Colectiv
O mare tragedie,
S-a abătut pe această Românie.
Tineri frumoși, ne-au părăsit,
Și înapoi n-au mai venit.
O seară, începută bine,
S-a transformat în tragedie.
România, țara mea,
Ce se alege de existența ta?
O trupă, un album lansa,
"Goodbye to Gravity" se numea.
Dar n-au mai apucat,
Focul, rapid s-a declanșat.
Ce a urmat, cu toții știm,
Nu vrem să ne amintim.
Suflete, la Cer s-au dus,
Și-acum, ne privesc de Sus.
Răniții, ne mor în spitale,
Nepomeniți în catedrale.
Judecați pe nedrept,
Pentru că au fost la un concert.
Dumnezeu are nevoie,
Doar de suflețele bune.
Îngeri sunt în Rai,
Eroi pe acest plai.
Clubul, autorizație n-a avut,
Încă de la început.
Pentru patroni, doar banii au contat,
Pe tineri, viața i-a costat.
În țară, protestele au început,
Oamenii, o schimbare au vrut.
Tragedia i-a unit,
Și din locuri s-au urnit.
De la București, la Iași,
Cu toții am fost părtași.
Au ieșit în toată țara,
Din Galați și Timișoara.
Până-n ziua morții,
Noi vom goni hoții.
Când țara la noi revine,
Liniștea o să domine.
Lucrul cel mai trist,
Un dezastru ne-a trezit.
Am devenit solidari,
Cum n-am fost de ani.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre început
- poezii despre tragedie
- poezii despre moarte
- poezii despre îngeri
- poezii despre viteză
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre tinerețe
Citate similare
Spectacolul de la Astra-Dinamo
Într-o seară a avut o revelație
Antrenorul Marius Șumudică.
La Giurgiu voia să facă senzație,
Dar a devenit un rușinică.
Pe câini, aproape i-a primit
La-nceput, Steaua a înjurat
Și era foarte fericit
Pe bancă calm s-a așezat.
Vai, dar ce păcat...
Când era mai liniștit
O brighetă a zburat,
Iar atunci a înnebunit.
În umăr lovit,
Dar de cap s-a ținut
Se dădea așa rănit...
De râs s-a cam făcut.
Nu avea scăpare,
Rău îl mai durea.
Era tragedie mare,
Circ frumos făcea.
Suporterii-au făcut "pact"
Și-alte obiecte-au aruncat,
Iar acest superb act,
Frumos s-a terminat.
Trebuie să dea la actorie,
Să fie și de alții apreciat
Aceasta e noua lui meserie,
Rolul bine l-a jucat.
Un spectacol a oferit
Unii mult s-au distrat.
Bilet n-au plătit
"Toate cele bune" i-au urat.
La circul gratuit,
A fost nebunie mare
Multe "aplauze"-a primit,
Că doar nu-i un oarecare.
De tine-am râs seara toată,
Cel mai bun actor ești
Te-așteptăm altădată
La noi, Acasă-n București!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (28 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre seară
- poezii despre actorie
- poezii despre stele
- poezii despre sfârșit
- poezii despre râs
- poezii despre plată
- poezii despre nebunie
- poezii despre meserii
Ruga cea din urmă
Viața mea? Un bun pierdut
Căci n-am trăit-o cum am vrut.
Nevoile, anii mai grei,
Săraci au fost părinții mei,
Iar eu... Apoi copiii mei,
De toate n-au avut.
De-aceea gândul m-a-ndemnat
Să mă-nrolez și... Înarmat,
Să lupt pe frontul din Irak,
In țara unui fost « Prusak »,
Ce n-a fost înger, doar un drac,
Dar.... Rău m-am înșelat.
Știam că nu va fi ușor
Pe acest pământ pustiitor.
Cu dune de nisip hoinar,
Un soare arzător, un jar,
Dușmani ce peste tot apar
Că, doar... E țara lor.
Deși eram bine feriți,
Cu « zale » dure poleiți,
Capcanele veneau din vânt,
Din aer și chiar din pământ,
Iar vorba lor era un cânt:
Alah!... Alah!... Să-i nimiciți!
Blestemul, iată ne-a cuprins,
« Tancheta » noastră s-a aprins,
Când sângele-mi curgea, părău,
Am ars de viu, îmi pare rău,
Că n-am murit în « patul » meu,
-Si.... Astfel el s-a stins.
Eu nu mai am nimic de spus,
Căci gândurile mi-au apus.
Acum... Puterea este-n voi
Să-mi duceți trupul înapoi
În țara mea. Nu vreau să fiu printre eroi,
Pe acest pământ « distrus ».
Dar... Spune-ți-le ălor mici,
Că o să-i plâng, de sus, de-aici.
Iar soaței, un mic jurământ,
Să aibă grijă de mormânt
Si de « bătrâna » mea... plângând....
Să crească trei voinici.
O lacrimă fierbinte pentru cei ce s-au gerfit pe fronturile « nedreptății »
în: Irak, Afganistan, Angola, Kosovo etc. Pentru ce?
Pentru triumful unor politici bolnave și a ideilor celor ce le promovează.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu (18 octombrie 2007)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre gânduri, poezii despre țări, poezii despre vânt, poezii despre timp, poezii despre sărăcie, poezii despre soție sau poezii despre promisiuni
AM FOST ȘI EU ÎN STRADĂ ÎN '89
Eram în amfiteatru în Iași în '89
Și a căzut o veste ca trăsnetul când plouă,
Un zvon că Ceaușescu de frică-ar fi fugit
Și că regimul comunist pe loc s-a prăbușit!
Atunci uimiți cu toții am coborât în stradă...
În fața Primăriei. Cei mulți voiau să vadă
Cum se-aruncau pe geam de sus de la etaj
Și cum cădeau în flăcări portretele-n picaj
Și,, Libertate!... de nu-ți venea să crezi
Cu degetele-n V striga lumea pe străzi
Și câtă bucurie!,, Ole! Ole! Ole!''
(Jucau în horă )...,, Ceaușescu nu mai e!''
Se fluturau drapele cu steme decupate
Și se striga pe stradă cuvântul LIBERTATE
Și-n haos, hărmălaie, au apărut din spate
Vreo câteva mașini cu trupe înarmate
Am înghețat cu toții cu frica în spinare
Și am cerut atunci la Domnul îndurare
Și nu s-a tras acolo:,, Armata e cu noi!''
Striga mulțimea toată cu inima un sloi!
Nici cursuri, pregătire, nimic n-am mai făcut
Că ne-au trimis acasă... Prin gară am trecut,
Patrule înarmate ne-au controlat bagajul
În zvonurile sinistre că-i otrăvit orașul
Și haos și derută era în toată țara
Când am urcat în tren lăsând în urmă gara...
Am luat apoi mașina din gară din Bacău
,, Veniți la Primărie!''... Suna ca un ecou...
Iar la ieșirea din Bacău un grup cu bâte înarmat
Ne-a dat jos din mașină și-apoi ne-a controlat
Nu știu cine erau! Ce căutau anume?!
În București, în haos, s-a tras și în mulțime
Atunci în '89,... fără să fiu,, erou'',
Am fost și eu în stradă în Iași și în Bacău.
În noaptea de Crăciun priveam televizorul
Și am văzut cum cade sub gloanțe,, dictatorul"
Și-a sângerat atunci în '89 țara
N-a fost de catifea schimbarea...,, primăvara''...
Când fac retrospectivă și văd ce a urmat
Nu pot decât să-ngân: Of, Doamne, ce păcat!
Căci ne-au murit eroii, dar și conducătorii
Și țara ne-a rămas la voia întâmplării
Și-a fost vândută-apoi,, bucată cu bucată''
Străinii își doresc s-o vadă dezbinată...
Dar tu, popor al meu, deschide ochii bine
Și nu lăsa să cadă țara în ruine!
Iar voi care-o conduceți de-acolo din Palat
S-aveți grijă de țară! N-o scoateți la mezat!
Și dezbinați de alții, vă rog, nu vă lăsați
Să fim uniți cu toții, cu toții suntem frați!
Mă doare pân' la lacrimi când văd țara pustie,
Când văd cum pleacă tineri lăsând în urmă glie,
Părinți, bunici, chiar proprii lor copii
Mă doare, țara mea! Mă doare, vreau să știi!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre gări, poezii despre eroism, poezii despre trenuri, poezii despre televiziune, poezii despre stemă, poezii despre schimbare, poezii despre primăvară sau poezii despre ploaie
Am fost eroi și vom fi încă
Dacă peste țara sfântă,
Norii-întunecă pământul,
Ne ridicăm ca o stâncă.
Ăsta ne e jurământul.
Am fost eroi și vom fi încă.
Iar vița noastră e română.
Suntem mai tari decât o stâncă.
Vântoasele nu ne dărâmă.
Ne mândrim cu nația română.
Cu-acest popor de neclintit.
Vom apăra țara străbună
Și toate câte-am moștenit.
Vrem pace cu popoarele.
Le acordăm prietenie.
Dar apărăm hotarele
Când ne vorbesc cu dușmănie.
Chiar dacă murim în luptă
Pentru țara noastră sfântă,
Suntem clădiți din tare stâncă,
Am fost eroi și suntem încă.
Am fost eroi, și suntem încă
Ostași în armata română.
Noi de la viață-avem poruncă
Să apărăm glia străbună.
Să apărăm limba și neamul,
Să ținem mai sus tricolorul,
Să apărăm pâinea și ramul,
Stăpân să fie doar poporul.
Țarina-n care străbunii
Au semănat oase și grâu,
E țara-n care românii
Se-adapă din același râu.
Coaptă-n vatră românescă,
Aici pâinea e mai bună.
Setea să ne-o potolească
Dunărea noastră bătrână.
Dumnezeu ne-a dat grădina,
Noi trebuie s-o apărăm.
România e lumina
Ce cu credință o urmăm.
Am fost eroi și vom fi încă.
Ne vom lupta să dăinuim.
Noi suntem rupți din tare stâncă.
Noi niciodată nu pierim.
poezie de Dumitru Delcă (30 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre lumină, poezii despre armată, poezii despre apărare, poezii despre vorbire, poezii despre stânci, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
România, în decursul mai multor veacuri, a devenit, periodic, pradă a diferitelor popoare, care veneau din est și din nord și se înghesuiau. Limba acestei populații s-a îmbogățit cu multe cuvinte vorbite de popoarele de aici. Cele mai multe fiind cuvintele slave, deoarece slavii, din timpuri străvechi, înconjurau această țară, din mai multe părți. Din cauza vecinătății apropiate cu slavii și a relațiilor permanente cu ei, România a devenit o țară slavo-romană, adică, jumătate slavă, jumătate romană (latină). În sfârșit, această țară, împreună cu vecinii slavi și greci, a fost cucerită de turci, care au dominat-o câteva sute de ani. Încetul cu încetul, cu ajutorul Rusiei, România s-a eliberat de sub jugul greu al turcilor și a format două principate: Moldova și Valahia, care mai târziu s-au unit în unul singur, cu numele de România. Acum țara este în totalitate liberă și independentă. Însă urmele de robie grea, multiseculară, n-au putut să dispară în câteva zeci de ani. De aceea, România, între popoarele europene, este un stat foarte tânăr, neînsemnat, sărac, care n-a reușit încă să-și dezvolte bogățiile sale naturale, cu care a fost înzestrată din plin de Dumnezeu.
Feofil Puțâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre cuvinte, citate despre Turcia, citate despre România, citate despre vorbire, citate despre vecini, citate despre tinerețe, citate despre sărăcie sau citate despre sfârșit
România Pitorească
România-i țara noastră
A celor, ce sunt Români
Și în veci va fi a voastră
Dragii noști', Dacoromâni.
Astăzi, este ziua ta
Slavă ție! țară dragă
Noi cu drag te vom cânta
Ca să știe o lumea întreagă.
Ești țara cea mai bogată
De aceea ești râvnită
Te-ajutăm să fii,, bărbată,,
Să devii iar împlinită.
O țară mai frumoasă, în lume nu există
Tu Românie, țara mea de dor
Arată-ne, că ești,, unionistă,,
Să fim cu toți românii, un singur popor.
Întâi Decembrie, este ziua ta
Bogată țară,,, dar săracă,,
Tu ai avut cumplita soartă
Aceea, de-a fi mereu furată.
Parveniți făr' de origini
Aciuați, pe-aici vremelnic
Hrăpereți far'de rușine
Ne-au furat în mod sistemic.
Țara noast' nu-i de vânzare
Cum vor unii ca s-o vândă
Să le spunem c-un glas tare
Nu mai stați dușmani la pândă!
Bate vântul de unire
Dinspre București spre Prut
E visul nost' de reîntregire
De toți românii, acum cerut.
Acum mai mult ca întotdeauna
Să fim uniți și patrioți
Din cele două țări, să facem una
Haide Române! Că sigur o să poți.
Dacă acum unirea nu o facem
Poate, mai târziu va fi mai greu
România Mare s-o refacem
Haideți acum! Să ne urmăm acest traseu.
Români!, prin noi același sânge curge
De ne unim, vom fi mult mai puternici
Doar împreună vom putea învinge
Că doar uniți, putem rămâne veșnici.
Din Chișinău și București
Să se audă tonul de unire
Române! De vrei într-adevăr să te unești
E necesară o scânteie, sa-avem acea pornire.
Românie! chiar de-ai fost de unii sărăcită
Să știi că toți românii te iubim
Astăzi de ziua ta, sa fii mai fericită
Nu e departe ziua, când noi vom izbuti.
La mulți ani! România.
01.12. 2022
Angelin Leru
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre unire, poezii despre visare, poezii despre victorie, poezii despre sânge, poezii despre superlative sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ne mor valorile...
Un ultim act, cortina a căzut
Piesa intitulată "viața" s-a sfârșit.
Și-n sală liniștea s-a așternut
Pentru actorul nostru îndrăgit.
Și cum pe noi să nu ne doară
Când vedem valori în anonimat?
Li se pronunță numele-n țară
Doar când dintre noi au plecat...
Românie, n-ai pierdut doar tezaur,
Ci și artiști, poeți, valorile-adevărate.
Persoane speciale, cu suflet de aur
Răpite de nemiloasa și urâta moarte.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (27 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre urâțenie, poezii despre tezaur, poezii despre suflet, poezii despre poezie sau poezii despre aur
Klaus Iohannis
Domnule președinte, anul trecut,
Nouă voturi ne-ai cerut.
Planul "lucrului bine făcut",
Nici măcar n-a început.
Era "escu", a luat sfârșit,
Acum, a "mutului", a venit.
După ce-am votat,
În stradă, v-am așteptat.
Tu ne-ai salutat,
Noi, te-am felicitat.
Frumos ne-ați zâmbit,
Și așa, ne-ați prostit.
Promisiunile s-au sfârșit,
După ce la Palat ai sosit.
Așteptările ni le-ați înșelat,
România, în bine n-ați schimbat.
Câți ani să mai așteptăm,
La schimbare să asistăm?
12 luni, "pas cu pas",
Frumos am fost duși de nas.
Dumneavoastră, acum, doriți
Din nou să ne întâlniți?
Întrebăm, vrem doar să știm,
Reproșurile să le pregătim!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (15 noiembrie 2015)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre votare, poezii despre dorințe, poezii despre trecut sau poezii despre președinte
Potopul
Potopul Doamne l-ai trimis la noi
Să spele o rușine ce ne-apasă
S-a îmbâcsit o țară de noroi
Și nu mai știm de mai avem o casă.
Păcate am făcut o știm prea bine
Și-n ultim ceas, noi îți cerem iertare
Prea am crezut că vom trăi mai bine
Și acum ne suflă vântu-n buzunare.
Plânge Moldova, a rămas săracă
Fântânile sunt pline cu gunoi
O apă neagră vine și înneacă
Și sufletul ce-l mai avem în noi.
Rămas numai cu ce-a avut pe el
Agoniseala lui s-a dus pe ape
Cu mâinile crăpate, un bătrânel
Lângă un gard a început să sape.
Voi care-n parlament ne faceți legi
Priviți acum ce-a mai rămas din țară
Ce s-a stricat, nu prea mai poti să dregi
Și viața noastra-i tristă și amară.
Potopul Doamne l-ai trimis la noi
Să ne vedem cu toții neputința
De prea mult timp nu se mai nasc eroi
Am pierdut tot, ne-a mai rămas credința.
poezie de Maria Oprea (1 iulie 2010)
Adăugat de Maria Oprea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre rușine sau poezii despre plâns
Suntem în țara din care Caragiale a fugit exasperat, țara în care Eminescu și-a pierdut mințile, țara care a refuzat, iresponsabil, oferta lui Brâncuși la bătrânețe: aceea de a-și lăsa întreaga operă compatrioților săi. Țara care și-a omorât elitele în pușcărie, țara în care n-au mai vrut să se întoarcă Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, George Enescu. Țara din care pleacă, mereu, tineri excepționali, și nu doar să se căpătuiască, țara care furnizează Europei milioane de muncitori cu ziua, prost utilizați și prost plătiți la ei acasă. Nu pot decât să sper că, sub această pojghiță de mizerie, există și o altă țară, țara unor oameni cuviincioși și cinstiți, țara celor ce știu să se respecte între ei și să nu se lase manipulați de câteva trupe barbare de oameni stricați și stricători de suflete.
citat din Andrei Pleșu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre suflet, citate despre prostie, citate despre plată, citate despre muncă, citate despre iresponsabilitate, citate despre existență, citate despre bătrânețe sau citate despre bunele maniere
La început
Am să vă spun acum pe scurt
Cum a fost la început.
Dumnezeu ne-a conceput
Dintr-o bucată de lut.
Când peste noi a suflat,
Cu viață ne-a înzestrat.
Apoi, Dumnezeu ne-a dat
Sfaturi bune de urmat.
Ne-a-învățat cum să muncim
Și viața cum s-o trăim.
De copii să avem parte
Să ducă viața mai departe.
Așa a fost la început
Când viața a apărut.
poezie de Dumitru Delcă (7 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi, poezii despre muncă, poezii despre lut sau poezii despre Dumnezeu
La început
La început,
nu ne acopereau nici griji și nici nevoi.
Eram ca frații. Ne ajutam între noi.
Trăiam cu toții, în bună înțelegere.
Ne durea pe toți, o cât de mică pierdere.
Toți aveam pe masă, aceleași bucate.
Toți ne bucuram de multă libertate.
La început eram cu toții oameni.
Astăzi am uitat să mai fim oameni.
Am fost cu toții oameni până când,
rasa ne-a înstrăinat.
Am fost cu toții oameni până când,
credința ne-a separat.
Am fost cu toții oameni până când,
politica ne-a despărțit.
Am fost cu toții oameni până când,
averile ne-au învrăjbit.
Astăzi nu mai suntem oameni.
De ce ne-am înrăit?
Fiindcă astăzi,
am uitat să mai fim OAMENI.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre prezent, citate de Dumitru Delcă despre prezent, poezii despre politică, poezii despre mâncare, citate de Dumitru Delcă despre mâncare, poezii despre libertate, poezii despre avere sau citate de Dumitru Delcă despre avere
Cuvânt de tânăr
Ne-am născut în ev de aur
și străbunii ne-au lăsat
țara cel mai scump tezaur
pentru care au luptat.
Țara noastră e o casă,
unde toți am învățat
că muncind, viața-i frumoasă,
traiul mai îmbelșugat.
S-au jertfit mii de eroi
ca de pace s-avem parte.
Astăzi suntem la rând noi,
s-o păstrăm pe mai departe.
Noi vrem pace-n lumea-ntreagă;
Nu vrem arme, nici război.
Vrem oricine să-nțeleagă:
Pacea lumii - iubim noi.
Dar dușmani în pragul casei
de-or veni, noi vom lupta!
Și cu prețul vieții noastre,
Pacea o vom apăra.
poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei,Dorohoi, 2017 (1970)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre învățătură sau poezii despre război
Unirea lui Cuza
Încredere, ți-au acordat
De două ori te-au votat
Și așa au fost formate,
Ale noastre Principate.
Românii, la sfârșit de lună
Au dat mână cu mână.
Iar generațiile, niciodată
Nu vor uita această dată.
Țara Românească, Moldova, s-au unit
Unirea, astfel s-a înfăptuit.
Cuza, numai datorită ție,
Învățământul a fost organizat bine.
Un viteaz bârlădean,
Mândru moldovean.
Țăranilor, le-a dat pământ,
Acum se răscolesc în mormânt.
Când văd că această Românie
Se zbate doar în sărăcie.
Și suntem conduși de golani
Cu gândul doar la bani.
Universități, tu ai ridicat
Și nouă ni le-ai lăsat.
Multe școli, numele ți-l poartă,
N-o să te uităm niciodată!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Moldova, poezii despre țărani, poezii despre încredere, poezii despre Țara Românească, poezii despre școală sau poezii despre universitate
Dragă tată
Din cap până-n picioare
Aveai hainele noi,
Era in sâmbăta mare,
Dar ultima cu noi.
SI cred ca niciodată
In viața ta, de tată,
N-ai avut haine noi,
De Paște, ca aveam noi!
La căpătâiul tău
Cu toții indurerați,
Doar soarele zâmbea,
Iar luna te aștepta.
..............................
Marin, n-a sărbătorit
Anii ce i-a implinit,
La onor s-a prezentat
Cu pușca si inarmat.
Știm ca a fost dorința ta
Când din lume vei pleca
Vânătorii toți sa-ți vină
Foc de pușcă să-ți inchine,
Ca să auzi ultima dată
Foc de pușcă, dragă tată!
poezie de Mirella Olaru (26 martie 2013)
Adăugat de Mirella Olaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre vânătoare, poezii despre vinovăție, poezii despre tată, poezii despre sărbători, poezii despre picioare sau poezii despre foc
Manchester City-Steaua 6-0
Băieții lui Reghe..."cei de aur"
Au fost de City rău umiliți
N-au primit nici măcar un laur,
De-ntreaga țară-au fost batcojoriți.
Și-acasă... pe Arena Națională
E chiar ușor să-i umilești.
Părtași la coregrafia specială,
Intitulată "Doar Dinamo București".
Veniți cu speranță în tribună
Nu știau că-i paște umilința.
Au realizat-o frumos, împreună
Cu toată determinarea și voința.
Mai târziu, crainicul i-a sfătuit
Să dezbrace minunata vestă.
Voinicii chiar s-au împotrivit
Nu bănuiau c-a fost o festă.
A sosit și umilința jucătorilor,
Englezii cinci goluri au dat
Și-adio Liga Campionilor,
Dar cam simplu au scăpat!
Steliștii trăiau un coșmar, nu un vis
Râdea lumea-n țară și peste hotare,
Iar toate ziarele, amuzate-au scris
Despre-a câinilor frumoasă-nscenare!
Și-au plecat ei să joace-n deplasare
Îmbrăcați în culorile rivalei de moarte.
Un echipament afișat cu mândrie mare,
Căci doar Dinamo e mai presus de toate!
Vai, dar ce jale, dar ce tristă soartă,
Scorul contra lor este 6-0 la general.
Mingea n-a vrut să intre-n poartă,
N-au fost ajutați de către central.
Steaua-i fără noroc, fără izbândă
A stat mai mult în apărare,
Formația slabă, chiar tremurândă
Și sunt de râs în continuare.
După trageri... se dădeau zmei de zmei,
Nu se confruntau deloc cu realitatea
Și-au părăsit terenul umiliți, vai de ei
După ce-au stabilit englezii dreptatea.
În Europa League... sunt "retrogradați"
Vor o minune, o grupă cât mai ușoară.
La revedere... masă a celor bogați
Vicecampioana revine dezamăgită-n țară.
Doar Dinamo a intrat în istorie
Cu frumoasa minune de la Liberec,
Echipa ce a dobândit glorie,
Dar mulți... cu vederea rapid trec!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (24 august 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre câini, poezii despre sport, poezii despre realitate sau poezii despre noroc
Astăzi rămâne
"Am rupt pagini din al vieții album
De-astăzi nu mai suntem "doi"...
Ne-am spus grăbiți "un bun drum"
În spate rămân doar lacrimi și ploi.
Și-o ușă pentru totdeauna s-a închis,
Destinul e nedrept, iubirea o curmă.
Iar astăzi s-a stins un frumos vis
Din ce a fost cândva... rămâne o urmă.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 septembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire
Ce ne salvează? Memoria fotografică... din ce a fost, din ce s-a vrut, din ce-am trăit ori am iubit, din cât am dăruit și ce sperat avea, din fericire dăltuită cu suspine, din cum ne-am strâns la piept când ne-a durut, din ce n-am îndrăznit și n-am putut, din visele gustate dimineața la cafea, din noi în alții și din alții-n noi, din gânduri ce ne-au frământat ca pe eroi. Rămane ce-a contat iar restul e "uitat".
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre visare, citate despre viață, citate despre salvare, citate despre iubire, citate despre gânduri, citate despre fotografie, citate despre fericire, citate despre eroism sau citate despre dimineață
Țara mea!...
Țara mea de mine scrisă
Și de tine și de alții,
Nu a fost deloc omisă
Și în sila și cu-ovații;
Țara mea cu bune, rele,
Ea rămâne țara mea,
Cu cârmacii e mai "grele"
Și cu "boala" de manea!...
Țara mea este chiar miezul
Europei erudite,
Am lăsat în spate crezul
Manualelor prostite...
Țara mea este o artă
Iar eu, arta o iubesc,
Nu mă duc la alții-n poartă
Pentru-o pâine să cerșesc;
Țara mea e lăudată
Și în stânga și în dreapta,
Dar nu se mai vede-odată
Să dea mâna și cu fapta...
Toată lumea vrea schimbare
Să le fie bine iară,
Dar cine să o facă oare
Dacă nu uniți ca țară!...
Eu, de-acu vă las în pace,
Nu vreau să vă plictisesc,
Țara mea în mine zace
D'acia... eu o trăiesc!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre artă, poezii despre pâine, poezii despre patrie, poezii despre mâini, poezii despre medicină sau poezii despre manele
"Măria Ta"
"Măria Ta de nu te schimbi
Și orice sfat te lasă rece,
Deschide granițele țării
Și lasă-i pe români să plece
Să meargă unde văd cu ochii,
Cuprinși de cel mai trist fior,
De-a căuta un loc sub soare
Când nu e loc în țara lor."
Damian Ureche 1986
Ce-ai spus atunci n-a fost o glumă
Ci te-ai rugat fiind la greu
Și după 20 de ani
Azi te aude Dumnezeu.
Damiane cât ai fost de pur
Măria Sa te-a ascultat
Sau poate-acolo sus în cer
L-ai întâlnit, l-ai mai rugat.
N-is harnici, țara e bogată
Și am trăi un trai decent
Noi nu vrem banii dați degeaba
Ca cerșetori din parlament.
Aici e haos e urgie
Ni le-ai trimis Doamne din cer?
Ne-ai dat s-avem un președinte
Ce nu suportă-un premier
Iar noi ne luăm în cap o lume
Și-i părăsim flămânzi și goi
Până-or ajunge-n țara asta
Să mai rămână doar ei doi.
N-ar părăsi această țară
Nici oameni mari și nici feciori
Fiindcă aici ar fi de toate
Dacă-am avea conducători.
Măria Ta de vrei ne iartă
Că forța Ta Dumnezeiască
Ne poate alina durerea
Dar dă-ne șefi să ne iubească
Și-atunci, că-s granițe deschise
Se vor întoarce mulți acasă
Că România-n lumea asta-i
Cea mai bogată și frumoasă.
poezie de Petru Miloș (februarie 2007)
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre graniță, poezii despre șefi, poezii despre urechi sau poezii despre umor