Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Îmi zâmbeai

Îmi zâmbeai atât de trist și-atât de greu,
între noi creșteau secunde reci,
știam că va veni clipa să pleci
și-n urma ta, doar ploaie și rateu
și umbre răstignite pe pereți,
cuvinte aruncate de străini
vezi, nu mai e timp să fim senini
plecarea ta îngroapă două vieți
și caruselul nostru se dezbină,
nu poți pleca, e toamnă și rutină
și bruma răscolește dimineți.
Îmi zâmbeai atât de trist și-atât de greu
aveai un dor încremenit în tine,
nu poți pleca, tu știi atât de bine
suntem legați de-același curcubeu.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Vise dorite

E toamnă afară, e toamnă și-n inima mea
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat și nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii -mi trezești simțurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă și-n ochii mei
Și mi-e dor, atât de dor de vocea-ți blândă,
Căci doar tu tristețea din inimă poți să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi știe surâdă.
E toamnă afară, e toamnă și-n sufletul meu
Și mi-e dor, atât de dor de șoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă și-n trupu-mi rece
Și mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristețe simt sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă și-n gândul meu
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ți ating inima și sufletul... azi și mereu,
Sperând -mi îndeplinești visele dorite...

poezie de (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În toată această îmbulzeală-a lumii...

Ce tristă-i omenirea fără OAMENI
În toată această îmbulzeală-a lumii...
E-atât de trist să știi că doar nebunii
Își pot permite liniștea-ntre semeni.

Normalitatea parcă stă s-apună,
Atâta anormal a răsărit în noi...
E-atât de trist ca stive de gunoi
Să-nfățișeze partea noastră bună.

Am devenit cum doare cel mai rău:
Coșmaru'-oricărui suflet – încă mare...
E-atât de trist să simți cum, sub picioare,
Pământu'-ncepe devină hău.

Ne mor fiorii rând pe rând, în noi...
În timp ce mintea ni-i orbită de arginți...
E-atât de trist să nu poți să dezminți
C-am devenit atât de triști, atât de goi.

Atât de multă răutate și prostie,
C-am împietrit cu toți prin prisma lor...
E-atât de trist să vezi acest decor
Cum ne transformă clipa-n tragedie.

Atât de multă moarte printre noi,
Că am uitat ce-nseamnă nemurirea...
E-atât de trist că ne-am pierdut cu firea,
Făcând din suflet jertfă de război.

poezie de din Începuturi (31 martie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Învață-mă zbor...
Învață-mă zbor sau trăiesc,
În ceasul desfrunzirii dintre noi,
Să pot privi la umerii tăi goi
Atât de blând, de viu și de firesc.

Atât de greu, atât de nebunesc
Nu mai avem nici timp pentru risipă,
Învață-mă zbor măcar o clipă
Să pot privi de sus ce-i pământesc.

poezie de
Adăugat de Adrian AbrudanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor

Orașul e trist, iar eu ca în alte nopți pun versuri pe foi,
Îmi e dor de ochii tăi, de tine, îmi e atât de dor de noi.
Soarta uneori este cu fiecare om extrem de nedreaptă,
Pune față în față două inimi și-apoi decide le despartă.

poezie de (12 aprilie 2020)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ție nu îți e dor?

Îmi e dor de o ploaie curată,
De-o ninsoare cum era odată...
De lumea pe care-o știam,
Îmi e dor să fim iarăși un neam.

Îmi e dor de acel curcubeu –
Ce-l priveam împreună, mereu –
Așteptând printre picurii ploii...
Îmi e dor de trăirea din noi.

Îmi e dor de săgeți din priviri,
Ce aveau ca țintă simțiri,
Concepute dăinuie veșnic.
Îmi e dor să nu fiu un nemernic.

Îmi e dor de bătrâni și copii,
Eram mulți pe atunci, eram vii...
Nu ca azi, doar străduțe pustii.
Îmi e dor să mă pot regăsi...

Îmi e dor de voi toți. Mă simțiți?
Sau vă faceți că nu auziți
Tot ce sufletul ar vrea știți?!
Îmi e dor să fim iar întregiți...

Îmi e dor ca să nu-mi fie dor,
mai pot înc-o dată zbor –
Doar o clipă, pe urmă mor...
Îmi e dor. Ție, nu îți e dor?

poezie de din Începuturi (15 ianuarie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de mama

(poezie închinată mamei mele
Maria Tiron)

La tine mamă mă gândesc mereu,
De câte ori durerile m-apasă,
În clipe de tristețe și de greu
Trimit un gând la tine, către casă.

Te văd în amintiri cum îmi zâmbeai,
Chiar și atunci în clipa de durere.
C-o lacrimă, furiș, mă mângâiai,
Cu sufletul și sfânta lui tăcere.

Aș vrea pot în vise te țin
Duioasă mamă, -mi răzbun necazul,
Să cred doar în speranțele ce vin
Și-n lacrima ce-mi mângâie obrazul.

La tine mamă, doruri de se frâng
Tu știi să le acoperi cu tăcerea,
La tine mamă, gândurile plâng,
Dar numai tu le-mpărtășești durerea.

La tine mamă astăzi mă închin,
Icoană sfântă-a sufletului ramă
Și gândul rătăcit de tine-mi este plin
Și cât de dor, îmi e de tine mamă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suntem...

Suntem atât de mari
În clipe de ardoare,
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare,
Suntem străini de tot
În clipa solitară,
Suntem cu toți copii
Ai lumii omnimare!

Vin pescărușii în zbor
Și iar mă strecoară fiori,
Pe umeri se așează grei nori...
Mi-e dor! De acasă mi-e dor!..
Și las mă cheme în zori
Din ceruri un strigăt ușor,
Totul e vis trecător,
Doar dorul rămâne a fi dor!
Măi dorule!..

Vântule, vântule tu,
Ia-mă de aici și mă du,
Du-mă pe aripi de stea,
Ascultă ce-mi vrea inima!
Nu vreau nimic ce-i al tău,
Lasă-mi, te rog,
Ce-i al meu!..

Ploaia îmi bate în ani,
Schimbă clepsidre-n noian:
Totul e vis trecător!...
Mi-e dor!
De casă mi-e dor!..
Măi dorule,
Vântule, Timpule!..

Suntem atât de mari
În clipe triumfale!..
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare!..
Suntem
Și nu suntem
În clipe
Infernale!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu pleca

Nu pleca, iubito, te rog, nu pleca
Poarta se va-nchide, vai! în urma ta
Amintiri și umbre ne vor răscoli
Pe poteca vieții tu nu vei mai fi.

Doruri preacurate ne vor inunda,
Și-adevăruri, poate ne vor amenda
Căutând plăcerea între două sfere
Ai aprins iubirea cu a ta putere.

Și-ai venit la mine, iar brațele mele
Te-au primit deschise cu gânduri vesele
Și-am pornit pe drumuri cu o limuzină
Suntem între stele pentru-o zi lumină.

Pe poteca vieții tu nu vei mai fi
Amintiri și umbre ne vor răscoli,
Poarta se va-nchide, vai! în urma ta
Nu pleca iubito, te rog, nu pleca!

poezie de (6 ianuarie 2011)
Adăugat de Nicu PetriaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

E atât de greu

E atât de greu să fii om
În lumea asta vie,
Când strigi și nimeni nu te știe.

E atât de greu să lupți cu morile de vânt
Când îți auzi sufletul strigând,
Dar nu poți să te ridici de la pământ!

Când simți că n-ai nicio putere
E atât de greu în lumea asta
Plină de mizerie.

poezie de (9 aprilie 2012)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Mi-e dor de tine

Mi-e dor de tine, te-am văzut aseară,
Aveai in brațe flori de violete,
Nu te-ai schimbat, ești ca odinioară
Cea mai frumoasă fată între fete.

Mi-e dor de tine, n-ai îmbătrânit,
Ești tot așa cum te știam de fată,
Am stat în loc, am stat și am privit,
Erai o doamnă fină, delicată.

Aceleasi gesturi, pline de lentoare,
Aveai și asta mi-amintea
Că-n tine exista candoare,
Că făcea parte din ființa ta.

Nu m-ai văzut și te-am putut privi,
Râdeai la fel, făceai la fel gropițe,
M-am lăsat pradă unor nostalgii,
Unui regret și-atâtor neputințe.

Nu te-ai schimbat, îmi este dor de tine
Și am pășit încet in urma ta,
Și miroseai atât, atât de bine,
Iubita mea, iubita mea!

Mi-e dor de tine, chiar de-s vinovat
Te-am părăsit și te-am lăsat plângând,
Acum strângi mâna unui alt bărbat,
Eu strâng doar amintiri, in gând...

poezie de (20 februarie 2021)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te-am căutat

Te-am căutat atât de mult și am sperat că n-ai să pleci,
Mi-ai lăsat sufletul mut și pe obraz doar lacrimi reci.
Nu mă întreba dacă mai plâng, nu am -ți spun tot ce mă doare,
Chiar dacă răni în suflet strâng, tot ce-ți ofer azi e UITARE.

Din ziua în care ai plecat, nicicând n-am mai zâmbit,
Și aș vrea stii că în urma ta, pe nimeni n-am iubit,
Mi-e cerul fără stele, mi-e cerul fără soare,
Și inima din piept, iubito, iar mă doare.

Rămas în urma ta, tot strâng la piept iluzii,
În noaptea fără stele, amintiri, îmi sunt perfuzii,
În toate, doar pe tine mereu te regăsesc,
Stau singur și adorm, în lacrimi mă trezesc.

Te-am așteptat în gară pe un peron pustiu,
Știam vii la mine, cu tine urma să fiu,
Ți-am pregătit în grabă, un imens buchet de flori,
Când ai sosit, iubito, ne-am sărutat de mii de ori.

N-aș fi crezut soarta e atât de nemiloasă,
Erai în fața mea, fericită și frumoasă,
Tu îmi zâmbeai continuu, iar timpul tot trecea,
Eram iubitul tău, iar tu prințesa mea.

Te voi iubi o viață, mereu ai fost confuză,
Mai pot simți și acum aroma ta pe buză,
Parfumul tău de firmă și chipul tău angelic,
În camera noastră, dragă, noi ne iubeam feeric.

Mi-e dor de glasul tău și dorul ma doboară,
Dar poate într-o zi te aștept din nou la gară,
Ne așteaptă banca noastră din parcul părăsit,
Eu știu și știi și tu, noi doi chiar ne-am iubit.

poezie de
Adăugat de Daniel ScripcaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi spuse

îmi spuse: « Nu poți să știi cînd vine....
de ce nu faci puțină ordine?
Nu poți să știi cînd te găsește
poate e-n tine, poți ști...
Nu poți să știi cum arată...
Și dacă e o pasăre, care înoată fără s-o vezi
prin aer și trece chiar prin tine
și nu are nimic înfricoșător, ci doar un răcnet
la sfîrșit, cînd
cei ce rămîn în urma ta l-aud... »

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi spuse...

Îmi spuse: « Nu poți să știi când vine....
de ce nu faci puțină ordine?
Nu poți să știi când te găsește
poate e-n tine, poți ști...
Nu poți să știi cum arată...
Si dacă e o pasăre, care înoată fără s-o vezi
prin aer și trece chiar prin tine
și nu are nimic înfricoșător, ci doar un răcnet
la sfârșit, când
cei ce rămân în urma ta l-aud... »

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îți amintești iubirea?

Ochii tăi aveau lumini necunoscute.
Îmi amintesc atât de bine!

Și glasul tău îmi încălzea nisipoasele sloiuri.
Îmi amintesc atât de bine!

În brațele tale îmi odihneam neliniștile
și mă pregăteam de un nou zbor.
Doar în brațele tale știam să visez,
doar acolo puteam trăiesc.

Iubirea ta mi-o amintesc atât de bine!...

poezie de din Când îngerii iubesc (decembrie 2009)
Adăugat de Elena ContomanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "Povestile ne invata lucruri bune despre viata" de Elena Contoman este disponibilă pentru comandă online la 28.00 lei.
Mihai Marica

* * *

Viața asta (a mea) pare un fulger în infinitul ce va urma,
O cruce plină de spini la căpătâi, cruce a ta, Eu pironit pe ea,
Timpul nici nu mai curge, doar sânge dintr-un trup golit de tine,
Pământul, doar pământul mai mă ține legat de ziua de mâine!

Chipul tău, icoană pictată în sufletul meu fără de culoare,
Mă închin la ea, durerea mea în dimineața ce refuză a mă părăsi,
O lacrimă îmi arde printre pleoape, îmi bate în clipe cât în nenumărate vieți,
Refuzi să pleci, refuz plec, ne-am pierdut orizontul și locul de întâlnire!

Cu greu mă îndrept spre ziua de mâine, cu greu ridic privirea fără tine,
Îmi pare a păcat, mă zbat între clipele ce vor urma,
Încă mai doare urma ta, încă mai curge lacrima arzând totul în calea sa,
Încă mă simt cerșind, un cerșetor condamnat la temniță grea!

E atâta greu în umbra ta, nici soarele nu obturează strălucirea ta,
Nici verdele de primăvară nu anulează verdele din ochii tăi,
E atâta Soare, atât de primăvară, în mine e doar toamnă,
Toamna ce precede încă o iarnă, încă o zăpadă ce mă îneacă!

Mă înec în lacrimi, în regrete, în umilința dorinței de a-mi fi,
Mi-e sufletul umil, de umilință plin, mi-e ruga fără de auz,
Mi-e glasul tot mai slab, se pierde în depărtări de timp,
Mi-e timpul tot mai nul, o zbatere într-un ceas de disperare!

Mi-e teamă, teama de a nu mai fi nici Om, mi-e greu, mi-e sufletul pământ,
Pașii îmi rătăcesc în urma ta, mă simt pierdut fără iubirea ta,
Mi-e teamă chiar și de cuvânt, cuvântul tău un trăznet în amurg,
Îmi ești un fulger de o clipă, îmi ești o picătură între vieți!

Mă dezarmezi, mă dezgolești chiar și de ultima clipă,
Mă arunci în infinit fără de vină, mă condamni la nemurire,
Mi-e teamă cum nu mi-a fost vreodată, deja mă simt fără de mine,
Deja am trecut în altă lume, deja mă rup de timp dar nu și de tine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

De ce mi-e dor de tine?
Pentru timpul nu se schimbă când dorești
Și pentru , în mine, e multă rutină
De când ai plecat, într-o falsă lumină,
Văd clipa prezentă și zațul din cești
Îmi spune sunt, vinovat fără vină.

De ce mi-e dor de tine?
Pentru am încercat să nu-mi fie
Și nu mi-a ieșit.
Pentru că nu poți trăi într-o lume pustie,
Pe un fals teritoriu, cu munți de hârtie.
Pentru , prea mult te-am iubit
Și-acestă iubire e-o flacără vie.

poezie de
Adăugat de Adrian AbrudanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Suntem atât de împărțiți, între noi și la străini, încât este greu de spus cine va face următoarea revoluție cu noi.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Tu pleci oricum

hai le fim oglindă cuvintelor
(toamna vine oricum învățându-mă plecarea)
am mă las răscolită de tine
și am pipăi doar vorbele șovăitoare
aruncate în podul minții mele

n-am te urmăresc
(toamna vine oricum și mă descojește de culori)
cum îmi spinteci sufletul printr-o mișcare nefirească
doar atât cât te pui în libertate
după ce vei fi aflat exist

hai păstrăm ziua asta legată la capete
(toamna vine oricum și-mi lungește nopțile)
pe sub visurile atârnânde din cearșafuri
zorile deja îmi încolțesc
desculțe de tine

poezie de
Adăugat de Ada ApostolSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Leliana Rădulescu

Nu mă iubi

Nu mă mulțumesc cu puțin,
Nu vreau fac act de prezență,
Atât cât ne e dat să fim,
Nu mă iubi... de complezență!

Ca într-un carusel defect,
Ne rotim în sublim consens,
Mi-ești cauză și-ți sunt efect:
Iubirea are dublu sens!

Nu mă iubi, dacă nu știi,
Nu mă iubi, dacă nu poți;
Nu veni, de nu vrei vii,
Nu vreau rutină de roboți!

De nu știi să te dăruiești
Și visezi doar a mă-nrobi,
Nu vreau mai amăgești,
Mai bine... numai iubi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce mai faci, mamă?

Nici eu nu mai știu ce am făcut cu timpul
Mi-e dor să îți mai văd odată chipul
În nopțile când sunt atât de trist
Și doar din amintirea-ți mai exist

Doresc ca uneori mai cerți
Pe urmă, cu blândețe, mă ierți
O zi de aș putea îți vorbesc
Dacă ar vrea Mai Marele ceresc

Mai vino iar, acum, când îmi e dor,
Când gândurile mele toate dor
Mai mângâie-mi odată fruntea încrețită,
Atige-o cu iubirea-ți infinită.

Mai spune-mi despre tine, dragă mamă,
Am timp să te ascult, fii fără teamă,
Au fost atâtea zile, au trecut,
N-am reușit -ți spun cât te-am iubit.

Acolo unde ești, mai poți să mă privești?
Îmi este dor de tine și știu mă iubești
Tu mi-ai rămas în inimă și-n gânduri
Și păsările pe deasupra, rânduri, rânduri.

Ți-am mai vorbit din când în când de mine
nu te temi, aici e totul bine,
Aș vrea îmi răspunzi, de bună seamă,
Acolo, sus, în ceruri, ce faci, mamă...

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook