Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Iar toamnă

Te prind toamnă în palmele mele,
Culoarea ta ruginie în suflet mi-a intrat,
Prin frunze moarte îmi caut veșnicie,
Din zborul unui gând eu astăzi te-am luat!

Cu pași plini de iubire, spre tine mă îndrept,
În fiecare an tu mă cuprinzi cu-a tale vise,
Tot ce-mi oferi e viața, am înteles!
În tine, sunt toate nopțile de dragoste promise.

Te scuturi de speranțe și le oferi în dar,
Celor nostalgici, plini de dăruire.
Prin liniștea și puritatea ce-o trăiești,
Aduci în jurul tău doar iubire!

Acoperă-mă toamnă cu parfumul tău,
Îmbracă-mă în covor de frunze ruginii,
Plouă peste mine magia ta,
Lasă-te descoperită de oamenii cu suflete vii!

poezie de (2 octombrie 2015)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Adina-Cristinela Ghinescu

Dragoste furată

Și străbate dorul meu de toamnă,
Un vânt răscolitor deschide o iubire
Ce uitase într-un colț de iarnă...
Selectând lacrimi din dezamăgire.

Și tulbură mult vise care dau târcoale,
Nu am știut de tine... dar te-așteptam să vii...
Înaintam prin lume, pășind așa agale,
Eram cu suflete ca niște copii.

Și te-am iubit pe loc, așa ca o furtună,
Iscată din senin... nu știu ce-a fost cu mine...
În anumite clipe, credeam nebună,
Doream să îmi alungi regrete și suspine.

Mă reclădesc din piese ce-au fost și ale tale,
Și unesc cu vise ce-acum se contopesc...
Mult purtase viața pe a ei spirale,
Și tot ce mi s-a luat... astăzi se-mplinesc.

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela GhinescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Toamnă aurie

Toamnă, toamnă aurie,
Ai adus peste câmpie
Covor de frunze ruginite
Și zile cu ploi cernite.

Toamnă, toamnă aurie,
S-au stors strugurii din vie.
Porumbul s-a recoltat,
Oile trec la iernat.

Toamnă, toamnă aurie,
Tu faci bolta plumburie,
Aduci ploi, aduci răcoare,
Și-n zbor, păsări călătoare.

Toamnă, toamnă aurie
Cu căciulă brumărie,
Ne aduni pe toți în casă,
Pentru iarna friguroasă.

poezie de (7 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 11 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Plouă în mine

Plouă în mine, mai mult decât știi,
plouă rostiri, cuvinte curate,
sculptată în ceață,
mi-este ruga să vii,
pe frunte plouă, iubire...
păcate.
Mă plouă cărarea ce-mi știe suspinul,
nerăspunsuri din taină,
la întrebări tot mai multe,
pe trup din cișmea,
ne plouă destinul,
când lumi amintire se-așează
s-asculte.
Mă plouă o viață, plouă un cânt,
îmi plouă pământul,
colindul aiurea,
plouă cu îngeri,
cu frunze de vânt,
plouă și macii...
dar mă iartă pădurea.
Mă plouă orașul, cu pași...
că nu treci,
plouă cu oameni, plouă dureri,
fâșii de întuneric, plouă...
sunt reci,
în amurgul adânc,
plouă tăceri.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Succes, Iubire

Succes, Iubire
Am plecat...
Pe care drum?
Nu are importanță
E toamnă acum
Și mi-a-nghețat
Și inima
Și pasul prin poiană
Cad frunze galbene
Covor
O pânză rară
E pădurea
Suspină vântul
Monoton
Si soarele
Schimbă privirea
Succes Iubire
Iarna vine
O altă mână
Va-ncălzi
Obrazul tău
Trupul subțire
Si părul tău
Cel castaniu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Spre tine...

În brațele tale ascund,
Când plouă cu oftaturi...
Gândurile talele pătrund
Celulelor mele prin straturi.

În inima ta, să rămân sigilată,
Pe vremuri când nu ne vedem...
Și-n pieptul tău iubirea să bată
În clipe când nu ne avem.

Spre tine să zbor ca o briză senină,
Când totul în jur ruginește...
mă cuprinzi în luna cea plină,
În nopțile când ea umbrește.

De ai putea să simți chiar acum,
Cuvintele ar fi un deșert...
Și nici imagini din al nostru album
N-ar mai servi ca desert.

Ne săturăm doar privind cu iubire,
Ne săturăm doar iubind...
Doar o atingere, nu-i împlinire,
Iubește simțind și trăind...

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 16 decembrie 2016.
Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Mariana Eftimie Kabbout

O tristă toamnă

Se-apropie o tristă toamnă și printre frunze ce-au căzut
Mai caut clipele trecute și toate câte am pierdut...
Într-o rugină parfumată e-nvăluit un aer cald
Cu pași nesiguri fuge vara din lacul unde tot scald

E trist și umed asfințitul iar soarele a plâns puțin
Și mi-a trimis o adiere a unor nopți prea lungi ce vin
Îmi fac un pat de frunze moarte și mă întind să lenevesc
În mintea-mi plină te mai caut, dar nu mai sper să te găsesc

Cum să mai cer putere vieții când am trăit și așa prea mult?
M-agăț de-un ram uscat de vreme și vântul rece îl ascult
Un cântec scurt de toamnă tristă răsună-n nopți prea lungi ce vin
Eu grăbesc s-ajung la tine, să-ți umplu sufletul străin...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mirela Nicoleta Toniță

Plouă într-o toamnă cu vise...

plouă... plouă cu picuri reci fără vină,
peste măștile oamenilor
născuți odată
din sân verde-al naturii
plouă prea rece
într-o toamnă nebună
cu frunze purtate de vânt,
spre zări cu lumină.
plouă pe ceașca-mi uitată
la fereastra cu crini,
unde ninge-n petale
peste vopseaua scorojită
cu gheare de ani.

plouă în toamna cu vise
destrămate pe firul de ață.
păianjen din colț de-ntuneric
țese...țese...țese
casa pentru străinii ce vin
insecte culese de vânt,
purtate de ploaia cea rece.
e zece al orelor ceas
caldarâmul e gol de cuvinte
s-au topit precum pașii
spălați de norii cu vise.

o ramură fără frunze și fructe,
un măr uscat tot la fereastră
simt golul din mine
de galben-mătase
frunze fabricate-n cuvinte uscate
ierbar pentru o lume
peste care plouă
cu vorbe, cu frunze, cu apă...

... plouă....

poezie de
Adăugat de Mirela Nicoleta TonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De tine n-o să-mi fie dor

Lasă-mi toamnă în grădină stratul plin de floare-albastră,
Lasă-mi pomii plini de frunze să-i privesc de la fereastră!

Nu răscoli prin suflet cu alai de brume reci,
Nu-ți trimite herghelia vânturilor pe poteci!

Lasă-mi toamnă zarea clară, n-o împovăra cu nori,
Lasă-mi aurul din soare să -ntâmpine în zori!

Ia aminte ce îți spun, foarte limpede-ți declar:
Pe la mine, toamnă rece, vino foarte, foarte rar!

Uită astăzi calendarul, nu-l mai umple de tristețe
Și uită și pe mine undeva, în tinerețe!

Pleacă singură-n vacanță, odihnește-te o vreme,
te-ntorci, dar numai dacă dorul meu ote cheme!

poezie de din Raiul cuvintelor
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Era

Era-nceput de toamnă, pe pajiști adiind
Și frunze se-aprindeau prin părul tău bălai,
Iar chipul tău iubit ce-n soare îl scăldai
În suflet mi-alerga, prin vale rătăcind.

Era-nceput de toamnă cu stoluri călătoare,
Cu struguri copți în vii și nucul fremătând
Sub care ațipeam în curtea mea visând
La ochii de smarald și buzele odoare.

Era-nceput de toamnă, iar greierii cântau,
Dar eu cu ochii-nchiși gândeam să te sărut,
Sperând ascuns în sufletși tu ai fi vrut
Și vântu' ascultam și toamna te-așteptam.

Era-nceput de iarnă când însă ai apărut
Din vise infinite, din nori și fulgi de nea
La fel cum te vedeam în gând pe strada mea
Și cum tu niciodată nu cred că ai știut.

Era-nceput de iarnă și noi ne sărutam
În parcul gol și trist cu brazii adormiți,
Iar eu pierdut de-atunci în ochii tăi iubiți,
În fiecare clipă, tăcut bucuram.

poezie de
Adăugat de Emil UtaleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

* * *

Ne căutăm mâinile în miez de noapte...
Ne căutăm prin vise...
soptim fericiri,
sfâșiem doruri...
sfărâmam ziduri peste lume
ne împletim sufletele,
născând răsuflare vie de viața...
Doar în Lumina iubirii invesmantandu-ne...
Atât de-n mine-ti simt pasii...
Atât de vie e în mine curgerea sângelui tau
De simt cum îmi topește orice urma de mine...
Una cu tine făcându-ma...
Bătăile tale de inima se împletesc parca în fiecare farama din fiinta mea...
și te simt conturandu-mi tot ce sunt... tot ce am...
Fiind ca o prelungire a mea
din tine in mine curgând Cerul... Gustam fericirea...
răsuflare peste răsuflare
șoaptă peste șoaptă.
ruga lângă ruga..
Câți pași intre noi topindu-se...
cât freamat și cât dor intr-un singur suspin tăcut...
ȘI câtă iubire... Sfânta iubire... Desăvârșită iubire...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul toamnei pierdute

Vântul bând, îmide veste,
Toamnă, toamnă din poveste,
Cu alaiul tău de frunze,
Te apropii de sfârșit.

Știu, iarnă, c-ai să vii curând,
Aud pomii, suspinând,
Vântul blând îmide veste,
Toamnă, toamnă din poveste.

Îmi dăruiești fericirea ninsorilor târzii,
O mână ce-mi întinzi, o rugăciune,
E visul alb și cald de împlinit,
Iubirea-i ce ți-o port la infinit,
Vântul blând îmide veste.

rondel de din Nuanțe de alb
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

S-a frânt sunetul tău

fulgerul aruncă-n noapte
rafale în suflete moarte
stropi de frânturi de clipe
cad plângând în rămășițe

strig cu derere spre soare
sunetul tău nu mai răsună, în vale
sa frânt în zborul păsări-n-pușcate
nu pot sâ cânt mai departe

pădurea te plânge cu jale
cortegiu ți-s păsările zburătoare
sub frunze de toamnă ruginite
am îngropat o mie de sunete

a murit odată cu tine
vraja de sunet vrăjit din pădure

poezie de (septembrie 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Sărutul Toamnei

îmbracă-mă cu bruma găndurilor tale
acoperă-mi inima, încet cu frunze
ascultă cum în zbor, păsările șoptesc
curg zile

soarele cade ruginiu
cu zâmbetul tău
îmbracă-mă toamnă cu aripi
să zbor

cu tăcerea pământului
să nu săruți niciodată

poezie de (octombrie 2016)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lumină din Rai

Lumină din Rai prin gânduri uitate
Și oameni cuprinși de-ale vieții păcate,
Tu, Tată Ceresc, nesfârșită iubire
Azi mângâi un suflet c-o dulce privire...

De-ar fi să spăl Doamne picioarele Tale
Asemeni Mariei sa capăt iertare...
Copilul de-altădată să te găsească iar,
Prin întuneric veșnic, te caut în zadar...

Cuvintele mele sunt reci și deșarte
Dar Tu, c-o mângâiere ce-mi cade peste pleoape
Mă ierți mereu Părinte și nu cunoști mânia
Când eu păcătuind, tot caut veșnicia.

N-am meritat o clipă, un strop de fericire,
Dar totuși l-am avut prin Sfânta Ta iubire,
Și mi-ai mai dat un înger... dar eu l-am izgonit
Cu-aceleași gânduri false din suflet ponegrit.

Lumină din Rai coboară peste noi
S-aducă iar căință, să vindece nevoi,
Atât că n-o vedem si ne pare în van
Dar ea e tot acolo, in fiecare an.

Fecioară adorată, din pântecele Tău
Se naște-Nvățătorul biruitor de rău
Se naște din iubire, din lacrimi ca de ploi
Și-ți mulțumim iar TATĂ, că ai grija de noi!

poezie de (august 2014)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acoperă-mă

Acoperă-mă cu frunzele îngălbenite
Să-mi fie cald șiîmi țină loc de tine
Acoperă-mă daca mor cu flori de munte
Parfumul lor sa-mi țină loc de Înger.....
Acoperă-mă cu umbra Ta sau mai bine,
Cu Toamna ce se tot perindă-n suflet
Fară să-ntrebe dacă are voie, daca vreau,
Să-mi scrie-n carți, povestea miilor de fluturi.
Așa cum poți, cum e firesc să îmi arăți iubire
Iubite!!! acoperă-mă cu brațul tau ce-mi pare
Copac înalt, frumos ce poartă-n inimă de îl întrebi
Coroană seculară de emoții, sentimente, ani...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorință

În puterea nopții, contemplând tăcerea,
Îi caut chipul rătăcind prin labirint,
Doar ea strângând-o-n brațe îmi aduce alinarea,
În Universul debordând, așa sunt eu... un suflet rătăcit,

O lacrimă, un zâmbet, o nesfârșită așteptare,
Un vers strigând - iubire vino de mă ia!-,
Aștept surâsul tău să lumineze cerul,
Sunt tot ceea ce simt, vreau doar să fii a mea.

Așa te simt pe tine suflet cald...
În ecourile vocii tale mă pierd, nu vreau să fiu găsit,
Un înger să fiu, aș vrea să cad...
Să devin muritor șite fi iubit.

Întorc o filă a sufletului meu,
Umplu un gol, așternând emoții pe-o hârtie,
Nu te-am ținut în brațe, dar mor de dorul tău...
Făra tine versul n-are niciun rost.

poezie de (2009)
Adăugat de Alexandru NicoviciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Nuanțe de iubire

Te iubesc în nuanțe pale rătăcite într-o toamnă
Și în roșul tău de buze care încântă, Doamnă,
Te iubesc în aprig verde precum frunza de castan,
Vișinie mi-e iubirea și albastru de ocean.

Mi te dărui sentimente în culori ce nu există,
Te iubesc cum te iubește griul zilei când ești tristă,
Mă prefac în alb de suflette mângâi când lași,
Merg în urma ta iubito să-ți aștern turcoaz în pași.

Când tu îmi oferi sărutul, transform în curcubeu,
Mă agăț de-un colț de zare să poți vedea mereu,
Iar în boabele de rouă sunt o nuanță sidefată,
Să-ți fiu perlă a naturii, să-ți ofer iubirea toată.

Prin paletele de pictori amestecă de vrei,
Desenează- prin tine în culoarea dragostei,
Împreună să fim artă, s-o expunem doar în doi
Și să admirăm o viață dragostea ce curge-n noi.

poezie de (25 iunie 2018)
Adăugat de Anna GheorghiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frumoasă ești

Cu frunze galben-arămii, tu toamnă scumpă ne-nvelești..
Și picuri picuri mii și mii, pământul rodnic îl stropești.
Cu nori cenușă de albastru, cu vânt în păr, cu poame multe
Tu ne aduci din timp povești, aflate pe cărări uitate de munte.
Când turturelele-au plecat,
Se simte fum de paie
Pustii sunt horele din sat
E liniște-n odaie.
Și rolul tău de mii de ani, neîncetat îl joci la timp,
Aduci copiii de prin lan și îi trimiți furiș la școală,
Ești ca o mamă an de an, ce nu cunoaște oboseală.
Esti toamnă, tu in pământ întorci comori
De gură hrană pentru muritori,
De dor, de Dumnezeu cel sfânt,
Țiganii scot viori si cânt...

O, tu, frumoasă toamnă
Ce te comporți precum o doamnă,
Miroși frumos, a lemn de pin udat
Te porți cu straie vechi, ce lumea nouă le-a uitat.
O, tu, tânără toamnă...
Ce mergi agale ca o doamnă,
Covor de frunze ai pe jos
Cu ploi de frunze, curcubeu frumos...
Aduci cu sine vieții bucurie,
Când roade sunt în farfurie,
Când plin paharul zace mut,
Când mustul roșu e plăcut.. să cânte lăutarul mut!

poezie de (6 octombrie 2014)
Adăugat de Ionuț CapotăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Masca

Realitatea visului tău
E o mască întoarsă pe dos,
Negru pe alb, negru pe alb
Iubire peste durere, iubire peste durere.
Îți strig:
Hai, chiamă- înspre sinele tău.
Visul realității mele
E dosul întors al măștii,
E dosul dosului.
Alb pe negru, alb pe negru.
Durere peste iubire, durere peste iubire.
Îmi strigi:
Hai, chiamă- înspre sinele tău.
Înspre sinea sinelui
Acolo unde
Totul devine
Negru în alb când ne este luat;
Sau alb în negru când ne este dat;
Iubire în durere când ne este dat;
Sau durere în iubire când ne este luat.

Uitate-te la fețele măștii
Sunt intangibile.
Eu
Și
Tu

Suntem la fel.

Eu regăsesc în sine
Prin tine
Tu te regăsești în sine
Prin mine

În acel loc unde
Totul poate deveni
Câteodată
Negru fără alb și alb fără negru
Sau iubire fără durere și durere fără iubire

În agonie și extaz.

poezie de din Poeme
Adăugat de Marieta MăglașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frunză ruginie

Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe,
Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci!

Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă
Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă!

Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene.
Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate!

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 15 noiembrie 2018.
Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care sunt originile tradiției de a oferi mărțișoare în luna martie? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!