat în zare
Și copilașii din jur
Care îmi dau târcoale,
Voind ceva le spun.

N-am stat mult și am început
C-o voce înceată și moale
Așa cum m-am priceput
Pentru o bună desfătare.

trăiți, dragi copii,
ajungeți oameni mari,
aveți numai bucurii
Împlinind suta de ani.

Strânși cu toții în jurul meu
asculte ce le vorbesc,
Le-am spus despre viață mereu,
fie harnici cât

poezie de din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.

Cât trăim pe acest pământ

Cât trăim pe acest pământ
Mai avem un lucru sfânt,
O câmpie, un sat natal,
O clopotniță pe deal.

Cât avem o țară sfântă,
Și un nai care mai cântă,
Cât părinții vii ne sunt
Mai există ceva sfânt.

Cât pădurile ne dor
Și avem un viitor
Cât trecutu-l ținem minte
Mai există lucruri sfinte.

Cât Luceafărul răsare,
Și în cer e sărbătoare,
Și e pace pe pământ,
Mai există ceva sfânt.

Cât avem un sat departe
Și un grai fără de moarte
Cât ai cui zice părinte,
Mai există lucruri sfinte.

Cât durea-ne-vor izvoare,
Ori un cântec ce dispare,
Cât mai avem ceva sfânt
Vom trăi pe-acest pământ.

poezie de din Aripa sub cămașă (17 august 1989)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Doi bătrâni

Doi bătrâni stau singuri
În casa lor demult
Și nimeni nu-i întreabă
Ce vor ori ce au vrut.

Cânii urlă a jale,
Vântul bate ne'ncetat,
Doi bătrâni merg pe-o cărare
Cum mergeau, ca altădat'.

Noaptea rece se lasă
Și urlă viforul ca turbat,
Doi bătrâni stau singuri în casa,
Doi bătrâni stau la sfat.

Și așteaptă și tot așteaptă
vină cineva,
Doi bătrâni cu plete albe:
Bunelul meu, bunica mea.

poezie de
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Vladimir Potlog

Ce am mai sfânt pe lume

Ce am mai sfânt pe lume,
Mama care mi-a dat un nume,
Inima care în piept îmi bate,
Și sufletul care de dor îmi arde.

Ce am mai sfânt pe lume,
Pământul pe care las urme,
Cerul plin de stele
Și luna care călătorește prin ele.

Mai am doi frați care sunt în departare.
Doi bunici ce așteaptă
De la copii sau nepoți
Măcar câte o scrisoare.

Mai am și un nume,
El Moldova se numește.
Când aud acest nume,
Sufletul în mine crește.

Deci totuși ce are omul
Mai sfânt pe lume:
Mama, patria și al său nume.

poezie de (12 mai 2014)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ultima frustrare

În seara-aceea de sidef,
A fost o mare sărbătoare
Și-i prooroci o ursitoare,
Că mă-sa îl născuse șef
De-atunci, fu scos în relief,
Iar ca director, ascultare
I se dădea fără-ncetare
Acasă, la servici, la chef
Când decedă, fu jale mare,
Și subalternii mult spășiți
L-au plâns cuprinși de întristare
Iar el, cum poate bănuiți,
La groapă-avut-a o frustrare,
Că nu-i spun cioclii: trăiți!

sonet epigramatic de din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Podoabe noi... (Colindă de Crăciun)

Din Cerul Sfânt, coboară cânt,
În zi de Sărbătoare,
Colinde în podoabe noi,
Sub brazi sfântă chemare.

E atâta forfotă în Cer,
La fel și pe pământ,
Creștinii cu toți de Crăciun
Așteaptă Pruncul Sfânt.

Magii de la răsărit
Călăuziți de o stea,
Vestesc minunea ce va fi,
Creștinii o sfințesc.

În Sfântul leagăn de Crăciun,
Isus este născut,
Iar Dumnezeu și toți cei dragi,
Adoră Pruncul Sfânt.

Și Cerul Sfânt revarsă în lume
Prin îngeri armonie,
Îngenunchind creștini pioși,
Spre marea mântuire.

Oda bucuriei Sfinte
Cuprinde tot pământul,
Lumina sfântă iar cinstește
Crăciunul și colindul.

cântec, versuri de (19 decembrie 2015)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acum (în luna mai) fiecare câmp este acoperit cu iarbă și fiecare copac cu frunze; acum pădurile își dau la iveală bobocii, iar anul își îmbracă hainele de sărbătoare.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De Anul Nou

De sărbători, veniți copii acasă
Din țara-n care-ați fost plecați!
V-așteaptă vin și cozonac pe masă,
Veniți copii, noi v-așteptăm cu drag.
(O mamă în toiag mai stă în prag...)

Miroase-a pâine scoasă din cuptor,
Nu mai avem, dar de ea ne e dor,
Ni-i dor și de cârnați fripți pe vatră
Ce-mprăștie mirosul pân' la poartă.

La streșini carnea-i pusă la uscat,
La fiecare muritor din sat.
Pe coș se-afumă încă, burticanul,
Iar după sobă sforăie motanul.

Miroase-a țuică fiartă cu piper,
Miroase cozonacul din paner...
Sarmale fierte-n oala de pământ,
Mâncăm de Anul Nou... An sfânt!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Hibernală

Mă uit pe strada cu polei
Și văd, prin fulgii ce se cern,
Cum cad bătrâni, copii, femei
Și gându-mi zboară la... Guvern!

epigramă de din 101 epigramiști retușați și încondeiați de Alexamdru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e dor de poveste

E viu, e frumos, e plăcut, e pietate.
Magia plutește, Crăciunul, renaște.
Arde candela, lerul sosește,
Mi-e dor de colindă, mi-e dor de poveste!

E tot, e vis, e viață, e sfânt.
Anul se naște, copilul eu sunt.
Veșnic va fi, un gând va rămâne,
Mi-e dor de mierea întinsă pe pâine!

E alb, e cer, e pur, e pământ.
Bunicii în mine de-aproape ei sunt
La bradul cu vise unde tresar,
Mi-e dor de voi fără hotar!

E sărbătoare, e zăpadă, e ger, e sublim.
Bradul ne cheamă sub vâsc iubim
Când ninge pe anii primiți în dar,
Mi-e dor de sărutul acela fugar!

E nou, e verde, e dulce, miroase,
Beteala divină se cerne pe case.
Țurțuri cu stele șoptesc în neștire,
Mi-e dor de anii din amintire!

poezie de (8 decembrie 2014)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ascultă cum cântă Biserica Vie!

Copilule, crescut la cântece de noapte,
mugind de patimi, hulă și trufie,
în ritmuri bacante și-n vorbe desfrânate…
Ascultă cum cânta Biserica Vie!

Cântă Biserica dis-de-dimineată,
salută voios, mulțumește creștin…
Auzi cum urcă versul către Viață
și ziua începe cu pace de-amin.

Ascultă cum cânta creștinul și-adastă:
cântă tinerește omul pe ogor,
legănand pruncul, tânara nevastă
dă slavă lui Hristos pentru fecior.

Cântă Biserica în marea săptămână
prin chilii și case curate.
Tineri și bătrâni cântă impreună,
dau slavă lui Hristos pentru toate.

Dă slavă fecioara pentru curație,
dă slavă nevasta zămislitoare,
mulțumește mireasa pentru cununie,
mulțumește feciorul pentru îndreptare.

Dă slavă brutarul pentru aluatul
din care pâinea se va plămădi.
Mulțumește seara acasă bărbatul
pentru cina cea buna și pentru copii.

Cântă zidarul, dând temelia
bisericii noi, cu turla-n azur.
Voința lui se prinde de piatră,
mortarul fluid se-ncheagă dimprejur.

El cântă un cântec de dor și de slavă,
Nervul si brațul vânjos vibrează-ncordat.
Inima, în ritmul poeziei suave,
Transformă ideea în beton armat.

Dimineața, în atelier, tâmplarul,
cânta, punându-se inimos pe treabă.
El Domnului mulțumește... și harul
coboară în ale lui mâini degrabă.

Minune! S-a oprit mirat. Privește:
din lemnul inform ivitu-s-a perfect
un lucru util. Dulgherul slăvește
pe Domnul Iisus, lemnar din Nazaret.

Auzi pe cizmar cum cântă-n bucurie,
lucrează cu sârg, cu suflet și nesaț,
mâna-i alearga într-o simfonie,
Hristos e pe buze și duhul e-n braț.

Dau slavă cinstita preoțime,
pentru slujba Liturghiei sfințite,
și cea intru Hristos diaconime
pentru darurile bineprimite.

Auzi cum cântă Biserica Bizantină,
apostolească, vie, ocrotitoare…
Cântă poporul ei răsfățat de lumină,
de lina lumină a Slavei biruitoare.

Copilule crescut la cântece de noapte,
mugind de patimi, hula si trufie,
în ritmuri bacante și vorbe desfrânate…
Ascultă cum cântă Biserica Vie!

poezie de din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Victor Martin
sărbătoare
Sărbătoare e cum te simți; dacă te simți bine, e sărbătoare.

definiție aforistică de din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Sub cer de sărbătoare...

Sub cer de sărbătoare
O stea a răsărit,
Când s-a născut în lume
Pruncul Isus cel Sfânt.

Și cu uimire mare,
Trei magi la drum porni,
Sub raza stelei sfinte,
Ei staulul găsi.

Că între dobitoace
Pe paie aurii,
Maria Maica Sfântă
Născuse Sfânt copil.

Magii în genunchi căzură,
Lângă micuțul crai
Și daruri prețioase
Îi lasară în Sfânt alai.

Maria Maica Sfântă
Pruncul la sân ținea
Și lumea fericită
În ode îi slăvea.

Din cer coboară în râuri
Colinde îngerești,
Pe cetini de brad verde,
Crăciunul îl vestesc.

Iar clopotele lumii
Aprind lumini de argint,
În noaptea de Crăciun
Se nasc minuni pe rând.

Fecioara Maica Sfântă
Și Dumnezeu cel blând
Sfânțiră ziua în care
Pruncul Sfânt s-a născut.

Cereasca bucurie
Se scurse pe pământ,
Isus, Craiul cel sfânt
Lumea a mântuit.

cântec, versuri de (26 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La ceas divin

Mantia nopții cade peste zare
Și stele sacre încep strălucească
La ceas divin de Sfântă Sărbătoare
Sufletu-i rugă, pronie cerească.

Clopot la schit în dangăt clar,
Trimite-n dimineți vestea cea mare.
Imnul speranță urcă din altar
La ceas divin de Sfântă Sărbătoare.

Și parcă-naltul se întrevede plin
Când reînvie dorul prin ponoare,
Cu pâinea aburind muiată-n vin
La ceas divin de Sfântă Sărbătoare.

poezie de (martie 2008)
Adăugat de Nicu PetriaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De când datează tradiția de Moș Nicolae? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!