Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Corneliu Vadim Tudor

Călăii

Noi n-o să ne-nțelegem niciodată
și casă bună n-am făcut prin ani
căci mâna voastră veșnic e pătată
de sângele românilor sărmani
Trufași, și cruzi, și fără de măsură
nici fiarele pădurii nu-s ca voi
cu ochii tulburi, injectați de ură
visând la un mileniu de noroi

"Să piară-n veci valahilor sămânța
sunt mult prea vechi și prea s-au înmulțit
din Cluj la Satu Mare și Săpânța
auzi doar graiul lor nesuferit!
Afară cu valahii! Sau la moarte
exterminați-i până nu-i târziu
mutați-le hotarul mai departe
pe-aici să nu rămână unul viu!"

Și ați trecut la fapte glorioase
dar simpla crimă nu era de-ajuns
și i-ați călcat cu plugul peste oase
le-ați scos și ochii, limbile le-ați smuls...

I-ați presărat cu sare peste rană
i-ați ars de vii și-apoi i-ați stins cu var
ați necinstit copii fără prihană
ați jefuit cadavrele barbar

Ați pus țăranii să își sape groapa
i-ați împușcat în ceafă, ca pe câini
oceanelor nu le-ar ajunge apa
ca să vă spele crima de pe mâini
Ați spintecat femei însărcinate
ați răstignit și preoții-n altar
pustiu și jale ați lăsat prin sate
Attila însuși n-a fost mai tâlhar

Ați sigilat în trenuri, ca pe vite
femei, bătrâni, copii nevinovați
și-n viscol de ocări nelegiuite
i-ați expulzat flămânzi peste Carpați
Azi nu pricepe mintea omenească
cum de-ați făcut asemenea orori
cum de-a putut în gând să vă-ncolțească
să nu rămâneți iadului datori

Satanice cruzimi, apocalipsă
a bestiei turanice din voi
de crime n-ați dus niciodată lipsă
dar inventivi le-ați dat veșminte noi
Gardiști în zdrențe, zvastica și cloaca
levenți și honvezi, criminali grotești
viteji ca porcii când răstoarnă troaca
duhnind a grajd, rachiu și boli lumești

De ce spun toate astea? Pentru ce
mai răscolesc cenușii amintirea?
să vadă omenirea cine e
această bandă ce ne-a vrut pieirea
Și nu era de vină un popor
- popoarele au inimă regeasc㠖
de-aceea marșul meu acuzator
doar gărzile horthyste le demască

N-a fost să fie după vrerea crimei
au mai rămas urmași și mărturii
să povestească trist viitorimei
să nu mai fie astfel de urgii
Acum veniți și spuneți prin ziare
de drepturile omului, de legi
de amiralul jalnic fără mare
de hărți și de fantoma unor regi

Plătiți cu aur și femei de stradă
- arhangheli proxeneți și prea uituci –
dar banii voștri tot miros a pradă
și-a sânge de români uciși pe cruci
Nu mai puteți prosti pe nimeni, iată
sunteți ridicoli, n-aveți nici un spor
o Mioriță veșnic fermecată
v-a dat de gol în ochii tuturor

Eu vă blestem cu cerul și cu marea
eu vă blestem cu munții cei bătrâni
vă stingă scorpionii lumânarea
precum ați stins voi ochii la români
Și dumnezeul viermilor vă tragă
mereu la judecata de apoi
secătuiți de minte și de vlagă
vă scurme porcii inima-n gunoi

Eu vă blestem să beți pe săturate
din sângele cu lacrimi de atunci
femeile de vi-s însărcinate
să fete pui de viperă, nu prunci
Eu vă blestem să auziți vecernii
la Cluj și Treznea, la Moisei și Ip
să vă sfâșie lupii-n dricul iernii
și masca morții arde-v-ar pe chip

Noi n-o să ne-nțelegem niciodată
nu sunteți oameni, sunteți câini turbați
azi vă cunoaște omenirea toată
nu mai puteți pe nimeni să-nșelați
Sălbatici cu iluzii de noblețe
ce doliu tragic ați mai pus la porți!
doar Hitler mai putea să vă răsfețe
și fără el, știți bine, sunteți morți

Istoria și-a spus din nou cuvântul
definitiv, tenace și firesc:
cât or să fie cerul și pământul
ARDEALUL VA FI VEȘNIC ROMÂNESC!
Iar el va fi de-a pururi casă bună
pentru român și pentru frații lui
aici trăim de veacuri împreună
și nu dăm socoteală nimănui!

poezie celebră de
Adăugat de AuditusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Blestem

În apogeul destrămării
Ați râs de săracii țării.
Ca-într-o țară fără câni
V-ați bătut joc de bătrâni.
Copiii țipă în noapte
i-ați lăsat fără lapte.
La bolnavi le dați mormântul.
Nu v-ar mai răbda pământul.
Ați furat totul din țară.
Aveți conturi în afară.
Din cât a fost de bogată,
Atât e țara de săracă.
Pe români eu îi îndemn
Să v-aducă greu blestem.
Inima în voi să crape.
De viață să n-aveți parte.
Atâta de răi ați fost
Că între noi nu aveți rost.
România e a noastră.
Închisoarea e a voastră.
Vă blesteamă toată țara
ardeți în foc, ca para.
Raiul să fie al nostru,
Iadul să fie al vostru.
În veci să nu mai avem
Cui facem un blestem.

poezie de (16 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Voi parlamentari

Unde-i onoarea și mândria
care ne-însoțeau odată?
Unde este România,
țara noastră mult visată?
În lanțuri ați pus poporul.
Țării i-ați secat izvorul.
Vă-înfruptați din munca noastră.
Sunteți pentru noi năpastă.
Pe români nu-i mai vreți frați.
La occident -înclinați.
Mintea voastră o ia rara.
Ne vindeți până și țara.
Pentru-un pumn de "euroi",
la străini sunteți slugoi.
Sunteți lași, sunteți păgâni.
Voi n-aveți sânge de români.
Ați vândut aurul țării.
Ați vândut talazul mării.
Până când voi mai sperați
mai puteți să furați?
Când nu vor mai putea răbda,
românii se vor răscula,
pe străbuni vor răzbuna,
rănile vor vindeca.
Și-într-o nouă primăvară
vor fi iar stăpâni pe țară.

poezie de (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Dan Puric

Blestem de om sărac

Din balegi și din cuib de cuci,
Răsar ca viermii, politruci
Și din haznalele de bani –
Costume negre cu șnapani,
Viteji ca musca la arat!

Și ne-ați mințit și ne-ați furat,
Și-ați pus pe noi și jug de boi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Murdari în suflet și în gând,
Cu ghearele averi strângând,
Din flote, fabrici și uzine,
Voi ați lăsat numai ruine!

V-ați gudurat pe lângă clerici
Cu mânăstiri și cu biserici
Și vile v-ați făcut, de soi...

Blestem, blestem, blestem pe voi!
Voi v-ați trădat și între frați,
Ca voi, și viermii-s mai curați.

Ați dărâmat școli și spitale
Ca să vă fie vouă moale
Și v-ați brodit și parlamente
Din licheluțe repetente.

Și ne-mproșcați doar cu noroi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Ați omorât orice dreptate,
Ați jecmănit tot ce se poate,
Guvernul vostru cu miniștri
E-o adunătură de sinistri,
Batjocura și umilința
Au mai rămas la voi credința?
Ghiolbani de jafuri și gherțoi,

Blestem, blestem, blestem pe voi!
Ați sărăcit o țară-ntreagă,
Nici dracul să nu o mai dreagă
Și din privatizări cu fumuri
Ați tot lăsat lumea pe drumuri!
Dar cum să faceți voi vreun drum
Când urma voastră e doar scrum?
La tâlhării strângeți roi!

Blestem, blestem, blestem pe voi!
Blestemul greu să vă lovească,
Doar bube rele să vă crească,
Ochii îi aveți ca napul
Și să vă roadă viermii capul!

putreziți toți prin palate,
Toți spulberați fiți în toate
Și să aveți doar oase moi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Despre omul frumos" de Dan Puric este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 15.99 lei.

Nori negri s-au abătut

Peste țara mea grădină,
Nori negri s-au abătut.
A rămas fără lumină
Fiindcă voi așa ați vrut.

În alb, toți v-ați îmbrăcat.
Ați simulat puritatea.
Când de fapt, ați semănat
Peste capitală moartea.

Cu mintea întunecată
Ați învrăjbit iar românii.
Peste țara lor bogată
Vreți fiți doar voi stăpânii.

Chemați oamenii la luptă
De parcă suntem în război.
În două țara e ruptă,
De cei care-au ajuns ciocoi.

Ca pe două oști dușmane
I-ați așezat față-n față.
Le-ați pus în mâini iatagane
Să-și spună: Adio viață!

Voi aveți mintea bolnavă.
Nu mai simțiți românește.
Ne vreți țara o epavă.
Dumnezeu pedepsește.

Eu, domnilor, sfătuiesc
stați o clipă. Vă opriți!
Și pentru neamul românesc,
Doar binele îl gândiți.

Din nou, lumina revină
În mintea noastră-a tuturor.
păstrăm țara grădină
Și pentru neamul viitor.

poezie de (7 iulie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Aveți o datorie sacră

Români, să nu lăsați cadă
ce voi cu trudă ați clădit!
Copiii voștri vor să vadă
nu degeaba ați trăit.
Pe dușmani i-ați înfruntat
fără teamă de furtună.
Eroic ați apărat
patria nostră străbună.
Fii de daci și de romani!
Voi singuri ați clădit,
în urmă cu mai mulți ani,
UNIREA de neclintit.
Aveți o datorie sacră,
în veci de veci s-o apărați.
De câte ori viața -încearcă,
de strajă patriei stați.

poezie de (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Neam de trădători și lași...

Curge sângele șiroaie din al nostru tricolor –
De când țărișoara noastră, a devenit țara lor!
Cum adică țara cui?! Țara trădătorilor!
Nicidecum a (tuturor) posibilităților!

Țara celor care, Domnu', cred că le-a luat mințile!
Altfel nu-mi explic cum de ne distrug tradițiile!
Sau mai bine zis distrug, tot ce le iese în cale!
Și pentru ce toate astea, pentru câteva parale?!

Oricum, la final de drum, nu vom lua nimic cu noi!
Din noi va rămâne numai ce vom lăsa-n urmă apoi!
Asta ar tre' -nțeleagă majoritatea din voi –
Ăștia care peste blana de lup purtați blăni de oi!

Dar cine să înțeleagă?! V-ați pierdut de mult pe drum...
Și, la fel ca țara asta, veți ajunge și voi scrum!
Nu contează c-azi sau mâine, peste un an sau acum –
Roata se va-ntoarce drastic nu mă-ndoiesc, nicidecum!

Veți plăti chiar înainte de-a vă transforma-n pământ,
Veți plăti și voi, și-ai voștri... Generații-ntregi la rând!
Ne-ndoielnic, nicidecum, credeți-mă pe cuvânt:
Nimeni nu scapă ușor, când sfidează tot ce-i Sfânt!

Iar voi ați batjocorit un întreg neam de creștini,
Le-ați luat pâinea de la gură și-ați vândut-o la străini!
Ați făcut în așa fel, transformați în cretini –
Câți mai mulți dintre ai noștri, milioane de români!

Ați vârât prostia-n școli și mizeria-n spitale,
Ați prostit bătrâni senili cu promisiuni ireale,
Tineri, precum florile, i-ați lăsat fără petale,
Un procent imens din ei, ajunși sclavi peste hotare!

Departe de-ai lor părinți, de prieteni ori de frați –
Din cauza sărăciei, tot mai mult înstrăinați,
De această țărișoară, de-mprejurări obligați –
accepte "c-asta e!", fiind mai puțin motivați...

De-aș recăpăta mândria, sfânta țară înapoi!
Și-uite așa, ușor-ușor, se-alege praful de noi!
Și de noi, dar și de ei – ca de-un morman de gunoi!
Asta am ajuns să fim, pentrudăm înapoi...

poezie de din Începuturi (28 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E timpul să plecați...

E timpul plecați, cât nu e prea târziu,
Pân' n-o simți săracul că-i jupuit de viu.
I-ați inșelat credința vânzându-vă pe-un leu,
Nu vă forțați norocul... ferească Dumnezeu...

Cu toată bunătatea din sufletu-i flămând,
E și el ca și voi, tot muritor de rând...
Și el are răbdare... și-același Dumnezeu,
Dar nu-ntreceti măsura punându-i greu pe greu.

E timpul plecați, v-am suportat destul.
De-atâtea vorbe goale poporul e sătul.
Se-aude din morminte blestemul lui Brucan,
A expirat sorocul... și-a expirat în van.

Ați stat la cârma țării de douăzeci de ani,
Ne-ați luat pământuri, case, ne-ați jecmănit de bani.
De fiecare dată venind cu gura mare
Că vreți o altă viată, că doriți schimbare...

Schimbare v-ați dorit, schimbare vrem și noi,
Schimbare nu înseamnă... tot voi, în loc de voi.
Mai sunt în talpa tării voinici cu-nvătătură,
Nu gângăviți ca voi... și plini de incultură.

Uitați-vă în jur, place ce-ați făcut?
De la păduri la fabrici pe toate le-ați vândut,
Să vă clădiți palate, cu iz de pușcărie,
Sunteți mai râu ca chelul de-i trebuia tichie.

Cu paznici pe la porți, de cine vă e teamă?
Cine mai credeți voivă mai ia în seamă?
Nu sunteți Dumnezei, nici zeii din Olimp,
Dar nu întindeți coarda... plecați cât mai e timp.

Ieșiți și voi puțin prin lumea aia bună,
Ca simțiți și voi cum euro se-adună.
În lumea aia-a voastră, cea plină de rahat,
La care ne-ați vândut și ne-ați îngenuncheat.

În care obligați ne ducem sărăcia
Ca voi să puneți ghiara ușor pe România.
Ne mor copii acasă din dorul de părinți,
Iar voi ne vindeți tara, ca Iuda-n, doi arginți.

De-o jumătat' de viată vă tot plătim simbrie,
Cealaltă jumătate ne-ați dat-o-n datorie,
Și-n timp ce noi plătim... voi huzuriți ca zbirii,
Ați dus sărmana tară la limita pieirii.

E timpul plecați, lăsați-ne pe noi...
Destinul prost să fie... dar nu făcut de voi.
Voi știți să locuiți doar în afară legii,
adunați prin furt averi și privilegii.

V-am acceptat prea mult, ce ironi-a sorții,
Pe voi, ce-ați luat... și revoluția și morții.
Doar nu cumva vreți istoriei eroi,
S-ar rușina, sunt sigur, istoria cu voi.

Iar voi, clevetitorii, pe screen sau cu condeie,
Ce-ați tot suflat în foc, când ei v-au dat scânteie,
Treziți-, e timpul, cu toți, această tară
S-o scoatem din rușine, din ură și ocară.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ați devenit ființe conduse de o conștiință a turmei și ați creat o societate a tiparelor de gândire și credințe. Vă este frică de război și de iminența unui război. Vă e teamă de conflicte. Vă e teamă de neconsacrare. Vă e frică priviți în ochii celui sau celei pe care o iubiți, dar tânjiți cu disperare după un strop de afecțiune. Puneți sub semnul întrebării fiecare lucru bun care vi se întâmplă în viață și vă îndoiți de faptul că vi se va mai repetea vreodată. Vă umiliți pentru a obține succes, faimă și aur, sau chiar fericire. Ați acționat din disperare până ce ați devenit niște oameni disperați. Ați gândit că nu sunteți vrednici până ce ați devenit nevrednici. V-a fost frică de nereușită până ce ați devenit niște ratați. V-ați gândit la boală până ce ați devenit bolnavi. V-ați gândit la moarte până ce ați devenit niște cadavre. De ce ați ajuns așa?

în Cartea Albă
Adăugat de Cristian MuresanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Reteaua neuronala pentru levitatie a lui Buddha. Deschizand lotusul cu o mie de petale" de Ramtha este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.41- 9.99 lei.

Manifest pentru România bolnavă

Șobolani cu ochii putrezi de averi și chilipiruri,
Îl furarăți pe român și-i rămase doar mândria.
Ați îngenucheat poporul în minciuni și multe biruri -
Iată cum și ei – străinii - vor să-i ia și sărăcia.

Frați voi sunteți doar cu iude, cu escroci și cu imperii,
Iată c-a sosit și clipa vedeți cum morți de smoală
Se ridică din pământuri peste ceasuri de mizerii,
Ca să vadă România cum se zbate-n pielea goală.

Sunteți negustori de viață (nu am cum să mă dezic)
Trădătorii mei de țară, vânzători de fiare vechi,
Iată cum pământul nostru e scaiete de nimic -
Amatori de vis mărunt, guvernați după urechi!

Ați furat tot ce lăsase Nicolae Ceaușescu,
Este tragic pentru noi, este tragic pentru țară,
Ați pus taxe și pe soare, plânge iarăși Eminescu.
România umilită, zace azi în pielea goală.

Românie, Românie, și chimiștii în halate și guzganii răi știe,
în umbra mea umilă umblă chiar și moartea lor.
Blestemați să fie aceia care vor îmi confiște dreptul meu la sărăcie.
În această libertate și vecia-i tulburată de imnul sicrielor.

poezie de din Exercițiu de patriotism
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvinte care dor

Cuvinte care dor, așa eu vă numesc,
Căci știți doar să loviți și repede plecați,
Cu aripi ca de ghimpi, tăiați și-nsângerați
Tot ce găsiți în cale și fără remușcare
Vă-ntoarceți, iar acolo, de unde ați plecat.

Și dor nu mi-e de voi, căci dor acele lacrimi
Ce dâră las în urmă, cu gust amar și sec,
Și degetele dor, când frânte sunt de jale
Și dor îmi este-atunci, de soare și de ploi,
Să spele și usuce ce ați lăsat în urmă
Atunci când pe la poartă la mine ați bătut,
Căci n-am știut că dor, de voi, n-o să-mi mai fie
Cuvinte care dor, degeaba mai veniți.

poezie de
Adăugat de aer neluSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragilor Eroi!

Voi ați fost eroi!
Voi sunteți eroi!
Voi veți fi eroii
României noi!

Pentru a noastră țară
Ați luptat din greu,
Pentru a noastra vatră
V-ați dat sufletul mereu.

Dulcea noastră țară,
Ați salvat-o voi!
Glorie eternă
Dragilor eroi!

poezie de (23 mai 2012)
Adăugat de Adrian Iulian PereteanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Judecata

Iată-ncepe judecata
aici chiar pe acest pământ
omenirea va fi gata
dup-al Domnului Cuvânt

cu-a Lui îngeri veșnic sfinți
va veni în slava Sa
și pe cei nesăbuiți
Domnul îi va judeca

articol de condamnare
iată Legea nu va fi
ci doar viața aceasta care
fiecare o primi

ce-a lucrat dar fiecare
viața cum el a trăit
în a Lui Hristos lucrare
cât de mult s-a ostenit

neamurile adunate
înaintea Lui Hristos
de El vor fi judecate
cum trăiră aici jos

Hristos îi va despărți
ca păstorul oile de capre
și El îi va răsplăti
cu-a vieții sfântă parte

pe cei ce au ascultat
și viața o trăiră
porunca cum li s-a dat
căci pe oameni îi iubiră

oile la dreapta Lui
caprele la stânga
pentru slava Domnului
cei ce au trăit Scriptura

nu va chip de scăpare
Hristos toate doar le știe
și pentru a Lui lucrare
vor primi răsplata vie

celor de la dreapta le va spune
veniți binecuvântații Tatălui Meu
căci voi în această lume
ați trăit Cuvântul Său

foame când Mie mi-a fost
de mâncare voi mi-ați dat
și ați fost mereu la post
păstrând sufletul curat

când în temniță închis
Eu am fost în suferință
pe la Mine ați venit
vii fiind dar în credință

iar bolnav când în spital
am zăcut în grea durere
voi călcând al firii val
atunci mi-ați fost mângăiere

mi-ați adus ce ați știut
hrană mă întremați
ca un frate v-ați făcut
sănătate îmi dați

când am fost sărman lovit
și de lipsuri și de chinuri
pe la Mine ați venit
-mi ștergeți grele suspinuri

Doamne când noi am făcut
totul iată ce ai spus
la săraci bolnavi — când ați trecut
în Numele Meu — Isus

toate Mie mi le-ați dat
a lor Mei când le-ați făcut
de Mine ați ascultat
și mi-ați dat al vost" avut

la stânga celor ce-au stat
Domnul iată le va zice
vă spun iată acum curat
de voi nu este ferice

căci am fost sub apăsare
și în temniță lovit
ați trăit în nepăsare
pe la Mine n-ați venit

și-n spital când internat
Eu am fost în suferință
pe la Mine nu ați dat
-mi vedeți a Mea Ființă

când sărac și părăsit
am ajuns fără mâncare
nimic nu mi-ați dăruit
găsesc în voi salvare

mergeți astăzi de la Mine
căci voi nu m-ați ajutat
când în lacrimi și-n suspine
adesea Eu m-am scăldat

Doamne când noi te-am văzut
și sărac și-n plâns amar
și bine nu ți-am făcut
nu ți-am dat nici un pahar

de apă ca Tu bei
Ființa -ți înzdrăvenești
mai aproape să ne iei
pacea să ne-o dăruiești

celor dar mai nensemnați
frați de-ai Mei voi n-ați făcut
fiți atenți și ascultați
al Meu suflet m-a durut

Eu am fost cel oropsit
și lovit căci frații Mei
nimic iată n-au găsit
în voi chiar — niciun temei

cei din stânga apoi iată
flăcărilor au fost dați
cei cu inima curată
în viață au fost lăsați

căci în Noua-mpărăție
Stăpân unde Domnu-a fi
vor trăi în bucurie
Isus îi va ocroti

căci va-ncepe o-mpărăție
de-o mie de ani pe pământ
Domn Isus unde-o să fie
că-i al Vieții Sfânt Cuvânt

El pământu-l va schimba
chiar viața pe planetă
altă față îi va da
inserând noua dietă

în sfințenie să fie
predați Domnului oriunde
o viață-n armonie
sufletu spre-a ne pătrunde

glorie Lui Dumnezeu
slavă cinste Lui Hristos
căci ne-a dat Cuvântul Său
-l trăim aicea jos

mulțumim o Tată Sfânt
pentru Fiul Tău Mesia
ce ne schimbă pe pământ
moștenim veșnicia

poezie de (24 noiembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din chenzină în chenzină (După Vinovații fără vină ~ Pasărea Colibri)

Nu aveți nici bunul-simț, nici suflet,
Mai nimic din ce e omenesc.
Toți aveți afaceri, doctorate,
De rămân uimit și mă crucesc.
Licitații ați luat cu japca,
Doar profiturile voastre cresc.
Sunteți doar penali în fruntea țării,
Așa c-o urare ticluiesc:

trăiți ca biata lume,
Când banii-or să se rezume
Strict la cât băgați în gură,
Mai puțin decât la cură!
Din chenzină în chenzină,
Să n-o scoateți la lumină!

Nu munciți, doar sforăiți ca porcii,
În timp ce sărmanii flămânzesc.
Cu tot natul ați pierdut contactul,
Banii și puterea v-amețesc.
Ne mințiți cu fiecare frază;
Vă-nghițim spectacolul grotesc.
Noi remunerați pe sponci, cu rate,-
Voi cu drepturi ce mereu sporesc.

Știu, pasă vouă de-ale țării,
Cum îmi pasă mie de un drac.
Ne-ați adus în pragul disperării;
Pentru asta nu mai pot tac...

Voi ce ați plecat din rândul nostru,
Sunteți mari, printr-un noroc porcesc...
Las' că vin alegerile-n toamnă
Și c-un simplu vot căsăpesc!

poezie de din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

MERIT

MERIT
autor Ludmila Maciuga
Ați mai mers vre-o dată singuri,
Printr-o noapte fără lună,
Ș-ați simțit oleacă friguri,
Și-o neliniște nebună?

Ați mai ridicat prin soare,
O cărare înspre munte,
Fruntea plină de sudoare,
Călcând petre mari, mărunte?

Ați mai mers printr-o pădure,
Culegând ciuperci și poame,
Tot gustând din dulce mure,
Potolindu-vă de foame?

Ați mai observat amurgul,
Colorat de-o auroră,
Aprinzând pe câmp și rugul,
Întinzând un cânt și-o horă?

Dacă toate le-ați făcut,
Dacă toate le-ați trecut,
Sânteți cel mai fericit
Meritați fiți iubit.
2019 ItaliaM

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ludmila MaciugaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Liviu Sergiu Manolache

Motive de recurs împotriva sentinței pronunțate în dosarul "Bombonica"

Ați judecat cu patimă și ură,
I-ați pus lui Dragnea-n cârcă toată vina
Și când ați pronunțat sentința dură,
Nu v-ați gândit o clipă la Irina!

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Vadim Tudor

Câini ai nimănui

Rătăcitori și neajutorați
câini fără vârstă, nume și dreptate
fiți întru totul binecuvântați
voi, ce dormiți pe dale înghețate

Voi, care puneți semn de carte trist
atîtor nopți și zile hăituite
când pliscul unui vultur exorcist
scobește ochii unei vechi ursite

Veniți la ușa mea arareori
cu pieptul rupt și însetat de milă
stigmatizați de arșiți și ninsori
firave monumente de argilă

Iar eu mă rog să fie cer de mai
să nu mai tremurați în epidaur
căci pentru voi o coajă de mălai
e mai de preț ca sculele de aur

Copii ai foamei, câini ai nimănui
ce cruciadă veșnică cheamă?
Ne-ațineți calea când suntem sătui
când nu mai vrem știm de nici o dramă

Și cum vă bucurați din răsputeri
la gestul cel mai mic de mângâiere
ați și uitat sudalmele de ieri
făgașe moarte prind din nou putere

Dar o minune ține cât un crin
rămâneți iar mai singuri ca-nainte
și zeii voștri, Doamne, nu mai vin
și-un foc de oase joacă pe morminte

Păziți cu îndârjire de eroi
pe vetre vechi ruinele și lemnul
stăpânii s-au mutat în case noi
dar nu v-au ridicat, uituci, consemnul

Și ca un duh al locului natal
voi bântuiți prin vaste șantiere
progresul nu-i deloc sentimental
neputincioasă, spița voastră piere

Și cât de blânzi și de încrezători
voi lingeți mâna ce vă dă otravă
cu vintre sfârtecate de sudori
dați singuri piept cu taina cea grozavă

Noi n-avem timp, suntem și-așa destui
tragismul nostru poate că-i mai mare
un egoism atroce face pui
albește Valea Plângerii de sare

Copii ai foamei, câini ai nimănui
la ce icoane să vă cer iertare?

poezie celebră de din Saturnalii (1983)
Adăugat de AuditusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 14 noiembrie 2018.
Distribuie

Unde-i satul românesc

La sat e maica veșnicia,
la sat e crezul din bătrâni,
la sat e cerul și câmpia,
la sat te simți că ești român.
Aici în sat moașa Ilinca
buricul vostru a tăiat...
și tot în sat a fost bunica
ce va crescut, va legănat.
La școala veche din cătun
au învățat bunici, părinți,
purtau în suflet omul bun
și dascălii ca niște sfinți.
Mihai, Vasile, baci Ilie...
voi ați fost dascălii din sat,
prin voi atâtea generații
au învățat și au luptat.
Nobil cuvânt, ȚĂRAN ROMÂN,
pentru pământ ai tot luptat,
pentru credință și dreptate
ai fost erou, ai fost bărbat.
Să nu uitați că popa-n sat
v-a botezat, sunteți creștini,
așa ați devenit bărbați
și mai presus sunteți români.
Gheorghe, Mărine, tu, Ioane...
la talpa țării v-ați născut,
plugul cu boi și două palme
au fost și hrană, dar și scut.
La cimitirul de la țară
ai noștri dragi se odihnesc,
rog a nu știu câta oară,
păstrați pământul strămoșesc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Baladă pentru părinți

Niciodată n-am să uit
Satul în care m-am născut,
Părinții care m-așteaptă
Cu lacrimi în ochi la poartă.

Întotdeauna am să vin cu drag
Să vă trec al casei prag,
Să vă-ntreb ce ați m-ai făcut
De când eu nu v-am văzut?

Să vă spun că-s fericită
Și de soțul meu iubită,
Și de a mea fetiță care
E gingașă ca o floare.

M-ați crescut, m-ați legănat,
De multe ori m-ați iertat,
Ați făcut cum ați putut
-mi dați în viață ce am vrut.

De aceea azi vă mulțumesc
Și tot ce-i bun în viață doresc,
Vă sărut mâinile trecute,
De muncă bătătorite.

Dragă mamă, dragă tată,
mai spun încă odată,
Cât pământul m-o ținea,
Pentru voi oricând mă voi ruga.

Iar dintre noi de veți pleca
Și atuncivoi ruga,
De păcate iertați fiți
Că destul ați fost munciți.

poezie de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ați auzit, voi, glasul?

Ați auzit, voi, glasul
Chemărilor duioase?
De ce grăbiți voi pasul
Spre stări mai dureroase?

Ați auzit cuvinte
Ce vin din alte sfere?
(O, nu de prin morminte
Doar colb pot ofere.)

Ați auzit expresii
Ce modelează ființa
Și pot crea impresii
Ce-mpodobesc dorința?

Ați ascultat vreodată
Mesajele din Slavă?
Viața nepredată
E încă în epavă.

Ați auzit de-o lume
Lipsită de probleme?
De vreți numai renume
EL nu o să vă cheme.

Ați auzit apelul
La trai fără orgolii?
De ce lăsați voi zelul
zacă pe fotolii?

De-ați ști ce împlinire
Din Paradis coboară
Ați vrea o întâlnire
Cu Cel ce-i o Comoară...

Ați vrea chiar azi Lumina
Să vă cuprindă lin
Și-ați arunca neghina
Și-ați vrea un sfânt destin.

Lăsați, deci, pătrundă
Rostiri ce dau viață
C-a lor suavă undă
Topește-un simț de gheață.

poezie de (13 ianuarie 2017)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Rodica Nicoleta Ion

Voi

Voi nu meritați lumina
Din afara trupului vostru
Pliat de mizeria morții
Născute-n adânc.
Voi meritați sărăcia strămoșilor voștri
Pentru a vă pleca fruntea
Înspre cenușa străbună.
Jugul robiei v-apasă
Pe umerii goi, mirosind a cenușă și-a mâl.
Nu-i destul!
Ați uitat că cineva v-a creat,
Ați uitat de esența divină.
În voi nu mai există iubire,
Credință sau altceva.
Sunteți ciulini rostogolindu-se
În mânia furtunii,
Nu mai aveți rădăcini,
Nici părinți, nici copii,
Sunteți singuri în lupta
Cu uitate stihii.
În necredința voastră bolnavă,
Vă credeți puternici.
Sunteți puroiul din plagă,
Nefiresc de alergici
La iubire și șoaptă de vânt și izvoare.
Rana voastră e-n suflet
Și asudă... și doare...
Trăiți infidel,
Cu sufletele ce v-au adoptat,
Crezând într-o inexistentă iubire.
Păcat!!!

poezie de din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!