De toamnă
Mă-ntreb adesea unde să-ți mai scriu
De ce cuvântul meu e de prisos,
Mă mir că mai pot scrie și sunt viu
Cu-atâta plumb și risipire-n os.
Și-această toamnă rece și bastardă
Cu agonia ei nevindecată,
E pretutindeni, în priviri, pe stradă
Iar eu petrec cu ea, la o serată.
Mi-ai spus că o să treacă, dar eu știu
A te iubi e-o boală fără leac,
Încerc în crucea nopții să îți scriu
Ce simt acum, la început de veac.
E un dor ce seamănă-a pustiu
Și sunt cu toamna, conversând, în parc.
poezie de Adrian Abrudan
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre început
- poezii despre timp
- poezii despre plumb
- poezii despre parcuri
- poezii despre noapte
- poezii despre medicină
- poezii despre iubire
- poezii despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Șapte ani deja
Aș vrea să-ți scriu o poezie, mamă
Dar simt că-mi sunt ideile de plumb,
În plus, când vreau să-ți scriu ceva simt teamă
Că toate literele lumii nu-mi ajung.
Nu pot deloc să mi te pun în rime
Și nici să îți vorbesc ca și cum nu ai fi,
Abia de scriu o slovă și mi-e dor de tine
Și mă opresc, oftez... Fac asta zi de zi.
Tu nu ești om de pus în poezie
Și nici o mamă lesne de descris rimat,
Când m-ai născut, asta mi-ai dat tu mie:
Iubire de nescris în suflet de băiat.
Probabil te întrebi ce fac la astă masă
De nici nu scriu și nici nu simt că-s viu,
Păi uite, îmi imaginez că ești și tu acasă,
Mă mângâi și îmi spui să dorm, că e târziu.
Și te ascult, te-mbrățișez de noapte bună,
Mă uit în urma ta cum mi te duci domol,
Nu vreau ca fără tine soarele s-apună
Și nici de dimineață fără tine să mă scol.
De ce să-ți scriu, atunci? Oricum nu pot,
Așa că stau emoționat și te cobor din vis,
Mă uit la un tablou cu tine, sprijinit în cot,
Întind o mână și îți mângâi părul nins,
M-apropii, mă fac mic, intru-n tablou de tot,
Iar tu-mi șoptești zâmbind, aproape stins:
"Să nu fi trist, sub crucea mea nu-i niciun mort".
poezie de Sorin Stoica
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre păr alb
- poezii despre păr
De toamnă
E pretutindeni toamnă despletită
E brumă și sunt pomi fără culoare,
Și tu îți pui aceeași întrebare
Și-același dor de viață te despică.
Și mă întrebi de ce sunt iarăși frunze
Pe străzile călcate de boemi,
Eu știu că-aștept rutina unei ierni
Și miezul tău, însângerat, din buze.
poezie de Adrian Abrudan (2011)
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre sânge, poezii despre iarnă, poezii despre frunze, poezii despre copaci sau poezii despre brumă
Fără iubire...
Fără iubire mă simt rătăcită,
Mă simt ca o frunză bătută de vânt
Ce-și caută odihnă, fiind istovită
Și se-ntreabă mereu: Cine sunt?
Fără iubire mă doare uitarea
Și nopțile-s lung oftat pe pământ,
Mă fac că nu simt și chem resemnarea
Și-atunci iar mă-ntreb: Cine sunt?
Fără iubire secat îmi e dorul,
Te văd din chemări de mormânt...
Dar tu ești departe, mai sus decât norul
Și-atunci mă întreb: Cine sunt?
Fără iubire e grea împăcarea,
Încerc să o caut pe aripi de gând
Dar timpu-i trecut, mă arde uitarea
Și-atunci iar mă-ntreb: Cine sunt?
Iubirea se află în toate,
În tot ce e viu pe pământ
Acum c-am aflat ce e iubirea,
Pot spune că știu cine sunt!
poezie de Elena Bulancea (2016)
Adăugat de AÈunel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre uitare, poezii despre trecut, poezii despre odihnă, poezii despre nori sau poezii despre gânduri
Scrisoarea lui
M-am hotărât să-ți scriu și să îți spun
ce buzele-mi nu vor să îți declare,
căci doar când mă privești nu se supun,
iar neputința lor, de-un timp, mă doare.
Ți-am scris de multe ori, dar, până azi,
am rupt scrisorile și n-am vrut, ție,
să-ți tulbur viața - suntem camarazi,
iar între noi e-o dulce armonie.
Ne știm poveștile ce-au fost și sunt,
le înțelegem bine, fiecare,
dar simt că nu mai pot să mă confrunt
cu suferința ce-mi provoci. Mă doare.
Aș vrea să știu ce simți citind ce-ți scriu
și mi-ar plăcea să simți la fel ca mine,
căci nu mai vreau doar un amic să-ți fiu
și, iată, azi nu mă mai pot abține
Și tot ce mă frământă, îndrăznesc
să-ți scriu, căci sufletu'-mi e-n agonie
și nu mai pot s-ascund că te iubesc,
așa că... asta-i! Fie ce-o să fie!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori, poezii despre suferință, poezii despre prietenie, poezii despre prezent sau poezii despre declarații de dragoste
Nu sunt poet sigur că știu,
Dar versuri tot încerc să-ți scriu.
Sper să nu te dezamăgesc;
Îți scriu doar fi'ndcă te iubesc.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri
Să scriu de mine?
Să scriu de mine? Ce să scriu...
Tot ce-am avut de spus, am spus.
Dar spiritul mi-l mai simt viu,
Că "ambalaju-i"... s-a cam dus.
epigramă de Octavian Sever Dugăiașu din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Îngenuncheat de toamnă...
De-atâta toamnă, vor suspina izvoare
Iar eu te voi chema la nesfârșit,
În lumea unde totul s-a oprit
Și din iubire, uneori, se moare.
Te-așez pe tâmplă și te-așez pe frunte
De-atâta toamnă simțurile-mi scad,
Dar te iubesc și pentru tine ard
Sunt torță vie într-un pustiu de munte.
Și totuși, dacă plouă și e frig
Și ochii mei sunt râuri înghețate,
Am dreptul meu să te zidesc în toate
Și-ngenuncheat de toamnă, să te strig.
poezie de Adrian Abrudan (2014)
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre ploaie, poezii despre ochi, poezii despre munți, poezii despre moarte sau poezii despre gheață
De ce?
De ce să scriu într-un roman ceva ce pot scrie într-o nuvelă?
De ce să scriu într-o nuvelă ceva ce pot scrie într-un eseu?
De ce să scriu într-un eseu ceva ce pot scrie într-o cugetare?
De ce să scriu într-o cugetare ceva ce destul de probabil s-a mai scris?
Mai bine scriu o poezie. Ideea s-o mai fi scris, dar îi dau o formă artistică, originală.
Dar de ce să scriu într-o poezie de n versuri ceva ce pot scrie într-un distih?
De ce să scriu un distih ceva ce pot scrie într-un poem de un vers?
De ce să scriu un poem într-un vers și să mi-l confunde unii cu o cugetare?
Mai bine scriu o epigramă, măcar "ne mai râdem".
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre epigrame sau poezii despre artă
Îți scriu... cu pana din aripa rănită !
Mi-ai dat un umăr...
ca să plâng!
Îți mulțumesc
s-aș vrea...
Ca-n brațe să te strâng,
Să vreau să nu mai plâng
Și să-mi adun din cioburi
Al meu gând
Tăcând!
Nu-mi spui,
Dar eu te simt,
Că ești în noapte
Suspinând...
Fără să spui,
Fără să ceri
Un gest,
Un semn,
Ca să-ți alini
Sufletul frânt,
De nicăieri!
Aș vrea să-mi spui...
Ce rană azi te doare
Câți nori s-abat
De-asupra ta
Și care este starea ta
Când...
pe cerul vieții tale...
Bântuie furtuna!
Să-ți amintești că sunt aici
Și de-am greșit...
Mă iartă!
Tu ești mereu
în al meu gând
Deși eu sunt departe!
Îți scriu...
Pe coala cerul senin
Cu pana...
smulsă...
Din aripa rănită,
De viața care a trecut
Și care o să vină!
Tu spune-mi
dacă ai un of
nu răbda-n tăcere,
Că știu să ascult...
și știu s-alin
o rană care doare!
poezie de Mariana Zorița Purice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre tăcere sau poezii despre plâns
* * *
De ce îți scriu acum?
Pentru că întunericul a devenit tăios
Și fiecare clipă-i împărțită,
Între pragul de sus și pragul de jos
Între viața prezentă și cea irosită.
De ce îți scriu acum?
Pentru că dorul de tine e o lege nescrisă
Și oricât aș vrea să nu-mi pese, îmi pasă,
E ceva între vis și-o clepsidră aprinsă
Un surâs al durerii, sau poate-o grimasă.
De ce îți scriu acum?
Pentru că am inima prinsă,
Între cer și pământ și totuși, îmi pasă!
poezie de Adrian Abrudan
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre legi, poezii despre inimă, poezii despre durere sau poezii despre devenire
Nu pot să-ți povestesc dorul
cine se pricepe să traducă
fiecare literă a sa
e ca și cum te-aș iubi
într-o limbă de jale
dragostea nu se scrie
niciodată cuvintele nu sunt de ajuns
așa că nu te-aștepta să-ți desenez
urmele trecerii
prin muzica vieții
nu iubito
nu-ți pot desface trupul cu dalta
nu te curăț de ideal
cu nicio dimineață
cu nicio mângâiere
nu te aștepta să-ți scriu iubirea
nici măcar partea văzută nu pot
cum să-ți scriu adâncul
cum să cuprindă cuvintele
patima buzelor
cum ar putea biata mea minte
să gândească cărările neîntoarse
dintre inimii
cum aș putea să-ți scriu
ceea ce nicio lume nu poate
cine sunt eu să te iubesc în cuvinte
printre fraze cu subînțelesuri
ori mirări interpretabile
chiar așa
cum aș putea să-mi scriu iubirea
decât în limba dorului
știe cineva un translator de dor?
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre muzică, poezii despre idealuri, poezii despre dimineață sau poezii despre desen
Mai dă-mi o șansă...
... mai dă-mi o șansă, Doamne, să ies cumva și eu
din apele ce toamnei plătesc tributul greu
uscat precum e vântul ce bate în pustiu
și liber cum cuvântul din versul ce Ți-l scriu
mai dă-mi o șansă, Doamne, să scap cumva și eu
de chinurile foamei ce-o duc ca un ateu
de golul care strigă la suflet însetat
de foc ce-ar sta să frigă și tainic și curat
de spații care-mi fură și gând și sentiment
și pâinea de la gură și ultimul moment
mai dă-mi, Te rog, o șansă să iau de la-nceput
această avalanșă de chinuri și de lut
nu alte lumi mai drepte, mai fine și mai moi
nu scară fără trepte spre cele de apoi
ci trece-mă cu rândul, cifrează-mă de viu
și lacrima și gândul și bruma de sicriu
să fiu numai mașină și cifră și content
să nu mai știu de vină, iubire, sentiment
să ard precum un soare și rece și pustiu
să nu-l mai simt cum moare pe crucea Ta, de viu
ești Dătător de zile la luturi și la fier
și la făpturi umile și răi ca lucifer
ești Creator de stele și multigalaxii
și toate toate cele ce numai Tu le știi
erup la rece, logic, aluzii la idei
cu fir genealogic, ca numai Tu să vrei
să faci o nouă lume în stilul meu, modern
cu cifre-n loc de nume și raiuri și infern
mai dă-mi o șansă, Doamne, să ies cumva și eu
din apele ce vieții plătesc tributul greu
uscat precum e vântul ce bate în pustiu
și liber cum cuvântul din versul care-l scriu...
rugăciune de Iurie Osoianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Florin Alexandru Stana
Vezi mai multe poezii despre zile
De ce tu?
De ce nu mă țin de cuvânt,
De câte ori te-alung din mine?
De ce te strig să te alint?
De ce te joci și jocul tău cât ține?
Ce mi-ai făcut și nu îmi spui,
De nu pot nopții să te cer?
Sunt oare-a ta, a nimănui!
În ce mă schimbi, ce am fost ieri?
De ce-s pierdută fără tine?
Ce mi-ai făcut, ce îmi faci oare?
Supărarea mea, de ce nu ține?
De ce chiar lipsa ta mă doare?
De ce adorm mereu târziu?
Ce-mi faci de somnul nu îmi vine?
Te simt în toate, dar nu știu,
Cum să te uit, sau cât pot ține?
De ești tu și cine-mi ești?
Cum ai venit așa deodată?
De ce ești parte din povești
Ce nu credeam că scriu vreodată?
De ce mă faci să-mi pară rău
Că nu-s fecioară, să mă ai?
Să fii tu primul om al meu
Ce gustă colțul meu de rai.
De ce tu și de ce eu,
Am să mă-ntreb mereu... mereu?
poezie de Mihail Coandă (3 decembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre virginitate, poezii despre supărare, poezii despre schimbare, poezii despre religie sau poezii despre rai
Și acum ce să fac
și acum... ce să fac,
să îți mai scriu, să nu-ți mai scriu,
mă tot gândesc, mă-ntreb și tac,
și-n mine totu-i arămiu
te înțeleg și ai dreptate,
căci cine sunt și de ce vreau,
să îți vorbesc gânduri furate,
din noaptea mea în care stau
și cum de îmi permit să-ți cer,
să te mai chem din nou aproape,
să-ncerc o floare să-ți ofer,
cu albul ei pătat sub pleoape
te înțeleg, chiar de sunt trist,
zâmbesc în colțul meu de gură
și resemnat n-am să insist,
să-ți fur privirea ce mă fură
mă mulțumesc să te privesc,
din când în când în câte-o poză,
visez și-n vis îți mai șoptesc,
că pentru mine îmi ești roză
mă iartă dacă am greșit,
mă iartă și mă înțelege,
mă plec în fața ta spășit,
e dreptul tău de a alege
acum, în prag de sărbători,
acum când noul an sosește,
închide ochii, să-ți dau flori,
deschide-i mari, și-apoi zâmbește
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre flori, poezii despre trandafiri, poezii despre sărbători sau poezii despre roz
..
să-ți scriu pe-o frunză arămie
sau pe o adiere de vânt
cât de toamnă îmi este mie
că rostirea mi-e fără cuvânt
să-ți scriu pe o rază de lună
când nopții îi alunecă abisul
și tu nu mai vii ca o zână
lași coșmarul să-mi bântuie visul
să-ți scriu pe clipa ce bate
cât ne-am irosit amândoi
să le uit apoi pe toate
nescrise rămână teancuri de foi
George Ionită în Leaganul toamnei (2018)
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vânt, citate despre visare, citate despre toamnă, citate despre timp, citate despre prăpăstii, citate despre noapte, citate despre frunze, citate despre cuvinte sau citate despre coșmaruri
Scrisoare din Basarabia
Cu vorba-mi strâmbă și pripită
Eu știu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat și grai și pită
Și-ai năvălit pe-al meu pamânt.
În vremea putredă și goală
Pe mine, frate, cum să-ți spun,
Pe mine m-au mințit la școală
Că-mi ești dușman, nu frate bun.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot și prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.
Credeam ca un noroc e plaga,
Un bine graiul cel sluțit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga
Ce tare, Doamne,-am fost mințit!
Cu pocăință nesfârșită
Mă rog iubitului Isus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate,-am spus.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot și prea tarziu,
Mi-e dor de voi și vă sărut.
Aflând că frate-mi ești, odată
Scăpai o lacrimă-n priviri
Ce-a fost pe loc și arestată
Și dusă-n ocnă la Sibiri.
Acolo-n friguroasa zare,
Din drobul mut al lacrimei
Ocnașii scot și astăzi sare
Și nu mai dau de fundul ei.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot și prea târziu,
Mi-e dor de voi și vă sărut.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre școală, poezii despre sărut, poezii despre pâine, poezii despre pocăință, poezii despre noroc, poezii despre lectură sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Scrisoare din Basarabia
Cu vorba-mi strâmbă și pripită
Eu știu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat și grai și pită
Și-ai năvălit pe-al meu pamânt.
În vremea putredă și goală
Pe mine, frate, cum să-ți spun,
Pe mine m-au mințit la școală
Că-mi ești dușman, nu frate bun.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot și prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.
Credeam ca un noroc e plaga,
Un bine graiul cel sluțit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga
Ce tare, Doamne,-am fost mințit!
Cu pocăință nesfârșită
Mă rog iubitului Isus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate,-am spus.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot și prea tarziu,
Mi-e dor de voi și vă sărut.
Aflând că frate-mi ești,
Odată scăpai o lacrimă-n priviri
Ce-a fost pe loc și arestată
Și dusă-n ocnă la Sibiri.
Acolo-n friguroasa zare,
Din drobul mut al lacrimei
Ocnașii scot și astăzi sare
Și nu mai dau de fundul ei.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot și prea târziu,
Mi-e dor de voi și vă sărut.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
De fapt, nu sună întotdeauna de două ori
Îți scriu de-aici, dintre iluzii, îți scriu pe-o clipă, un minut,
Despre-ndoieli, despre confuzii și despre nodul desfăcut.
Îți scriu pe frunze de salată, pe coaja unui ou de struț,
Pe ambalaje de-nghețată, pe butelia din căruț.
Îți scriu pe zidurile ude, pe etichetele din mall,
Pe caserole cu agude, îți scriu pe paracetamol.
Îți scriu de ce, și cum, și unde, îți scriu pe binele din rău,
Despre-ntâmplările rotunde, despre-nălțimi și despre hău.
Îți scriu cu pana de benzină, îți scriu cu frâna de motor,
Cu mintea de nimicuri plină, cu răsuflatul "iar mi-e dor".
Îți desenez, pe gânduri, stele, pe pietre scrijelesc viori,
Nu-îmbrac destine paralele, îți scriu, doar ție, uneori.
Îți scriu cu tocul de la ușă, îți scriu pe umeri cu stilou,
Despre un drum, pictat c-o tușă inconfundabilă-n tablou.
Îți scriu, de azi, fără oprire, îți scriu de mâine până ieri,
De ieri, pe ochi, ți-am pus poprire și nu accept negocieri.
Îți scriu ce ți-am mai scris odată, îți scriu ce n-am mai scris nicicând,
Îți scriu scrisoare demodată, îți scriu vorbind, îți scriu tăcând.
Și dacă nu primești țidulă, nici telegramă, nici răvaș,
Fii, măcar azi, un pic credulă: vina e numai la poștaș.
poezie de Eduard Lupascu (22 iunie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frânare, poezii despre încălțăminte, poezii despre vioară, poezii despre viitor, poezii despre telegraf sau poezii despre stele
Primăvară
Aleargă dorul meu, azi, către tine,
Pe unde mai palpiți eu nu mai știu ;
Iubire, de-ai găsit, să-ți fie bine!
Nu pot, în brațe calde să-ți mai fiu...
Zâmbește soarele a primăvară,
În cânt de păsărele m-am trezit,
În suflet lipsa ta-i tot mai amară
Și ramul nu mi-a mai înmugurit.
O adiere caldă mă-nfioară ;
Nu, nu ești tu, iubito, n-ai venit...
Zâmbesc, privind pe geam, așa-ntr-o doară:
Nemângâierii eu rămân sortit.
Condeiul mi-l înec în călimară,
El știe scrie versuri de iubit
Cu rime pe acorduri de vioară
Strunită de arcușul răgușit.
Aleargă dorul meu printre coline,
E totul vesel și atât de viu...
Izvoarele suspină cristaline,
De tine-mi amintesc și scriu și scriu...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (1 martie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări sau poezii despre primăvară
O scrisoare
eu nu te pot iubi
cascade în suflet le trec
șuvoi de dorințe petrec
ultima clipă...
aș vrea ca să zbor
am aripa frântă
și doare..
nu știu cum să-ți spun
că nu sunt acum
decât un sfârșit
de poveste...
n-am voie să trec
peste un prag
ce Domnul mi-a dat
dar mă doare...
eu nu te pot iubi
dar pot să-ți trimit
în ceasul târziu
o scrisoare...
pe aripi de vânt..
pe aripi de gând
trecutul parfum
dintr-o floare...
e mult... sau puțin..
nici eu nu mai știu
dar inima-mi plânge
și doare...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre aripi sau poezii despre sfârșit