* * *

L-a dat pe ha pentru mim, cum se-ncalcă
De unii divinele leg ice-au oprit,
A dat un pământ roditor pe-un deşert
Cu tufe spinoase încercuit.
Prost negoţ să cumperi o vale de vânt
Dând o vale de apă, ce-ar fi rodit.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mi-ai dat semne de dragoste respinse-nainte,
Fără număr acum, semne cu-adevărat,
Şi nu mai aveam nevoie de ele;
De-o făceai înainte, inima mi-aş fi dat.
Leacu-i zadarnic în clipele morţii,
Dar tabibul înainte e aşteptat.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciudat cum sufletul nu mi-a murit, când despărţirea şi fuga lui de mine-s mormânt unde se piere.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurământul se dezleagă-n faţa morţii: credincioşii ca păgânii mor.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine nu ştie să-şi petreacă bine tinereţea, nu ştie nici cum poate fi ascet.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-amintesc de făgăduinţele lui ce-au rămas "ca tatuajul în palma ţărânei uscate".

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Allah, nu-l voi uita niciodată, chiar dacă a fost pe nedrept şi crud cu mine.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleacă. Mi-au zis, poate-o veni uitarea
Şi poate vei dori chiar tu uitare.
Dar, am răspuns, muri-voi înainte,
Cine otravă bea doar de-ncercare?

catren de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veste bună după disperare,
După ce-n piept iaduri şapte-am strâns.
Inima mi-a înverzit la loc,
Căci fusese-n val de negru plâns.

catren de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ai venit: semiluna din cer ne privea,
înainte să bată creştinii clopote, jos;
semiluna părea sprânceana unui bătrân,
jumătate albită; sau talpă-n arc graţios;
şi deodată-a ieşit curcubeu-n culori,
cum, rotind, evantaiul păunul şi-a scos.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei (2012), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un prost a dat drumul bolovanului la vale, iar deştepţii îi mai dau un brânci.

citat din Mircea Radu Iacoban
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sosit-a ceasul despărţirii şi acum eşti darnic
În dragostea care a fost ascunsă-n alte dăţi.
Acum nu faci decât amarul să-mi sporeşti,
De ce mai grabnic dorul n-ai ştiut s-arăţi?

catren de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pământu-aş vrea să-i fie sânu-i,
Iar sânul ei, întreg pământul,
Mai bine-aş fi murit decât
Să trec prin acest jar, răbdându-l.
Cu sângele-mi să spăl murirea
Şi-n piept să-i ţin adânc mormântul.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii prieten cu cine vrei, dar să ocoleşti trei: prostul, care vrând să te ajute îţi face rău, nestatornicul, care te părăseşte când ai cea mai mare încredere, după o legătură îndelungată, şi mincinosul, care-ţi va face rău chiar dacă te fereşti, şi asta într-un fel pe care nu-l bănuieşti.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa bătrână

Când s-a cununat Cheagu, tot aşa bătrân,
Şi fiu-său cu bradul pe vale.
Luaseră şi ei lăutarii şi le cânta c l a n a r e t a
Şi mergeau pe vale, veseli.
Şi-au făcut o masă-n curte, s-au dus vecinii,
Şi mireasa bătrână - a băut un pahar de apă şi s-a îmbătat.

"E, miresică, te dedeşi dracu, zicea Cheagu,
Eu acuma cu cine mă mai culc.
Să mă tragă, să mă oblojească,
Răcii pe vale".

poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fie-mi strigătul corbului astăzi propice
Îndepărtând despărţirea cea lungă de mine.
Astfel am zis când noaptea valu-şi întinde
Jurând nesfârşită să fie-şi vorba şi-o ţine;
Când astrul pe cer rătăcit drumul nu-şi mai urmează
Şi nu se mai duce din ceea ce tulbur destin e;
Îţi pare că-i un rătăcit în spaimă şi teamă,
Un îndrăgostit, doru-i să nu se aline.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e o boală copleşitoare şi leacul e pe măsura atingerii sale; un beteşug de mare dulceaţă, un chin dorit, de care nimeni nu vrea să fie vindecat; şi cine suferă de el nu vrea să fie eliberat. Împodobeşte vederii ceea ce înainte părea să fie demn de dispreţ, face să fie uşor ceea ce părea înainte greu; ajunge chiar să schimbe naturi, şi înnăscut-zămislitele trăsături.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba...

Ea, cu Viagra l-a dopat,
A dat la vrăjitoare bani,
El "doarme" cum se urcă-n pat.
Ce-ar vrea... la nouăzeci de ani?

epigramă de Paul Constantin (17 octombrie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Convingere

pe drumul gândului către convingere
se întâmplă tot felul de căutări
ţi se pare ca ai rămas singur
în propriile tale deziluzii

învăţând de la alţii că totul se poate
am dat cu piciorul în tot ce ştiam
şi m-am lovit de suspiciunea unora
ca mă leg la cap unde nu ma doare

am pornit mai departe cu aer în piept
sa leg întâmplarile de nopţile frumoase
şi m-am trezit călcat în picioare
de toate zilele pierdute din vedere

spune-mi cu cine să leg cuvintele
daca totul se scurge la vale vârtej
cui să-i pun mâna pe umăr
să nu simtă că se apleacă degeaba

doar într-o dimineaţă s-a întâmplat minunea
când cafeaua era în ceaşcă fierbinte
soneria îşi ieşise din minţi
la poarta erai tu veselă
venită cu altă convingere.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (31 decembrie 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Wenlock Edge

Pădurea pe Wenlock Edge are necazuri mari,
Copacii de furtună-s jumuliţi, pe Wrekin este jale;
Rafalele culcă la pământ şi tufe, şi lăstari,
O nea de frunze curge pe Severn la vale.

Fluiera tempesta pe deal, ca dată-n streche,
Şi pe vremea când oraşul Uricon* era în floare:
Acest vânt e foarte vechi – şi mânia lui e veche,
Dar atunci, demult, altă pădure i-a ieşit în cale.

Atunci, eu nu eram născut, romanii vegheau
Acolo pe vârful dealului în acel răstimp:
Sângele care-l încălzea pe yeoman-ul englez sau
Gândurile care-l dureau erau acolo-n schimb.

Ca vântul înfigându-se-n copaci, cuţit,
Furtuna vieţii l-a încercat pe om mereu;
Copacul omului n-a fost niciodată liniştit:
Atunci erau romanii, acum aici sunt eu.

Rafalele culcă la pământ şi tufe, şi lăstari,
Atât de vijelioase-s încât vor trece-ndată:
Astăzi romanii şi necazurile lor mari
Sunt în Uricon cenuşă spulberată.

* Uriconium era numele unei aşezări romane situate pe locul actualului sat Wroxeter în Shropshire

poezie de A.E. Housman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă iartă...

Mă iartă, floare de cais,
Că eu mi-am trădat propriul vis,
Mi-am dat zborul pe-o frunză-n vânt,
Am dat sărutul pe-un cuvânt!

Mă iartă, soare, c-am iubit,
Ce-n viaţă, nu mi-a fost sortit,
Mi-am vândut sufletul pe-un mit,
Eu l-am iubit, el m-a hulit!

Mă iartă, mamă, n-am ştiut
Să pierd – şi totuşi, am pierdut;
Mi-am pus inima garanţie...
Sunt mai mult moartă decât vie!

Am vrut iubirea - un pocal
Plin doar cu apă de cristal,
Dar am primit un pahar plin
Numai cu lacrimi şi venin!

poezie de Leliana Rădulescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!