Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ardealul - Bijuteria României

Cetatea aceasta dintre munți
Ne spune povești cu izvoare
Oricine ai fi să poți să asculți
Istoria sacră din depărtare

Ardealul aici e o cetate
Cu râuri și dealuri cu munți și povești
Cu schimburi de ochi până departe
Cu șoapte și raze atent de privești

Pe râuri de ochi aleargă mașini
Și totul aici e un picur de rouă
De chipuri senine oamenii-s plini
Când soarele arde când ninge ori plouă

Văzut de Bălcescu Ardealul e-un zid
De munți și miresme de șoapte și dor
O ușă pe care cei de aici o deschid
Cetate și perlă pentru popor

Clujul aici e-un zbor înspre stele
Un salt peste piscuri- un glas în izvor
Brașovul aduce unghiul de perle
Și Sighișoara surâde gingașă-n zbor

Taine și munți ziduri palate
Își deapănă firul aici în Ardeal
Și case si râuri iubirii i-s date
Să zburde în voie ca apa la mal

România aici urcă pe stânci
Și bate poteci cu ochii spre soare
Luându-și pe palme sensuri adânci
Mișcată ușor de foc și savoare

Ardealul i-un zâmbet spre cer
Istorie scrisă pe frunze și ochi
Cu oameni și fapte ce umblă și pier
Cum viața e dată pe stânci și în gropi

Sunt lunci și miresme— dealuri cărări
Cascade cu pași voioși în cădere
Și râuri senine se varsă-n cântări
Pe palme de aer clădind giuvaiere

Seninul și norii aici se-ntâlnesc
Pe vârfuri de munte pe dealuri pe ape
Pe muchia umbrei ideile cresc
Și mai ca oriunde ceru-i aproape

Nu-i joc de cuvinte ci este real
Pasul ce umblă descuț în tăcere
Aici este omul— omul real
O vino și tu- azi la vedere

poezie de (5 octombrie 2012)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ardealul-Bijuteria României

Cetatea aceasta dintre munți
Ne spune povești cu izvoare
Oricine ai fi să poți să asculți
Istoria sacră din depărtare

Ardealul aici e o cetate
Cu râuri și dealuri cu munți și povești
Cu schimburi de ochi până departe
Cu șoapte și raze atent de privești

Pe râuri de ochi aleargă mașini
Și totul aici e un picur de rouă
De chipuri senine oamenii-s plini
Când soarele arde când ninge ori plouă

Văzut de Bălcescu Ardealul e-un zid
De munți și miresme de șoapte și dor
O ușă pe care cei de aici o deschid
Cetate și perlă pentru popor

Clujul aici e-un zbor înspre stele
Un salt peste piscuri un glas în izvor
Brașovul aduce unghiul de perle
Și Sighișoara surâde gingașă-n zbor

Taine și munți ziduri palate
Își deapănă firul aici în Ardeal
Și case si râuri iubirii i-s date
Să zburde în voie ca apa la mal

România aici urcă pe stânci
Și bate poteci cu ochii spre soare
Luându-și pe palme sensuri adânci
Mișcată ușor de foc și savoare

Ardealul i-un zâmbet spre cer
Istorie scrisă pe frunze și ochi
Cu oameni și fapte ce umblă și pier
Cum viața e dată pe stânci și în gropi

Sunt lunci și miresme— dealuri cărări
Cascade cu pași voioși în cădere
Și râuri senine se varsă-n cântări
Pe palme de aer clădind giuvaiere

Seninul și norii aici se-ntâlnesc
Pe vârfuri de munte pe dealuri pe ape
Pe muchia umbrei ideile cresc
Și mai ca oriunde ceru-i aproape

Nu-i joc de cuvinte ci este real
Pasul ce umblă descuț în tăcere
Aici este omul— omul real
O vino și tu azi la vedere
Vineri 05 octombrie 2012 Cluj—Napoca

poezie de din Mersul pe zid (2014)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ardealul - ploaie de stele

Cântecul frunzei
în zbor peste ape-i
Ardealul
șuvoiul acesta de stele
ploaie
pe drumuri de munte
cu floarea de colț
cu stânci
și cu pași
același
nu mai rămâi
Ardealul
e cântecul apei
ce cade-n cascadă
e mersul pe ape
pe Someș și Mureș
când ploaia se varsă
din ochi în priviri
pe frunze
pe mână
nu te
mai miri
izvor
și-mpletire
de șoapte și voci
cunună de ploi
de pași și de stele
cuvinte și stânci
prăpăstii adânci
pasul și zborul
pe ulițe-n vis
mersul pe zid
pe apă
prin ploaie
și cântecul pietrei
sălbatice-n munți
strajă pe vârfuri
pe stânci
ciuperci de lumină
de umbră
de flori
e țara aceasta
numită Ardeal
poveștile
prind rădăcini
ca umbra pe ape
ca norii ce-ți fură privirea
poteci de cuvinte
în urmă lăsând

zborul de fluturi
o taină rămâne
pe muchii de foc
pe muchii de dor
nu-ți afli loc
ci călător
pe poarta iubirii
intri
s-alergi
Ardealul să-l strângi
-l porți în priviri
ziua
aici e un vis
cu atâtea orașe
cu sate și văi
cu muguri și ochi
cu stele și oi
cu miei și cuvinte
ce-ți plouă pe mâini
ciuperci de lumină
te absorb și te pun
umbli pe drum
cascade de vis
și pomi
și păduri
aici se-mpletesc
cu soare și dor
Ardealul
e cântecul apei
e mersul pe frunze
și zborul spre stele
când însuși o stea
ți se deschide
ție în mers
în zborul pe frunte
cântecul ciocârliei
și zborul rândunicii
în sine
ziua când cade
uitându-și minutele
ce-i mai rămân
chemare sub ape
până-n izvor
Ardealul
e casa
pe munți de priviri
niciodată nu mi s-a dat
pe degete
Ardealu -l port
nici Clujul
-l mut peste ape
pe Tâmpa
Brașovu -l sui ca
glasul ciupercii
ce crește-n pădure
pe umeri de ploaie
ce umblă pe ape
până-n izvoare
ne absoarbe
în zid de lumină
și stele
până
în
Bogata de Jos

poezie de din Mersul pe zid (29 martie 2013)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Piața unirii--cluj-napoca

o fugă pe mână
e timpul aici
o ploaie de ochi
căzută din stele
aici
piața-i clădită pe muchii
și clujul
pe palme te poartă
sub picuri
de apă
sub picuri
de gânduri
idei și țâșniri
pe cumpăna
istoriei
altfel se umblă
și altfel se aude
și altfel privirile umblă
sub ploile fixe căzute din ochi
pară și foc
sub ploaia de gloanțe
și râuri de sânge
din optzeci și nouă
mărturia-i
pe trotuar
stâlpi împușcați
și clipele taină
aici se depun
în mersul istoriei

stâlpi împușcați
matei corvin
memorandumului
lupoaica
un arc de triumf
până-n avram iancu
cuvinte
scrise cu sânge
în orașul de pe someș
fiecare privire
fiecare pas
aici e o floare depusă
pe monumentul acesta
de pași și cuvinte
de picuri și ochi
daci și romani
cluj—napoca
numit

cumpănă
taină și dor
izvoare și stele
nesățioase fântâni
în mersul pe mâini
până pe trotuar
la stâlpi împușcați
roata istoriei
actuală
pe internet
alături
tribuna
uniunea scriitorilor
și-un râu de mașini
spre teatrul național
și mărăști
te surprinde
zborul în timp
și umbra pe muchie
râsu-n ziare
lumina din ochi
și apa în salturi
țâșnind din fântâni
înspre diverta
din ochi
din ochi și priviri
orașul acesta-i zidit
și versuri
mersul în timp
arteziene fântâni
2 aprilie 2013 Cluj—Napoca

poezie de din Mersul pe zid, CLUJUL-Bijuteria Ardealului (2014)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Cîrneanu

Meteore

Aici icoanele nu plâng
aici și-n flori e închinare,
aici suspinul nu mai doare,

Aici lumina nu e albă
aici lumina-i curcubeu,
aici Iubirea este zeu,

Aici fereastra e deschisă
și drumul suie către cer,
aici miresmele nu pier.

Aici sunt munți cu palme-ntinse
ce pun alean pe dorul meu,
aici e cald și bine-n mine
în brațe sunt la Dumnezeu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Țara mea – poem diamant

Aceasta-i
patria mea,
cu munți semeți,
ape limpezi și adânci,
păduri străvechi cu copaci înalți,
câmpii întinse și bogate,
dealuri, râuri, Dunărea...
Aici este
România.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

România - București

Locul unde picură iubirea
Chiar din stele— galaxii
Strecurându-ți viu uimirea
Chiar în ochii tăi cei vii

E meleagu acest"de vis
Inundat chiar din balade
Numele-ți unde-i admis
Cu al lui Emil Palade

Sunt izvoare aici de flori
Și de pași și zbor spre stele
Iar privirile-n culori
Dă farmec patriei mele

Din Cluj până în Constanța
Din Arad până în Iași
nu îți pierzi cutezanța
În artă fii același

Căci aici iată răsare
Chiar Ardealul cel cântat
De Bălcescu— la plimbare
În Palermo-nsingurat

Ce frumos este întreg
Ținutul numit Ardeal
Unde pașii alături merg
Iluzoriu și real

Și ce scumpă e Moldova
Și Oltenia— Banatul
Pân' la Dunăre—Orșova
Frumos loc cum nu e altul

Iar alături de Carpați
Brașovu' iată-l în zare
El cu brazii cei înalți
Cât de scump iată răsare

Priviți Iașul — Timișoara
Două perle românești
Baia-Mare — Sighișoara
Din ochi să le împletești

Dunărea-și spune cuvântul
Cu atâtea perle vii
Din Craiova până-n Oltul
Ce te așteaptă în câmpii


Nici Ploieștiul n-a rămas
Nici Galați și nici Brăila
Agale venind la pas
Li se alătură și Tulcea

Câte flori au înflorit
Chiar pe palma României
Și cu chipul strălucit
Aduc odă bucuriei

Însă iată capitala
Bucureștiul cel vestit
Ce scumpă îi este haina
Cu care s-a-mpodobit

Până-n stele ochi-i ard
Cu safire și rubine
Iar pe degete îi cad
Ploi de zâmbete senine

Herăstrău și Cișmigiu
Parcuri pline de culoare
Din devreme în târziu
Te invită la plimbare

Iar Băneasa ne surâde
Dintr-un chip de avion
De mănă acum ne prinde
Cu al zborurilor zvon

Mai departe Otopenii
Taie-n lung și-n lat planeta
Și azi pe aripa vremii
Măsurându-și lung dieta

România plai și dor
Ca pe ape Miorița
Ești de visuri un izvor
Ce ne crește aici ființa

Un luceafăr răsărit
Printre miile de stele
Cu un tei încercuit
De luminile din ele

poezie de (1 martie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Cetate total eternă (acrostih)

Avem o cetate absolut eternă la loc de onoare
Leagăn de civilizație și unitate desăvârșită
Binecuvântată fie cetatea albă cu ziduri roșii
Aici bate o inima sacră de țară unificată

Iată lumină mare pentru nație a răsărit aici
Un vis sublim de veacuri tot aici s-a împlinit
Leii națiunii au repus roata istoriei pe făgaș
Istorie sacră cu majuscule au scris acolo titanii
Acum și peste veacuri trăim în pace sfântă.

acrostih de (17 noiembrie 2016)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Fântână săpată-n fântână-cântec

anii
nu mi se mai supun
și clipele
săpate în piatră
mă pun în cântece
până pe marginea umbrei
pe care cu sete o țin ca un izvor
ce nu vreau -mi scape din mâini

cumpănă
azvârlită pe ape
fântână
săpată-n fântână
cu munți de priviri
până în stele
mâini
și surâs

de clipă legată
e clipa în floare
pe marginea clipei cernută în rouă

munți
de cuvinte
până sub
nuca săpată în jar
pe muchia umbrei
dor și vis
deschis
perlă
spre paradis

poezie de (8 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aici

Aici au trăit străbunicii,
Aici au trăit și bunicii.
Aici îmi trăiesc și părinții,
Aici mi-au dat lumina, zeii și sfinții.
Aici îmi trăiesc cinci copii,
Aici se joacă și fac năzdrăvănii.
Aici îmi trăiesc toți nepoții,
Aici vor trăi și strănepoții.
Aici este locul celor plecați,
Aici noi îi plângem, pe cei îngropați.
Aici ne hrănește și râul și ramul,
Aici a trăit, trăiește și va trăi, tot neamul.

poezie de (12 martie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Petre Gigea-Gorun

Aici

Aici, eu supt-am lapte în ziua cea dintâi,
Aici, strămoșii mei au lutul căpătâi,
Aici, copilăria mi-e undeva rămasă
În pomii din grădină, în liniștea din casă.

În nucul cel bătrân, în apa din fântână,
În ochii mamei mele, pe fața ei bătrână,
Aici, îmi e iubirea de oameni și de sat,
De care niciodată nu m-am înstrăinat.

Aici și cerul parcă e altfel, mai senin,
Iar luna blânda-i rază o tremură divin,
Se scaldă mii de stele în depărtări de ape,
Dar pentru mine, aici, le simt că-mi sunt aproape.

Aici este câmpia ce naște mereu pâine,
Speranța zilei de azi și-n zilele de mâine,
Aici e vraja vieții și mă îmbăt de soare,
Ca nici într-un alt loc în marea mea mișcare.

Aici e neamul meu, de veacuri și bătrân
Și unde gândul meu îmi spune să rămân.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea să fiu

Aș vrea fiu pe lumea asta
O pasăre cu aripi fine
Să zbor în fiecare zi,
Să zbor cu greu, dar pentru tine.

Și lacrima de pe obraz
fie una cristalină
Când bate ploaia pe pervaz
mă atingi cu pielea-ți fină.

Dar ochii tăi cei răi mă dor
Privirea ta ușorarde,
Și când te văd, eu simt că mor!
Aș vrea acum fiu departe.

Și-aș vrea acum plec departe
De multe ori eu mă gândesc
Că locul meu nu-i pe pământ,
Aici eu nu mă regăsesc!
Aș vrea fiu dusă de vânt
Aici nu cred că pot iubi,
Aici nu cred că pot trăi!

poezie de
Adăugat de Bianca MarcSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

România - picur de rouă

România
e piatră luată din stele
un picur de rouă
din Univers
bucuria
primului vers

România
e umbra chipului tău
întins peste ape și munți
e floarea iubirii
de vrei s-o asculți
țâșnind peste hău

România
e mâna fecioarei
ce-n gingășie
cu atâta sete fața își spală
ca luna fie
și haine de gală

cântul
ciocârliei ce urcă spre soare
înveșmântând pășunea-n melodie
cu flori de aer pe-aripioare
mai altfel veșnic ea fie
e România

pe nori de stele și de astre
croind lumina uneori
ne soarbe-n căile albastre
cu flori de zi
la subsiori
România
patria mea

poezie de (28 februarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mers ascuns în cuvinte până poezia-nflorește cu numele tău

Totul
mai altfel e aici
pe muchia aceasta deslipită
de ochi și lumină

cernut
aici timpul
înflorește cu fiecare surâs
scăldat
în roua-nflorită de
cuvintele tale

doar
cuvintele ne sunt la îndemână și
fiecare ne lăsăm colorați
de
zâmbetul timpului ce așa de bine ne prinde într-un mers
ascuns în cuvinte
până
poezia-nflorește cu numele tău
în
ochii cusuți cu ciocolată
alături
de mugurii taină

poezie de (20 aprilie 2017, Cluj-Napoca)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copiii lor vor fi stejari

Aici, în țara de piatră,
Românii-s stăpâni pe vatră.
Aici, în munții legendari,
Românii îs falnici stejari.
Ei aici trăiesc de veacuri
Apărând a țării haturi.
Aici, cu credință-n Sfântul,
De ani răscolesc pământul.
Aici, apa din izvoare,
Când e cald, le dă răcoare.
Aici, în codrii seculari,
Copiii lor vor fi stejari.

poezie de (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Viorel Birtu Pîrăianu

Aici

de ce m-am născut, aici, între voi
din lacrima pământului și țipătul vântului
de ce n-am pleca de aici, dintre voi
aici, sunt biet buștean uscat
plutind haotic pe un val ireal
offf, ce trist ideal
bat la poarta sorții, să joc, un joc cu morții
Doamne, de ce m-ai trimis în această lume
aici si lumina e pustie
ascult, ascult, cum plânge timpul
sau curg anotimpuri prin geamul spart
aici, nu-i nimeni
știi, aici, am devenit și eu un nimeni

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne plouă cu ochi

Cade noaptea azi pe stradă
Și-aleargă pe trotuar
Toți din jur ca să o vadă
Scăpărând dintr-un amnar

Cade noaptea și-n balcon
Lipită doar de pereți
Și duce al iernii zvon
Chiar de el te agăți

Și pe stradă noaptea cade
Până aici în Mănăștur
Iar cuvântul tău ne arde
Chiar și-al lunii chip azi pur

Urcă noaptea pe perete
Chiar pe blocuri urcă acum
Și pe vânt îl ia de plete
Să n-o bată nicidecum

Nu mai plouă dar cu ochi
Pe afară prin oraș
Doar pe alăturea prin gropi
Mai supin-un copilaș

Ne zâmbesc pe ceruri stele
Când pășim pe bulevarde
Oglindind lumini din ele
Un foc ce inima-ți arde

Iată Clujul în trăsură
Parcă noaptea l-a furat
Ne maice se îndură
Înc-un zâmbet ne-a lăsat

poezie de (29 noiembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reverendul Williams: Cel mai important lucru ce se poate spune despre trenul spre libertate e că va urca munții. Știi, fiecare din noi are munți de urcat. Munți care se înalță până la cer, și munți care coboară tot mai jos. Noi știm care sunt munții ăia aici la Glide. Cântăm despre ei.

replică din filmul artistic În căutarea fericirii
Adăugat de Dumitriu Delia, MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întoarcerea la rădăcini

De oriunde-ai fi în lume,
întoarcerea la rădăcini
te arde ca un cărbune,
vii acasă din străini.

Copil, aicea te-ai născut.
De ce-ai plecat din țară?
Aici prieteni ai avut.
Și pâinea nu-i amară.

Aici sunt părinții tăi,
frații și surorile.
Tot aici sunt munți și văi
le calci cărările.

Aici străbunii au luptat
ca să avem libertate.
Când au murit, le-am adunat
oasele împrăștiate.

De oriunde-ai fi plecat,
Întoarce-te la rădăcini!
Ca un magnet adevărat
te cheamă glia din străini.

De strajă îți stau Carpații
și Dunărea bătrână.
Aici trăim ca frații,
noi, nația română.

poezie de (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nu există căi pentru Adevăr deoarece Adevărul este Veșnic Aici, înaintea oricărei căi. Orice cale te va scoate psihologic din această clipă care este însăși Adevărul și te va duce în devenire. Doar stai Aici ca Aici fără te asociezi cu nici un gând care-ți oferă o cale ca să te aducă aici. Nu te asocia nici măcar cu gândul "aici". Aici este inima ta, Aici este așramul tău, Aici este biserica, credința ta, Aici este casa ta, Aici este Totul din Întreg... Orice ar fi, nu părăsi - cu gândul - această clipă și te vei regăsi ca Libertatea întregii veșnicii.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aici aș vrea ca să trăiesc

România este țara
unde ochii i-am deschis,
Unde grâul și secara
unduiesc pe câmp întins.
Pentru mine, România
este "țara mea de vis".
Este locul, este glia,
unde Eminescu-a scris.
Aici aș vrea ca să trăiesc
puținul timp care-l mai am.
Aici aș vrea odihnesc,
pe frunzișul de sub ram.
Aici aș vrea ca să privesc
cer albastru plin cu stele.
Aici aș vrea împlinesc
toate speranțele mele.

poezie de (mai 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook