Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pușkin

Evgheni Oneghin - XII

Oneghin: - Fără vorbe multe,
Să recunoașteți că mi-ați scris...
Eu v-am citit mărturisirea,
Din suflet revărsând iubirea:
Îmi place-a ei sinceritate,
Căci pasiuni de mult uitate
Mi-au răscolit simțirea iar;
N-o spun spre lauda deșartă,
Mărturisirea-mi fără artă
Primiți-o, drept răsplată, dar
Destăinuirea mi-ascultați,
Apoi, vă rog, mă judecați....

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Janet Nică

Papucii, poezie pentru părinții copilăroși

De obicei, în prag de seară,
Îmi las papucii într-un hol,
Iar dimineața, când scol,
Îi iau și haida, hai, pe-afară!

De multe ori, îi uit afară,
În fața holului, pe scară,
Pe-o treaptă care e mai sus,
Iar dimineața, nu-s și nu-s!

Apoi, îi caut cam o oră,
Căci nu v-am spus, vă spun acuș,
Adus acasă, de o soră,
În curte, am un cățeluș.

Mi-e tare drag, la drept vorbind,
Căci îl iubesc și guguștiucii,
Dar dacă-l prind, precis îl prind,
spun cinstit -i dau... papucii!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Pușkin

Evgheni Oneghin - XIX

De ce? Așa! Ca să-mi reteze
Pustiul negrului coșmar,
Să-mi stâmpăr –spun în paranteze -
Revolta-n sufletul amar:
Că nu-i batjocură sfruntată
Și clevetire deșănțată
Cu care pleava lumii-nalte –
Prin calomnii să nu te-asalte!
Și nu e josnică bârfeala,
Sau epigrama de nimic,
Pe care bunul tau amic
n-o repete... din greșeală,
În nobila-i societate:
Căci te iubește... ca pe-un frate!...

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prietenii

Am fost și sunt
așa cum vedeți:
Sinceră și caldă,
și curată...
Și rece,
Câte-odată,
Neacceptătoare de dezmăț
Celor frustrați
Ori cei cu gura spartă!..
Deși avut-am merit într-ales,
Mă iscodeau și vorbe
Necurate.
Spun unii,
Le serveam drept interes,
Iar alții
M-ar sorbi cu viața-mi toată...
rog,
În mintea lor eu nu am fost
Și apoi, refuz
merg în labe patru!..
Unii,
Prieteni,
Și în suflet îmi intrau,
De îmi băgau cuțitul drept în spate,
Alții priveau și, chiar, din depărtări
Se tot rugau cuminte,
Pentru a mea ființă,
Pentru sănătate!...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Duțescu

Taci!

Timpul acesta nu e al meu, știu ce mi-ați
făcut, netrebnicilor, eu sunt altundeva, în
altă țară, în alt oraș, în altă lume,
m-ați așezat în trupul acesta străin
fiindcă am visat prea mult
m-ați așezat în carcasa asta de carne
fiindcă v-am sfidat cu femeile pe
care le-am avut, cu versurile
pe care le-am scris

amintirile sunt polița secretă
care torturează în fiecare zi
îmi iau treptat vederea, îmi fac
mâinile să tremure, mi-au luat
părul și umbletul drept.

trupul acesta nu este al meu, știu ce
mi-ați făcut, netrebnicilor, lăsați
să mor în trupul acestui bătrân
hai, biciuți-, biciuiți-...
- Taci, timpul a expirat!

poezie de din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pușkin

Evgheni Oneghin - XVI

Ce-a fost, să-ntorci nu se mai poate!
Nici ani, nici suflet, e-n zadar...
V-o spun că vă iubesc ca frate,
Și, poate, și mai gingaș chiar...
m-ascultați fără mânie:
Fecioara tânără se-mbie
-și schimbe visul cu-n alt vis,
Cum schimbă florile-un cais
În primăvara revenită:
Așa a hotărât Preanaltul,
Curând vei îndrăgi pe altul!...

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi pare rău

Îmi plânge inima în piept
Și sufletu-mi suspină,
Căci m-ai iubit...
Dar nu te-am vrut,
Și sunt atât de vină.

Că n-am simțit suflarea Ta
Și inima cum bate.
N-am chibzuit
Că apoi, cândva,
V-oi regreta prin fapte.

Îmi pare rău,
N-am vrut să aud,
Chemarea sinceră din suflet,
N-am prețuit iubirea Ta,
Curată, ca și lacrimile multe.

Mă ierți, te rog,
Căci am greșit,
Apatic fiind față de Tine,
Te-am supărat, te-am chinuit,
Când iubeai pe mine.

poezie de
Adăugat de Petru PlăticăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

V-am spus (după Adrian Păunescu)

V-am spus de la-nceput că vă iubesc
Și sufăr pentru relele din fire
Dar nu pot, numele să vi-l hulesc
Ci doar să-mi schimb muțenia-n uimire!

V-am spus , nu -nchin periculos
Dar nu mi-ați luat închinăciunea-n seamă!
Vorbele-mi bune le suciți pe dos
Și-atunci -ntreb: de voi să-mi fie teamă?!

V-am spus și pot, la nesfârșit, să spun
Că Everestul e pitic în mine
Și relele din voi, în mine-apun,
Când schimb durerea, în iubiri carmine!

V-am spus și mai continui să vă spun:
V-aud ca pe un zumzet de albine
Și chiar de mă ucideți, punte pun
Între Greșeală, Iertăciune, Bine!

poezie de , după Adrian Păunescu (2 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prizonier în regatul tăcerii

devenisem periculos, tăcerile ascultau smerite
și le era frică, puteam să le cuceresc
așa m-au încercuit
m-au îngenunchiat și mi-au cerut
să vorbesc
dar primii luați au fost ochii
să nu mai văd ce-i în jur
apoi mi-au luat dinții să nu pot opri șuvoiul
și la sfârșit mi-au luat mințile
rătăcitor, pipăind drumul
și revărsând potop de cuvinte fără rost
am fost lăsat în libertate
scăpaseră de-un incomod care putea tăcea
mai mult decât tot regatul

cine sunt? unde sunt? în ce timp?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Estetica urâtului

Arghezi într-o zi s-a apucat,
Nu pentru el, ci mai mult pentru noi,
facă versuri greu de egalat
Din bube, mucegaiuri și noroi.

Bacovia, pe care toți îl știu,
Cu plumb și morți adesea ne-a speriat
Chiar dacă el avea un suflet viu
Și nu era atât de deprimat.

Iar geniul Eminescu câteodată
A scris și poezii fără perdea,
Nu pentru c-avea mintea întinată,
Ci doar din bucuria de-a crea.

De-aceea dacă patima poartă
Și vreun poem va fi mai grosier,
Pentru c-așa se mai întâmplă-n artă,
Fiți buni și nu mă judecați sever.

poezie de (21 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să nu uitați de mine...

Am pus în voi iubirea și grija de părinte.
Am ocolit tot răul, scoțându-l din cuvinte
nu -ntine viața, să nu-i simțiți durerea.
În voi mi-a fost speranța și voi mi-ați fost averea.

La tot ce v-ați dorit m-am aplecat s-ascult
Și-am încercat puținul să-l fac să fie mult.
Cu peticul din coate am alungat nevoi.
V-am apărat cu trupu-mi de vânturi și de ploi.

V-am împărțit averea ce bob cu bob am strâns
Și v-am zâmbit și-atunci când sufletu-mi a plâns.
Am pus în voi speranța singur n-o să fiu,
Dar ați plecat... și-n juru-mi s-a adunat pustiu.

nu uitați de mine... atâta cât mai sunt.
Eu nu-mi doresc prea multe, mi-ajunge un cuvânt
știu ce e cu voi, să știu sunteți bine...
Și bucuria voastră ține și pe mine.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Vă rog nu-mi cereți...

-ncerc să fiu mai filozof?
Dar cum să-ncep? Cu of!, of!, of!?
rog nu-mi cereți să îmi schimb
Naturalețea când plimb.

rog nu-mi cereți să -ntrec
Cu-n înțelept chinez sau grec
Căci nu doresc sofisticări
Ci gânduri cu versificări.

Nu pot să fiu ce alții sunt,
N-am mintea unui om cărunt
Urmez o stea din Univers
Și nu pot să m-opresc din mers.

-ncerc să opresc din scris?
M-aș duce, iute, spre abis
rog nu-mi cereți să cobor
În spațiul fără vreun izvor.

Desigur, nu răzgândesc
Și cu lăuntru-mi vă privesc
De-mi cereți întâmplări din Carte
spun de-o viață după moarte.

M-aș bucura să ne-ntâlnim
Spre zări stelare să pornim
Nu-mi cereți gândul să mi-l schimb
C-aș vrea să arăt un Nimb.

-ncerc să fiu mai "nu știu cum"?
Nu vreau încurcături pe drum
Ci merg spre Paradis cântând
Credința nu pot să mi-o vând.

rog nu-mi cereți să renunț
Am pentru voi un scurt anunț:
Destinul mi-a fost modelat
De Adevăr, nu de Pilat.

poezie de din Nuanțe stelare (16 noiembrie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Eugen Ilișiu

Comoara casei mele

E mare casa și frumoasă,
Dar în odaia spațioasă,
Privesc cu inimă-ntristată,
Un chip de mamă și de tată,

Căci ei mi-au dat pe lume viață,
Mi-au fost lumină și verdeață,
Mi-au fost căldură și câmpie,
Și scut la greu și armonie,

Și veghe-n noapte nedormită,
Și leac la tainică ispită,
Mi-au pus a vieții hrană-n blid,
Spre fapta bună mi-au fost ghid...

E faină masa, canapeaua,
Biblioteca și perdeaua,
Dar ochii mei privesc doar rama,
De unde îmi zâmbește mama,

Cu chipu-i blând privind duios,
Al tatălui surâs frumos,
Într-un duet ce pe Pământ,
E tot ce-i drag și tot ce-i sfânt...

Voi priviți acum din Cer,
Dar îmi doresc și cred și sper,
Cu suflet năpădit de teamă,
v-oi vedea și fără ramă,

Și v-oi îmbrățișa cu drag,
Trecând al veșniciei prag,
Căci viața cât e de bogată,
Nu-i cât o mamă și un tată....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mărturisirea unui șahist

Partide multe am jucat
Și pot să spun fără reproș
Că uneori ajung și-n pat,
Dar încă n-am ajuns prea jos!

epigramă de
Adăugat de Mihai EnachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Părintelui Arsenie Boca

Mi-îndrept genunchiul, Sfinte, către Tine...
Părinte blând și binefăcător.
Ardealul te-a primit cum se cuvine.
Puțini te cheamă-n suflet, mulți te vor.

Ai răscolit adâncurile stranii
Și plângi uitatul suflet de copil,
Dar faci minuni de dincolo de moarte
Cast slujitor, tăcerilor martir.

În sufletu-mi, te rog, te-adăpostește,
Căci am nevoie de iubirea ta,
Credința ca un mugure mustește
Pentru cei care cred neindoiește
În viața și în nemurirea ta.
Și dă-mi o picătură din lumina
Divinului și tainic împrejur,
Mă iartă, Sfinte, roagă-mi Tu de bine,
Căci te voi însoți pe-al vieții drum.
Doamne, dă iubirea Ta
Celui care azi ți-o cere,
Celor care nu te știu,
Pentru-a te găsi odată
Spre a nu fii... prea tarziu!

poezie de din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Plagiatorilor...

Voi mi-ați dat trupul spre vânzare,
Dar mi-ați lăsat sufletu-nchis
În universul meu de vis,
Samsari cu sufletele goale.

Voi mi-ați dat trupul spre vânzare!
Nu v-ați hrănit din carnea mea...
Hulpave păsări, nu era
În voi, atât de roditoare...

În ochiul meu voi n-ați văzut
Celest tablou spre transcendent
Aveați un singur dor - ardent -
Acela de-a mă fi avut.

Câmpii de sângeri n-ați văzut
Pe cerul existenței mele,
De-aceea cerul plin de stele
Mi-e astăzi acoperământ.

Erați de mine prea departe
Neștiind -n lacrima ocean,
Se naște-n mine, an de an,
Alt timp în drumul către moarte...

Din mine iar am renăscut,
Voi mi-ați uitat închis trecutul
Și-având același, începutul,
Aceleași vise am avut.

Chiar în deșertice poeme,
Oh, talpa voastră n-a descris
Urma vreunui tainic vis...
Nici n-a lăsat vreodată semne...

Voi n-ați știut veșnicia
Nu-i literă, nu-i nici cuvânt,
Ci doliul pentru care-n gând
Eu îmi păstrez mărinimia.

Gustați din mine, lupi flămânzi,
Eu iarăși voi recompune...
Celor ce vor să adune,
Îi chem, căci nu pot să m-ascund!

Nu-mi dați și sufletul vânzării!
Eu v-am pus sufletul pe masă,
Voi, diavoli care plagiază!
Dar nu v-am dat dreptul visării!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu v-am iertat...

Eu v-am iertat dar golul a rămas,
Azi încă-s vorbe făr-acoperire,
Din cărți am pus emoția în glas
Când spun:"părinții mei" și parcă-n fire

Plutește o cenușă și un rest,
Mai port și-acum, în prag de bătrânețe
Și mai descopăr lipsa vreunui gest
Când vreun exces de candidă tandrețe

Se-abate din senin în cum port.
Străinii se sfiesc să-mi dea binețe,
Copiii cu mirare, lângă tort,
De ziua lor văd plin de tristețe

Și întreabă dacă sunt bolnav
Când îmi zăresc privirea tulburată
Dar eu gândesc la mama... și hulpav
Mă port pe rând, ca mamă sau ca tată.

Mi-e dor și v-am iertat dar întrebări
Ce nu v-am pus în viață niciodată
M-apasă când la școală, la serbări
Mai merg de mână cu copiii. Tată,

Unde erai și mama-n care vis
Străin de mine relua refrenul
De mamă cu copii când în abis
Tăticul meu se cununa cu trenul?

Cuvinte goale fără conținut
Cocoloșeam în lacrimi și în pernă
Atâtea nopți în suflet m-au durut
Când setea mea de drag era în bernă.

Singurătăți purtate la liman
Pe la examinări sau pe la medici,
M-au însoțit în viață an de an,
La cununie, la altar și predici

Am ascultat, de dragul de părinți,
Despre maternitate, filiații,
De dragoste și tare-am strâns din dinți
Dar iubeam în cont, în multe rații.

Azi v-am iertat dar golul a rămas,
De-atâta rest aprind o lumânare
Și la morminte fac înc-un popas...
Și-l rog pe Domnul să dea iertare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Peste gânduri am trecut

Peste gânduri am trecut
Peste vise rotitoare
Când aici mi-ai apărut
Din cea noapte ca un soare

Nu știam să-ți spun pe nume
Nici să-ți întâlnesc privirea
Fără o roșeață anume
Ce îmi răscolea simțirea

Îmi erai atât de dragă
Ca un ochi de floare aleasă
Cu petale dulci de fragă,
Te vedeam a mea mireasă

Vino tu să-mi cânți iubirea
dansezi pe note albastre
Să mă-nveți ce-i nemurirea
Cea de dincolo de astre

Nu m-ascund, deși sunt mare
Am un suflet doritor
De iubire fără sare,
De dureri ocrotitor.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dorina Omota

Adio-ți spun...

Adio-ți spun, acum când lacrima doare
Și întorc în lumea din care am venit,
Pe aripi de iubire am vrut să urc spre soare,
Dar raze de dispreț m-au ars, m-au pârjolit!

Adio-ți spun, acum când ard în patimi
Și frigul peste suflet e-un viscol nesfârșit,
Iar ploaia în torent îmi varsă lacrimi
Și mor și te iubesc, deși m-ai amăgit!

Adio-ți spun și-ascund dorul în șoapte,
Pe alei de suflet pustii de atâta neiubit.
Mă duc spre lumea-n care se mai poate;
speri în vise care-aicea s-au sfârșit!

Adio-ți spun și plec, o clipă nu mai stau,
Prea mult mă doare aproape să te știu,
Te rog numai să uiți cât încă nu-i târziu,
am sa te iubesc oriunde o sa fiu!

poezie de (4 septembrie 2014)
Adăugat de Dorina OmotaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Constantinescu

Iarna străină

Aș vrea să plec, din iarna cea străină,
Dar sunt întemnițat în lacrimă și gheață,
Singurătatea-n soartă e rece și haină,
În gheare fără milă pe dată te înhață.

Ascult cum bate vântul și șuieră la geam
Necruțător îmi culcă simțirea la pământ,
Mă simt al nimănui și vlagă nu mai am,
Doar viscol am în suflet și nerostit cuvânt.

Neputincios pășesc în colțul fără umbră
Și ochii mei se-nchid, cu gândul la visare,
rog cu umilință să piară teama sumbră,
Ca eu să pot zbura la cuibul meu din zare.

Purtat de înger, sunt în ajun acasă,
Miroase-a cozonaci și-a cetină din munte
Pe maica o zăresc punând colaci pe masă,
Un coș cu mere roșii și nuci, să fie multe.

Iar taica se preumblă prin casa-nmiresmată
Nerăbdător așteaptă copiii toți și frații,
E primitor și vesel de i-ai bătut la poartă
Și-i place apoi să plece, la colindat pe alții.

Pe ulițe-i Crăciun și bucuria-i mare,
La oricare creștin e-o candelă aprinsă,
Un sfânt fior străbate divina sărbătoare
Și ne-nfrățim cu cerul, căci ușa e deschisă.

Dar visul se sfârșește și trezesc buimac
În camera pustie, cuprins de dor și frig,
Cu fruntea la pământ suspin încet și tac,
Apoi cu îndrăzneală pe Domnul meu îl strig.

O, Doamne, Milostive, sunt doar un biet pribeag
Departe de-a sa vatră, de-ai săi înstrăinat,
Te rog Iisuse Doamne, du- pe-al meu meleag,
fiu de sfânt Crăciun pe ulița din sat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Descartes

În ce fel roșim adesea când suntem triști. Se întâmplă adesea să nu pălim când suntem triști, ci dimpotrivă, să ne înroșim. Faptul acesta trebuie atribuit celorlalte pasiuni care se asociază cu tristețea, cum sunt iubirea sau dorința, iar uneori și ura. Căci aceste pasiuni, încălzind sau agitând sângele, care vine din ficat, din intestine și din alte părți interne, împing sângele spre inimă și de acolo, prin artera cea mare, spre venele feței, fără ca tristețea, care strânge din toate părțile orificiile inimii, să poată împiedica aceasta. Dar, chiar dacă este moderată, tristețea împiedică lesne sângele ajuns în venele feței să coboare spre inimă, în timp ce iubirea, dorința sau ura împing spre față alt sânge din părțile interioare. Iată, pentru ce acest sânge, fiind oprit în jurul feței o face roșie, deoarece culoarea sângelui este cu atât mai vizibilă cu cât el curge mai puțin repede, precum și fiindcă astfel se poate aduna în venele feței mai mult ca atunci când orificiile inimii sunt mai deschise, lucru care se întâmplă mai ales când ne este rușine, aceasta fiind compusă din iubire de sine și dintr-o dorință puternică de a evita dezonoarea, ceea ce face ca sângele din părțile interne să vine spre inimă, iar apoi prin artere spre față.

citat celebru din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook