Nădăjduiesc îm muză
Îmi curgi prin vene ca o apă vie,
Tu nu ești aici aevea, doar exiști,
Iar ochii mei nu mai par atât de triști,
Deși au lăcrimat de bucurie
La întâlnirea noastră cea târzie,
Unde martor mi-a fost Universul,
Care mi-a transpus pe note versul
Și a făcut ca lumea să mi-l știe.
Nădăjduiesc în tine și am crezul,
Tu muza mea, chiar dacă ești târzie
Mă faci să scot din piatră poezie,
Pe care să mi-o înalțe vântul
Risipind-o ca ploaia pe câmpie
S-o citească cine vrea să știe...
Sibiu, 05.12.2015
sonet de Ioan Friciu din Inedita (5 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre vânt
- poezii despre versuri
- poezii despre tristețe
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre existență
- poezii despre bucurie
- poezii despre apă
Citate similare
Doar o fantezie
Te-am regăsit, mi-ești sufletul pereche,
M-ai regăsit, sfidăm ciudate legi,
E-un straniu vis, e-o dragoste străveche?
Nu mă cunoști, și totuși mă-nțelegi.
Din stihul tău deduc: da, îți sunt dragă...
Enigma azi încerc s-o descifrez...
Ce gând bizar, ce dor ciudat ne leagă
Străinule, ce noaptea îl visez?
Plângem, simțim, trăim prin poezie,
Cântăm iubind etern pe struna sa...
Îmi ești nălucă, toană, fantezie
Ce-o plăsmuiește zilnic mintea mea.
Mi-apari în visuri, te aud prin șoapte
Uniți prin vers de-același singur țel...
Distanța tot mai tare ne desparte,
Când noi gândim, vibrăm, iubim la fel.
Ești crezul meu transpus în poezie,
Ca sufletul oglindă să-ntâlnesc,
O toană, sau o dragoste târzie?
Nu știu, dar versul meu ți-l dăruiesc!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre suflete pereche
- poezii despre suflet
- poezii despre prezent
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Și ce dacă?!
Picuri reci și grei îmi spală
Ochii-ntunecați și triști...
Adevăr e, ori mă-nșală
Însuși gândul, că exiști?!
Pe cărări bătătorite,
O, ce imn biruitor
Trece... Unde ești, iubite?!
Nu faci parte din decor?!
Tu ești ramul ce se-apleacă?!
Ce îmi cade la picioare?!
Dulce rugă! Și ce dacă?
Sufletul din nou mă doare...
Tu ești frunza care plânge
Și-n caleașcă ancestrală
Se înalță spre apusul
Unei alte lumi de ceară?!
Tu ești vântul?! Și ce dacă
Îmi șoptești iubirea ta?!
Ești hoinar al lumii tale...
Și ce dacă vei pleca?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plâns, poezii despre picioare, poezii despre imn, poezii despre gânduri sau poezii despre frunze
Tristă floare
Dacă nu mor, cui rămâi?
Dacă mor, a nimănui.
Viu de ce să fiu aș vrea,
Dacă nu te pot avea?
Mort de ce să vreau să fiu,
Dacă mort înseamnă viu,
Iar viu se traduce prin:
Fără tine? Ca un crin
Rupt de vânt, nepăsător
Dacă mă usuc și mor
Într-o zi sau, într-o glastră,
Pus de tine la fereastră,
Deși nu sunt viu, să par,
Cât mai am apă-n pahar...
Versul meu, ce tristă artă,
Vas viu la o floare moartă
Care pică pe-o hârtie,
Dorul tău când o adie,
Mâna mea ce-n tremur scrie,
Frunză-n moarte, frunză-n vie
Literă cu literă
De aripi se scutură
Ca petalele, pe rând,
Până cine știe când...
Chiar această poezie
Poate ultima să fie.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (7 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre traducere, poezii despre mâini, poezii despre hârtie sau poezii despre flori
Mi-a fost dor de toamnă
Mi-a fost dor de toamnă;
De frunza ruginie,
De struguri copți din vie,
Mi-a fost dor de ploaia
Care cade pe caldarâmuri
Și de păsările care se duc rânduri, rânduri.
Mi-a fost dor de tine, iubirea mea
De mult uitată,
Și de nucul falnic care la poartă mă așteaptă.
Mi-a fost dor de tine, toamnă aurie, ca să pot așterne versuri
Nostalgice pe hârtie.
poezie de Vladimir Potlog (18 octombrie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre toamnă, poezii despre struguri sau poezii despre păsări
Mai scriu o poezie
Când mi-este dor de tine,
În liniștea târzie,
Cu lacrimi și suspine
Mai scriu o poezie.
Sub clar de lună plină
Aș vrea să-ți simt căldura,
Dar tot ce mă alină
E ritmul și măsura.
Tânjesc să-ți aud glasul
Ce mă-ncânta odată,
S-admir cum calcă pasul
Ca rima încrucișată.
În ochiul tău șăgalnic
Să văd tot universul...
Ah, totul e zadarnic
Mi-a mai rămas doar versul.
poezie de Octavian Cocoș (5 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ritm, poezii despre lună plină, poezii despre dor sau poezii despre Lună
Poezie, poezie
Poezie, poezie,
Deși sunt femei o mie
Eu îți dau iubirea ție
Ca pe o bijuterie.
Poezie, poezie,
Ești frumoasă și zglobie
Te sărut cu bucurie,
Cea mai bună terapie!
Poezie, poezie,
Este limpede, se știe
Am face-o mare prostie
Să nu fim soț și soție.
Poezie, poezie,
Nu ne leagă o hârtie,
Când iubești cu-așa tărie
Ești unit pe veșnicie.
poezie de Octavian Cocoș (29 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căsătorie, poezii despre sărut, poezii despre superlative, poezii despre soție, poezii despre soț sau poezii despre prostie
Muza cea de marți
Muza mea de astăzi, muza cea de marți,
Mi-a venit de printre ceasurile rele
Care îți frământă gândul: "Cum te-mparți
Între sânziene și un dans cu... iele?"
Primele sunt blânde, ultimele - nu!
Dar, că sunt aceleași, toată lumea știe,
Chiar și eu, căci uite: una mă avu
Azi, la prima oră, în bucătărie.
"Ce mai loc!" veți spune. Asta-i! ce să fac
Dacă am stropit-o cu cafea fierbinte?
Nu dau amănunte și... mai bine tac,
Să mă creadă muza (mai ales) cuminte.
A rămas, nebuna. Cum să te desparți
De o bunăciune? (Muza cea de marți).
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre dans, poezii despre ceas, poezii despre cafea, poezii despre Iele sau poezii despre Drăgaica
Dragoste la prima vedere
Pe cărarea veche
Trec câte o dată
Cu speranța vagă
De-a te întâlni
Ne cunoaștem parcă
De o viață întreagă
Neavând puterea
De a ne vorbi.
Prin albastrul moale,
Liniștea se adună
Și prin diafanul
De apus vegheat
Ochii tăi de aur,
Ochi de zână bună
Când aprind în mine
Un ecou ciudat.
Dragoste la prima vedere,
Cine-ar fi crezut?
Să iubesc cu atâta putere,
Ca la început.
Că mi-a fost târzie
Întâlnirea în vreme
Și târzie clipa
De-a ne fi văzut,
Pe cărarea veche
La răscruci de vânturi
Numai timpul știe
Ce e de făcut.
Amintirea vie
Mai trăiește încă
Aș da ani din viață să te regăsesc
Ne cunoaștem parcă
De o veșnicie,
De o veșnicie
Parcă te iubesc.
N-o să afle nimeni
Poate niciodată
Poate niciodată
N-am să te-ntâlnesc.
Aș da ani din viață
Să te am alături,
Să îți simt făptura,
Să-ți spun te iubesc.
cântec interpretat de Ilie Micolov, muzica de Ilie Micolov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre vorbire, poezii despre dragoste la prima vedere, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre cunoaștere
De ce-ai mai sta, când ești de mult plecat
Totuna sunt veninul și dulceața,
Chiar binele și răul par la fel,
Ești conformist și, totuși, ești rebel
Plângând, tu râzi; așa îți trece viața...
Răspunzi cu "Da!", deși ai spune "Nu!",
Rămâi pe loc, când tu dorești să fugi,
Și-oricât de sincer pari, minciuni îndrugi,
Căci, vai!, tu singur nu mai ești chiar tu.
Tu furi și-apoi, căit, tu dăruiești,
Ai vrea să urli, dar îți place mut,
Ai câștigat și, totuși, ai pierdut,
Pretinzi dreptate, deși drept nu ești!
Ești prea bogat, dar fără căpătâi,
Iubești săracii; de fapt, îi subjugi,
Ateu fiind, faci la icoane rugi,
Ai vrea să pleci din gașcă, dar rămâi...
Prea ești deștept, când proștii te-nconjoară,
Și familist, când de la dame vii,
Faci fapte bune, doar când faci prostii,
Ești înăuntru, doar când ești... afară.
Ești extremist, când vrei să fii de centru,
Tu, om de dreapta, ești de stânga - vai!,
E ca și cum în Iad ai fi în Rai,
Ești "contra", mai întâi, și apoi "pentru".
De ce-ai mai sta, când ești de mult plecat?
Nimeni nu vrea de tine să mai știe,
Doar Dumnezeu, se pare, te-a iertat
Și vrea să te redea pe tine ție!
poezie de Dumitru Sârghie din săptămânalul "Linia întâi" (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre sinceritate, poezii despre râs, poezii despre rai, poezii despre minciună sau poezii despre inteligență
Pe soare îl orbești...
Chiar de-ai fi după soare să te pitești,
Tot te vor vede ochii mei unde ești,
Că la geam perdeaua-i deasă,
Ajungând în a mea dulce casă.
Iar un soare, de s-ar opri în calea ta,
Iar eu orbind nu te-aș mai vedea,
Chiar fața ta strălucitoare
Vrea să oprească orice soare...
Tu ești mândru, iar pe soare îl orbești,
Ca o lună coborâtă din povești,
Viața-i frumoasă, aici pe pământ,
Ca îngerul luminii, trimis de ceva sfânt.
Dacă de mine viață te ascunzi,
Ochii mei vor fi de lacrimi uzi,
Fața fără zâmbet, gura ar ofta,
Ochii mei în lacrimi, pe tine te-ar căuta..
poezie de Eugenia Calancea (17 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre mândrie sau poezii despre lumină
Muza rătăcitoare
Ce-i mai de preț și-mi mângâie simțirea,
E muza mea mereu rătăcitoare
Purtând un nume de albastră floare
Ce-o caut prin grădini doar cu privirea.
Ea mi-a adus idei încântătoare
Și mi-a cerut s- așez în vers iubirea,
Să răsădesc în inimi fericirea
Și să mai scriu cât voi trăi sub Soare...
Am s-o invoc și va veni la mine,
Ce-mi va spune, voi scrie pe hârtie;
Nesomnul meu va naște poezie.
Am s- o invoc și dincolo de moarte,
Altminteri mi se rupe pana-n mână
Că nu doresc ca muză altă zână!
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre inimă sau poezii despre idei
* * *
ești atât de frumos
când râzi nonșalant
ca o ninsoare cu chip de copil
într-o lume mai puțin definită
din niciun anotimp știut
de mine de tine și alții
iar zâmbetul tău pleacă
din colțul stâng al gurii
spre lumea dinafară
omule
ninsoare târzie
peste câmpuri cu maci
albite de galben
ești incredibil de real
atât de viu și frumos
omule
ninsoare târzie
în lanuri de ceață
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre gură, poezii despre galben, poezii despre frumusețe, poezii despre copilărie, poezii despre anotimpuri sau poezii despre alb
De ce?
De ce îmi plânge Cerul când taci deși mă chemi
Iar îngerii coboară din noapte-n rugăciune?
De ce până și ploaia suspină-n multe ierni
Că nu ești al ei mire, ci doar o succesiune?
De ce tu mă iubești la fel ca pe-o icoană
La care te închini la ceas de seară-n zbor?
De ce te-ai cuibărit în inima-mi de-aramă
Și îmi șoptești păcate învăluite-n dor?
De ce mi-e verdele iubit de marea cea albastră
Ale cărei valuri mă mistuie-n tăceri?
De ce doar ochii mei ți-s florile din glastră
Și iz-ul de magnolii uitat în primăveri?
De ce-ai venit atunci să-mi zgudui primăvara
Și verdele din ochi să-l duci în lumea ta?
De ce-am rămas în tine pe strune de vioară
Oare tu știi, iubire, că ești chiar viața mea?
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre tăcere, poezii despre primăvară, poezii despre vioară sau poezii despre verde
Fascinație
A fost un vălmășag de bal
Cu sunete melodioase
De violină și țimbal
Când toate mi-au părut frumoase.
Eram atât de tulburată
De-aceea veselie plină
Și-mi părea că ființa-mi toată
Plutea ca pe o apă lină.
Atunci te-am cunoscut pe tine
Zărindu-te mi-a fost chiar teamă
Un zeu care privea spre mine
Stând nemișcat, dar totuși cheamă.
Și m-am apropiat sedusă
De ochii tăi, de gura ta
De parcă aș fi fost adusă
De-un nor ce tainic mă purta.
Eu nu făceam deosebire
Dintre un frate și-un străin,
Dar seara-aceea din iubire
Făcu icoană să mă-nchin!
De atunci ești pentru mine
Inimă, suflet și viață
Luceafăr nopților senine
Și zvon de clară dimineață.
Iar pentru ca lumea să știe
Aș vrea iubitul meu să plâng
Și chiar mai mult de-o veșnicie
Cu drag la pieptu-mi să te strâng.
Și nu vei scri o epopee
Să spui din sufletu-ți curat
Că draga ta, deși femeie
Iubește cu adevărat.
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre seducție sau poezii despre noapte
Doamne, dă-mi o asemenea soție care să știe să scrie și să citească! Iar dacă o fi să nu le știe, m-aș încumeta eu s-o învăț chiar de ar avea doar mintea unei pisici.
citat din Kelemen Mikes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățătură, citate despre soție, citate despre pisici sau citate despre căsătorie
Nu se aștepta, dar când n-a mai fost nimic de privit, încât ochii ei nu mai aveau întrebuințare, tocmai atunci o întâlni pe Zeița de smarald. În fiecare piatră verde e o mică Zeiță care este în același timp marea Zeiță a tuturor smaraldelor. Dacă ești în piatră, ea pare întotdeauna mare, deși n-ai cum s-o vezi, întrucât nu-i nimeni pe care să-l vezi și nimic de privit. Zeița se află într-un fel acolo, dincolo de frontierele smaraldului, iar tu nu ești niciunde și n-ai traversat nicio frontieră. Te simți ca un contrabandist, deși nu faci niciun fel de contrabandă.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre graniță, citate despre verde, citate despre timp sau citate despre ochi
Nu exist!
Azi m-am pierdut în clipa de apoi
Și m-am temut ca să mai ies din ea
Am vrut doar să m-ascund de pasul tău
Ce-l așteptam mereu
deși nu mă dorea...
Am înțeles ce-am refuzat să cred
C-ai fost făcut doar să împarți durere
Nici de cuvânt nevoie nu aveai
Erau destule ce urlau
în a ta tăcere..
Și m-am ascuns de lumea ce nu știe
De ce curg lacrimi azi din versul meu...
Mi-e sufletul bucata de hârtie
Din care tu ai rupt
fâșii, mereu...
Nici chiar cerneala nu mai e aceeași
Iar mâna-mi nu mai scrie azi, nimic.
Otrava ta mi-a luat de tot puterea,
Când încercam de jos
să mă ridic...
Dar să nu crezi că eu voi fi pierdută
Doar am să plâng puțin și... am să plec.
Nu știu nici când... nici unde, dar voi face
O punte peste lacrimi,
și-am să trec...
Ce milă-mi este când mă uit la tine
Căci ochii tăi nimic chiar nu îmi spun...
Și n-ai să ai nicicând curaj destul
Să mă păstrezi așa
cum eu m-adun...
Ce liniște mă soarbe fără voie
Și tot aleargă prin albastru-mi trist
A fost ce-a fost, sau ce-o fi vrut să fie...
Oricum, ce mai contează?
Nu exist!
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Poem pentru mama
Ești soarele zilelor mele
Ești ca o lună între stele
Ești un copac ce mă rezeamă
Ești cea care mă scapi de teamă.
Ești mama care m-a învățat
Să fiu cinstit, să nu mă bat.
Ești textul cântecului meu
Ești mamă, viață, dor al meu.
Ești cea ce veșnic mă susține
Ești ochii mei care văd bine.
Ești cea ce știe când e cazul
Să râd sau să-mi alung necazul.
Ești cea care îmi sprijini visul
Și-mi asculți inima și plânsul.
Trăiesc cu teamă, vreau iubire
Și Dumnezeu îți dă de știre.
Inima mea, sufletul meu,
Prietenă-mi vei fi mereu.
Ești textul cântecului meu
Ești mamă, viață, dor al meu.
poezie de Champagne S. Baker, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre învățătură, poezii despre știri, poezii despre zile sau poezii despre stele
Când te simți pierdut, privește în jurul tău. Îndoiește-te că ce vezi e adevărat, și șterge toul, să-ți rămână apoi o singură certitudine: că tu exiști. Exiști pentru că ai un trup, trupul tău. Ești chiar tu! Trupul tău e tot spațiul pe care l-ai străbătut ca să ajungi unde ești, e și timpul care a făcut din tine ceea ce ești acum, timpul pe care tu îl porți scris în tine, ale cărui cicatrici sunt amintirile tale, iar amintirile sunt gânduri; și gândurile ești tu...
citat din Paul Auster
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre gânduri, citate despre spațiu și timp, citate despre existență, citate despre amintiri sau citate despre adevăr
* * *
ești frumoasă ca un câmp nearat
din care ciulinii își deschid floarea
să ardă sălbatic sub soare
ești frumoasă ca o pânză de apă
ce se arată celor care sapă cu trudă
din zori până la marea cea moartă
pentru o gură de adevăr
ești mai frumoasă chiar decât stânca
alintată de copite subțiri
ale caprelor negre ce trec fantomatic
dinspre noapte spre zi
ești cea mai frumoasă lume a mea
în care trăiesc pânză și pictor deopotrivă
atât de trist și singur mi te zidesc în suflet
pe tine cea mai pură din marea de minuni a lumii
poezie
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre pictură sau poezii despre negru