Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Marin Moscu

Viața ca firul de iarbă

Viața trece ca firul de iarbă prin ac.
După ce trece, pune în ștreang
Propria moarte.
Moartea vrea să scape oricum
Din fluierul sângelui.

Nu se mai poate rotunji.
Îngenunchează,
Duhnește a umbră.

Viața trece firul de iarbă
Mai departe
Numărând ștreangurile crude!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Citate similare

Marin Moscu

Efemere

Universul învârte roata timpului
Pe inelarul străpuns de lumină,
Pasul meu fierbinte sare din mers,
Din pielea îngerilor curge rugină.

Fiecare ins radiază în fața oricui,
Chiar și moartea prin moarte călcând,
Firul de iarbă pe buzele vântului
Crește ciocârliei note noi de cânt.

Flutură hainele hăului peste-nălțimi,
Pegașii nechează prin caii putere,
Ghețarii sufletului se scaldă-n câtimea
Veștilor ce se nasc în drum efemere.

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Marin Moscu

Val nou

Moartea colorează fericiri sufocate,
Prin deșert curge vântul liniștirii,
Silueta aluziei trece încântată
Pe trista icoană a firii.

Ziua lovește ieșirea în cântec,
Picură raze de rouă pe geam,
Viața ciuruită de scrisori nescrise
Își pune scări de-albastru macadam.

Esența adâncului se vede înaltă,
Zgâlțâie sângele uscarea de sine,
În vacanța prelungă trec stelele semn
Că și-n nălțimea lor memoria revine.

Rătăcește câmpia pasul
Întins în sunet de repetat ecou,
Silueta aluziei trece încântată
De victoria tristă a valului nou.

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
N. Petrescu-Redi

Între firul de păr ce ține sabia lui Damocles și firul de iarbă - soldatul.

aforism de (2 februarie 2013)
Adăugat de N. Petrescu-RediSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Europa întreagă duhnește a moarte. Universitățile europene propovăduiesc moartea. Cărturarii europeni descriu moartea. Oamenii de știință europeni fac moartea nemuritoare. Politicienii europeni lucrează pentru moarte. Dascălii europeni sădesc moartea în sufletele tinerilor. Imperialiștii europeni răspândesc moartea în întreaga lume. Revoluționarii europeni poartă stindardul morții. Europa modernă este sinonimă cu moartea. Nu vrea să știe de viața de după moarte.

citat din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Predici" de Sfântul Nicolae Velimirovici este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 35.99 lei.
Marin Moscu

Apus

Cum cauți tu, din foi de primăvară
Să faci boboci de floare și de vis
Când totu-n brumă trece spre-nserare
Cum trece lacrima din ochiul stins?!

poezie de din Între două capete de lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Clipa

Pe iarba moale-a vieții
Îți aparții destul.
Destinul te-asaltează,
Tu îl despoi și spui:
O, Doamne, câtă iarbă
În juru-mi se înalță,
Cu bune și cu rele
Iubirea mă încalță.

Pe firul tău de iarbă
E întrebarea ta:
Destinul m-asaltează
Sau poate altceva.
Nici un răspuns din Domnul,
Nici un răspuns din jur
Și arzi pe creuzetul
Neîncrederii, sperjur.

Îți aparții, ori numai
Închipuire este,
Trăind a ta viață
Trăind a ta poveste.
Iubirea e o floare –
Culoare și miros,
De nu-și trăiește clipa
Ea moare dureros.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Fernando Pessoa

În vreme ce ea trece

Când stau la fereastră,
Prin geamul înălbit de ninsoare,
Văd imaginile ei drăguțe în vreme
Ce trece... trece... trece pe-aproape...

Întristarea și-a aruncat vălul peste mine:
Mai puțin o creatură în acestă lume
Și un înger mai mult în ceruri.

Când stau la fereastră,
Prin geamul înălbit de ninsoare,
Cred că-i văd imaginea,
Care acum nu mai trece... nu mai trece pe-aproape...

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba portugheză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Pt.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "A Little Larger Than the Entire Universe: Selected Poems Paperback" de Fernando Pessoa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -73.99- 43.99 lei.
Yoko Ono

Primăvara trece și fiecare își amintește de propria inocență. Vara trece și fiecare își amintește de propria exuberanță. Toamna trece și fiecare își amintește de propria adorație. Iarna trece și fiecare își amintește de propria perseverență.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Acorn Hardcover" de Yoko Ono este disponibilă pentru comandă online la 77.99 lei.

Cum se trece de la capitalism la socialism? Și, mai ales, cum se poate trece de la socialism la capitalism ?

De la capitalism la socialism se poate trece prin revoluție, iar de la socialism la capitalism cel mai bine se poate trece prin agențiile de turism.

întrebări și răspunsuri
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața

Adevăr incontestabil:
Pe mosor tot scade ața;
Timpul trece implacabil,
Iar cu el ne trece viața.

poezie de din Cugetări versificate (10 noiembrie 2017)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Moartea nu poate fi oprită

Moartea nu poate fi oprită,
Viața n-o putem salva.
Poate fi doar prelungită.
Mai mult nu putem spera.

În fața morții care vine
Rămâne omenirea mută.
Nu poate schimba destine
Când viața-n moarte se mută.

Când firul vieții s-a-întrerupt,
Omul, marele absent
Din timpu-n care s-a născut,
Nu mai răspunde prezent.

poezie de (iulie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Tudor Gheorghe Calotescu

Viața e doar o umbră de univers

lăsată cumva perpendicular
pe o inimă de poet
în momentul creației
poate de aceea viețuirea
este întotdeauna
dincolo
oricum nimic din ce trece prin noi
nu se lasă cu zidiri mai mari
decât piramidele
apoi ridic din umeri
fluier ca un pițigoi
și trimit zarzării
te sărute

vezi
nimic nu este mai firesc
ca atunci când o floare se scutură
doar ca să ai tu de ce plânge

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Pe furiș

Soarele scapătă pe furiș,
Răsare și trece la fel,
Viața trece pe furiș,
Moartea vine la fel.
Iubirea vine și trece pe furiș,
Bătrânețea vine la fel.
Dumnezeu stă furișat și pândește
Cum trăim și murim pe furiș.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

După ce voi trece, vreau rămân iarbă...

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Titina Nica Țene

Cu fiecare zi murim câte puțin...

Cu fiecare zi murim câte puțin,
dar noi de asta nu avem habar,
ne străduim din ce în ce mai mult
strângem de-ale gurii în hambar.

Nu mai privim un răsărit de soare
și nici o frunză legănată-n vânt,
uitând că viața aceasta-i trecătoare
și suntem doar o umbră pe pământ.

Și trece timpul, așa, pe nesimțite
cum trece ploaia-n zilele de vară
și ne trezim, deodată, Doamne,
că-n viața noastră ni se face seară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nica Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -11.56- 8.99 lei.

Este la fel de crud și la fel de multă viață într-o căprioară ca și într-un fir de iarbă. Ce minte educată poate accepta asta? Formele se hrănesc inevitabil cu forme, dar chiar și acolo unde formele nu se mișcă exterior, la interior este aceiași viață care părăsește forma când forma este distrusă! Viața trece dintr-un fir de iarbă și însuflețește un prunc, apoi pruncul moare și viața însuflețește un fir de iarbă. Încă o dată întreb: poate vreo minte educată și spiritualizată vadă asta nemijlocit de gând? "Eu-Sunt" sau Dumnezeu cel viu care este în om, este identic cu cel care este într-o banană. Odată ce ai înțeles asta, o te mai crezi superior că tu ești vegetarian sau autotrof? Dar vei mai crede că există vreo evoluție spirituală?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trăiește...

Nu pune la viață
Cuvântul povară,
Că viața-i o zi,
Trăiește-o din plin
Din zori până-n seară.
Trăiește alături de tot
Ce trăiește
Și umblă și zboară
Și cântă și crește.
Vezi firul de iarbă
Cum sparge pământul
Și frunza de tei
Cum o leagănă vântul.
Ascultă izvorul
Cum curge în râu,
Iubirea de prunc...
Și mirosul de grâu.
Te pierde prin ele
Și mergi mai departe.
Nu pune la viață
Ideea de moarte.

Iubește pământul
Și cerul și marea.
Iubește cuvântul
C-ascunde uitarea.
Iubește și-arată
Cât poți iubești...
Și-mparte iubire
De vrei primești.
Iubește și ura,
Iubește-o de poți
Și-ascunde-o în tine
Că ură au toți.

Iartă...
Acolo unde iertarea
E ruptă din tine...
Și simte-i puterea-n suspine
Ce mor. În gânduri ce cresc
Pentru-aceeași iertare.
În tot ce se naște
Trăiește și moare.
În zile ce trec
Și nu te mai ceartă,
Trăiește,
Iubește și iartă.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu nu uita, iubito...

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
De vei putea, de vei putea, de vei putea,
Acel cuvânt ce-a fost șoptit poate pripit,
Dar fără rost nicicum n-a fost, nicicum n-a fost.

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
Dacă ai vrea, dacă vei vrea, dacă ai vrea,
Trecutul timp, cu tot trecând în tot ce-a fost,
Poate cu-n rost, poate cu-n rost, poate cu-n rost...

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
În viața ta, în viața ta, în viața ta,
Cum pe pământ purtați de vânt cad fulgi de nea,
Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita...

Vor trece ani, vor trece luni ca într-o clipă,
Și zilele ce-au fost cândva cad în risipă,
Nu le uita, nu le uita, nu le uita,
În viața ta, în viața ta, în viața ta!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Viața nu ne pune întrebări, ci ea ne trece prin ele!

(decembrie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fecioara

Cum pășește nederanjând pământul
și ochii-i mângâie oricare floare,
e doar un fir de iarbă visătoare
și-n părul pieptănat îi suflă vântul

E muză pentru versul poeziei
și-a ei mireasmă ce o lăsa-n urmă,
trezește viața ce vrea să apună
și sângele e-n pragul nebuniei

Cum pășește nederanjând pământul
și-n hainele mulate se ascunde,
trece lăsând în urmă doruri crude
și un scenariu plăsmuiește gândul

O doresc poftele ascunse în cai,
privindu-i coapsele cu părți fecunde
și caii stau ascunși te miri pe unde,
se aud cum pufăie prin florile de mai

Cum pășește nederanjând pământul,
Soarele și Luna mor de dorul ei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!