Muchii albastre
Mă spăl cu priviri
până-n fântână
pe muchii albastre
cu pești
și cuvinte
cât de aproape-i izvorul
de stele
ce umblă
pe mâini nevăzute
speranță și dor
scoică
adusă de ape
mi se desprinde privirea
de ochi
și alunec
cascadă pe mâini
cu zâmbet stropită
metamorfoză subțiată
până-n izvoare
meninge în picuri
crescută pe ploaie
poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii (27 iunie 2003)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre ploaie
- poezii despre pești
- poezii despre mâini
- poezii despre dor
- poezii despre cuvinte
- poezii despre creștere
- poezii despre apă
- poezii despre albastru
Citate similare
Ardealul - ploaie de stele
Cântecul frunzei
în zbor peste ape-i
Ardealul
șuvoiul acesta de stele
ploaie
pe drumuri de munte
cu floarea de colț
cu stânci
și cu pași
același
să nu mai rămâi
Ardealul
e cântecul apei
ce cade-n cascadă
e mersul pe ape
pe Someș și Mureș
când ploaia se varsă
din ochi în priviri
pe frunze
pe mână
să nu te
mai miri
izvor
și-mpletire
de șoapte și voci
cunună de ploi
de pași și de stele
cuvinte și stânci
prăpăstii adânci
pasul și zborul
pe ulițe-n vis
mersul pe zid
pe apă
prin ploaie
și cântecul pietrei
sălbatice-n munți
strajă pe vârfuri
pe stânci
ciuperci de lumină
de umbră
de flori
e țara aceasta
numită Ardeal
poveștile
prind rădăcini
ca umbra pe ape
ca norii ce-ți fură privirea
poteci de cuvinte
în urmă lăsând
zborul de fluturi
o taină rămâne
pe muchii de foc
pe muchii de dor
să nu-ți afli loc
ci călător
pe poarta iubirii
să intri
s-alergi
Ardealul să-l strângi
să-l porți în priviri
ziua
aici e un vis
cu atâtea orașe
cu sate și văi
cu muguri și ochi
cu stele și oi
cu miei și cuvinte
ce-ți plouă pe mâini
ciuperci de lumină
te absorb și te pun
să umbli pe drum
cascade de vis
și pomi
și păduri
aici se-mpletesc
cu soare și dor
Ardealul
e cântecul apei
e mersul pe frunze
și zborul spre stele
când însuși o stea
ți se deschide
ție în mers
în zborul pe frunte
cântecul ciocârliei
și zborul rândunicii
în sine
ziua când cade
uitându-și minutele
ce-i mai rămân
chemare sub ape
până-n izvor
Ardealul
e casa
pe munți de priviri
niciodată nu mi s-a dat
pe degete
Ardealu să-l port
nici Clujul
să-l mut peste ape
pe Tâmpa
Brașovu să-l sui ca
glasul ciupercii
ce crește-n pădure
pe umeri de ploaie
ce umblă pe ape
până-n izvoare
ne absoarbe
în zid de lumină
și stele
până
în
Bogata de Jos
poezie de Ioan Daniel Bălan din Mersul pe zid (29 martie 2013)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre păduri
- poezii despre munți
- poezii despre frunze
- poezii despre flori
- poezii despre Transilvania
- poezii despre țări
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Piața unirii--cluj-napoca
o fugă pe mână
e timpul aici
o ploaie de ochi
căzută din stele
aici
piața-i clădită pe muchii
și clujul
pe palme te poartă
sub picuri
de apă
sub picuri
de gânduri
idei și țâșniri
pe cumpăna
istoriei
altfel se umblă
și altfel se aude
și altfel privirile umblă
sub ploile fixe căzute din ochi
pară și foc
sub ploaia de gloanțe
și râuri de sânge
din optzeci și nouă
mărturia-i
pe trotuar
stâlpi împușcați
și clipele taină
aici se depun
în mersul istoriei
stâlpi împușcați
matei corvin
memorandumului
lupoaica
un arc de triumf
până-n avram iancu
cuvinte
scrise cu sânge
în orașul de pe someș
fiecare privire
fiecare pas
aici e o floare depusă
pe monumentul acesta
de pași și cuvinte
de picuri și ochi
daci și romani
clujnapoca
numit
cumpănă
taină și dor
izvoare și stele
nesățioase fântâni
în mersul pe mâini
până pe trotuar
la stâlpi împușcați
roata istoriei
actuală
pe internet
alături
tribuna
uniunea scriitorilor
și-un râu de mașini
spre teatrul național
și mărăști
te surprinde
zborul în timp
și umbra pe muchie
râsu-n ziare
lumina din ochi
și apa în salturi
țâșnind din fântâni
înspre diverta
din ochi
din ochi și priviri
orașul acesta-i zidit
și versuri
mersul în timp
arteziene fântâni
2 aprilie 2013 ClujNapoca
poezie de Ioan Daniel Bălan din Mersul pe zid, CLUJUL-Bijuteria Ardealului (2014)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre râuri, poezii despre lumină, poezii despre versuri sau poezii despre teatru
Fântână săpată-n fântână-cântec
anii
nu mi se mai supun
și clipele
săpate în piatră
mă pun în cântece
până pe marginea umbrei
pe care cu sete o țin ca un izvor
ce nu vreau să-mi scape din mâini
cumpănă
azvârlită pe ape
fântână
săpată-n fântână
cu munți de priviri
până în stele
mâini
și surâs
de clipă legată
e clipa în floare
pe marginea clipei cernută în rouă
munți
de cuvinte
până sub
nuca săpată în jar
pe muchia umbrei
dor și vis
deschis
perlă
spre paradis
poezie de Ioan Daniel Bălan (8 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre rouă, poezii despre rai, poezii despre perle sau poezii despre muzică
Cântecul biruinței
Pietre
ploaie
vânt
furtună
gând zvârlit
până în marginea căutării în piatră
ninge
cu ochi
plouă
cu vorbe
până în marginea căutării în piatră
clipe zdrențuite
pași sfârtecați
din piatră
picuri
picuri
pe piatră
dar
alături
o floare
floare de nufăr
cuvinte
prinse în rouă
în rouă
zbor și
stea
surprinsă în zbor peste ape pe muchii de raze
poezie de Ioan Daniel Bălan (8 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre nuferi, poezii despre ninsoare sau poezii despre gânduri
Zbor spre stele
De pe aripa-nflorit-a nopții
Ne cad picuri de uimire
Până-n poarta scump-a sorții
Cu ochi de neprihănire
Pești de aer prin vitrină
Ca și fulgii iată zboară
Și privirea ta senină
O iau azi la subsioară
Ca-ntr-un basm fără măsură
Chiar și mintea-ți înflorește
Într-o falnică trăsură
Unde totul îți priește
Și în zborul tău spre stele
Ca năframa verde-n vânt
Îți schimbi fața ca și ele
Te faci floare din cuvânt
Nu-i destinul tău pe jos
Ci el este în lumină
Fii o fică a Lui Hristos
De El să fii veșnic plină
poezie de Ioan Daniel Bălan (8 decembrie 2016, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre prezent sau poezii despre noapte
Întâia poezie
De pe înălțimi
cad cuvintele
ca o ploaie de priviri
peste umbre
și păduri
de pași înfloriți
doar zâmbetele
se mai culeg
într-un adaos de zi
și noapte
neînțeleasă speranță
adusă cu sine
într-un pahar
de înflorită minte
doar umbra ți-o pui
ca o aleasă cântare
și perla apare
într-un sidef de zăpadă
dor
și speranță
îndelung căutată
și drumurile
nu s-au sfârșit
ci doar
abia au început
poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre început, poezii despre zăpadă, poezii despre sfârșit sau poezii despre poezie
Pași rotunzi
Pașii rotunzi
mi se
scaldă pe mână
odată
cu zâmbetul tău
alunec pe
treapta acesta de vis
și-ți
urmăresc privirea
pe fiecare deget
până pe
cumpăna picurului de rouă
între
genele tale ascuns
priviri
ochi
și o mulțime de pași
nesătui de drum
ne-au furat
florile zilei
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 octombrie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre degete
Marginea ploii
locuiesc
pe marginea ploii
într-un cub de priviri
cu pași peste ape
cu ochi și idei
în zbor și-n surâs
palmă
între mine și drum
picură
floarea și umbra
mersul și zborul
peste degetele tale
într-un unghi de priviri
însetat de
florile
ochilor tăi
zbor peste ape
și picuri rotunzi pe degetele timpului în umbra
dintre un strigăt și un cuvânt închis într-un cerc
de pași
din miezul Ogrădesei
aici
plouă cu zâmbetul tău îmbrăcat în picuri de rouă
dintre o secundă
și o altă umbră
rămâi
pe degetul tău drept
rămâi la ce ai învățat
căci fericirea e doar Cuvântul cel veșnic
Hristos-iubirea
22-04-2016 cluj
poezie de Ioan Daniel Bălan din Antologie-Poetica (februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură sau poezii despre secunde
Palma miresei
Cântecul acesta
nu-i al meu
calc pe frunze
ca și pe
pietrele ochilor tăi
secundă
aninată în surâs
pe drumul
cuvintelor
frumos
arcuite
îți mai aduci aminte
când
ni se scăldau
ochii
în ochii zilei
sub aripa mersului tău
vers și cântec
ca o mireasă de flori
dată în floare
pe urmele zâmbetului tău
cunună de stele
în palma miresei
uimire
și zbor
secunde zvântate
cu chipul în ape
ni se rostogoleau pe mâini
speranță și dor
drum
taină
zbor spre stele
și printre ele
paradisu
să-l vezi
să-l umblii
lumină
născută-n lumină
lumina să-i simți
cu pașii
cu ochii
cu duhul
poezie de Ioan Daniel Bălan (10 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi sau poezii despre nuntă
Obraji înforiți de cuvinte
Cu ziua mă spăl
și cu
zâmbetele tale
îmi
șterg obrajii
înfloriți de cuvinte
până
în albia tăcerii
căci pașii
demult mi s-au pierdut
în umbra ta însuți
nu
mi-au dat în floare secundele
nici măcar
în numărătoarea inversă
însă
izvorul acesta de cuvinte
așa cum îl vezi
tu însuți
a țâșnit
înflorindu-mi
fiecare pas
fiecare privire
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 octombrie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere
Farfuria aceasta de aer a zilei
Indiscutabil
cu o imaginație primăvăratică
îmi spăl ochii
în surâsul frunzelor jucăușe
când
vântul bate printre crengile de nuc
de la geam
și-mi
reâmprospătez memoria
cu
verdele lor viu
până în umbra dintre mine
și palma vântului ce le
leagănă ușor în
floarea zilei
un pireu de cuvinte ni se
servește în
farfuria aceasta de aer a zilei
împletită cu secunde
ni s-au
topit în palmă cuvintele
ca o privirea întoarsă spre zi
când norii
ne flutură din mâini într-un salut
până în lacrima cerului
umezindu-ne
și ochii
și pașii
poezie de Ioan Daniel Bălan (8 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre primăvară sau poezii despre nori
Multicolori-stropi de iubire
Cât
de mare-i Universul
poeziei
al iubirii
ce-ți reglează
și azi mersul
în izvorul
bucuriei
clipele
aleargă-n cor
ca și mugurii
pe ape
un izvor
după izvor
creind noi
cărări ciudate
sens și drum
atâta grijă
înspre alte galaxii
ne iau ochii
și acum
antrenați
spre veșnicii
flori
și ape
căi lumină
aixberguri printre stele
pe când
stropii sunt aproape
de iubire
pentru ele
de dor plini
și călători
de pe degete
sar ochii
peste stropi muticolori
de iubire
să te apropii
poezie de Ioan Daniel Bălan (15 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire sau poezii despre muguri
Mersul pe raze
Rotunjită clipă
până-n imagine
ne copleșești căutările
cu pașii aceștia
flexibili
ne ții la-ndemână
cu rosturi și flori
cu piscuri de roze
și faguri de miere
floare de stâncă adesea
să fim
în mersul pe ape
către izvor
aria minții
licăr
spernanță
și
galaxia cunoașterii
ne prinde încet
printre stalacmite de
flori și cuvinte
nesațul
până în inima pietrei
ne sapă
ne taie
mai mult să pătrundem
aria
dintre cuvinte
și floarea de stâncă
poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii (4 iulie 2003)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre trandafiri, poezii despre stânci, poezii despre roz, poezii despre miere, poezii despre inimă sau poezii despre imagine
O mare de stele e patria mea
Patria mea-i o mare de stele
Pe care în palmă ți-o pui
Ca să distingi lumina din ele
Și orhideea prinsă în cui
Patria mea-i un infinit de priviri
Pe cumpăna timpului startul luând
Din împletirea zborului s-admiri
Atâția ochi doar stele căutând
Patria mea-i o serie de izvoare
Din mii de stele stropi gingași
Să-ți prindă pașii pe răcoare
Nicicând să nu mai fii același
Doar o oglindă e patria mea
Pe fața vântului stelar
Să fii un glas cântând în ea
De ape plin mărgăritar
Să-ți pui cuvintele-n oglindă
De dragul ei ușor mimând
Căci ziua doar vine să-ți prindă
Albastrul tainic inserat în gând
poezie de Ioan Daniel Bălan (19 februarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre patrie, poezii despre orhidee sau poezii despre infinit
Oveștene
Plaiurile ardelene
mi-au țesut copilăria
cu izvoare și cu flori
cu oițe și cu stele
ce te-mbie adeseori
în cuvinte
printre ele
Dealul Blaghii
parcă-l văd
surâzând în depărtare
Valea Târgului alături
cât de scumpă față are
înspre sat
mai jos din stânga
Oveștene ne surâde
și clipind din ochi ușor
ne îndeamnă
ne îmbie
să urcăm pe un răzor
sub a lui
cetățenie
soarele
doar te îmbracă
cu lumina lui de sus
când te ații
pe Oveștene
însă vezi
în depărtare
capul satului de jos
ce plăcută față are
Dâmbu Crucii
te surprinde
printr-un reazim
de cuvinte
iar mai sus
imașul ține
toată zarea
tot întinsul
până înspre Ogrădeasa
ce-i ascunsă de priviri
la Bogata
toate-s ude
și de ochi
și de cuvinte
când mireasma-i te pătrunde
și-ți aduce
iar aminte
ce tezaur
se ascunde
și mai sus
de Oveștene
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 noiembrie 2009)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre văi, poezii despre tezaur, poezii despre oi sau poezii despre cruce
Flori de frig
flori de frig acum plutesc
și în aer și-n priviri
să nu stai să nu te miri
cum în ochi îți strălucesc
toți copacii azi sunt goi
chiar și pomii din grădină
deși bine-n rădăcină
stau cu toții pe la noi
s-a-mbrăcat în frig azi totul
și umblarea și privirea
de mai dăinue-amintirea
și ne mângâie cu botul
prin oraș se țes doar pași
umblete mereu în fugă
și cu mersu până-n dungă
alături să nu te lași
căci e aproape sărbătoarea
nașterii azi Lui Hristos
Prințul Sfânt cel mai frumos
ce ne oferă azi salvarea
poezie de Ioan Daniel Bălan (4 decembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre sărbători, poezii despre superlative, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre salvare sau poezii despre oraș
Ploaie de priviri înflorită în ochii tăi
dintr-o ploaie de priviri
nu ni se mai
numără
surprizele
înflorite în ochii tăi
pe
palmele timpului
înrourate
de pașii tăi înfloriți
cu imaginile zâmbetului pe buze
tăcerea
nu ni se mai
ascunde
în tăcere
ci-o ia din loc
pe urmele tale
poezie de Ioan Daniel Bălan (1 martie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre surprize
Atâtea priviri
Nu mai plouă
ni s-au uscat și ochii
de atâtea priviri
de atâta așteptare
din zăduf
până-n apus
apa
a uitat să mai vină
pe aripi de vânt
și totul
rămâne pe loc
nici nopțile
nu mai răsar
nici zilele
nu mai apun
căci soarele
s-a topit
și s-a scurs pe pământ
lăsând fântânile
doar în nămol
nu mai crește nimic
nici umbra pe zid
în piatra aceasta
numită
timp fără ochi
în care totu-i permis
dar în special
traiu-n culise
nu mai plouă
ci doar cu cărbuni
pe care i-aduni
cu amândouă
privirile
ochii
ni s-au întors în izvoare
oare
mai este mult
până departe
ne pierdem cu firea
căci moartă-i iubirea
și doar prin instincte
ne mai menținem
omul
ființa aceasta ciudată
ce alunecă
printre izvoare
limpezi sau...
09-05-03
X X X
Ni s-au șters imaginile
din oglinda aceasta
numită
timp
ochii
ne fierb în orbite
neștiuți
căci totu-i
fărâme
cu pași de nisip
ne cățărăm pe nimic
poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii (9 mai 2003)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vinovăție, poezii despre nisip sau poezii despre instinct
Eu necuvântătorul
eu și marea mea de cuvinte
mă spăl cu cuvinte, respir cuvinte, mănânc și visez cuvinte
mă-îmbrac în cuvinte și de adio mă ofer ofrandă
cuvânt pe cerul gurii
din aer strâng lumini și praf de stele
respir praf de stele, mănânc praf de stele,
mă spăl cu praf de stele
și moartea mă preface-n praf de stele
în mâna dreaptă am cuvântul ce va naște iar cuvinte
în mâna stângă-am strâns un pumn de praf de stele
lumină scriu cu praf de stele
și nu știu de cuvintele sunt ale mele
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre mâncare, poezii despre moarte sau poezii despre gură
Ciuperci de lumină
pe
pervazul acesta de aer
ne cresc ciuperci de lumină
și
ne înveșmântăm cu pași și priviri
cu cerbi de aer
în pahare de umbră
pe
masa tăcerilor noastre
din streșini
picură cuvinte
frumoase
pe care le așezi
în umbra dintre mine și tine
pe o punte de aer tăcută cu ochi de orihidee
cât de bine ne prinde
lumina
viața curată
în Evanghelie oglindită
poezie de Ioan Daniel Bălan (28 octombrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre frumusețe, poezii despre curățenie, poezii despre creștinism sau poezii despre aer