speranţă (vezi şi nădejde)

Speranţa e ceva cu pene

Speranţa e ceva cu pene
Care-îşi face cuib în inima-încercată
Şi care cântă-o melodie nerostind cuvinte,
Fără-a conteni vreodată.

Glasu-i e dulce-n vreme de furtună –
Şi cumplite-ar trebui să fie-acele uragane
În stare s-alunge micuţa pasăre,
Care alină atâtea fiinţe umane.

Am auzit-o-n cele mai înfrigurate locuri,
Pe cele mai învolburate mări –
Dar niciodată când m-am aflat la ananghie
Nu mi-a pretins nici mulţumiri, nici dări.

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Speranţa e un ghem mic cu pene,
Ce-n suflet aşezat
O melodie fără vorbe
Îngână ne-ncetat.

Mai dulce-i vocea în furtuni
Şi nici un vânt n-a îndrăznit
S-alunge pasărea micuţă
Ce-ades' ne-a încălzit.

Eu am auzit-o pe îngheţ
Şi pe vicleana mare,
Dar ca nicicând nu mi-a cerut
Fărâmă de mâncare.

poezie celebră de Emily Dickinson din Almanah "Convorbiri literare", traducere de Brânduşa Popescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul dintre cele mai dificile aspecte în jucarea rolului de soldat îl reprezintă realizarea că nu am făcut niciodată şi nici nu voi fi vreodată în stare de a face ceva atât de curajos.

citat din Joseph Gordon-Levitt
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca şi când Marea-ar trebui să se despartă

Ca şi când Marea-ar trebui să se despartă
Şi să se ivească-o altă Mare,
Iar din aceea – încă una – care
Ar face din toate trei doar o părere,-o fluturare –

O succesiune de mări –
De ţărm nevizitate –
Ele însele hotar de mări –
Eternitate – toate –

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără cunoştinţe nu vei deveni niciodată filosof, dar nici cunoştinţele singure nu te vor face vreodată filosof, dacă nu se adaugă o reunire corespunzătoare a tuturor cunoştinţelor şi abilităţilor şi o înţelegere a concordanţei acestora cu cele mai înalte scopuri ale raţiunii umane.

Immanuel Kant în Logica generală
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micuţa pasăre ar voi să zboare către acest Soare Divin, strălucitor, care-i încântă ochii... dar vai! nu poate decât să-şi ridice micile aripi, dar să zboare, asta nu-i stă în mărunta-i putere! Ce va urma? Va muri de supărare văzându-se atât de neputincioasă?... O, nu! Micuţa pasăre nici măcar nu se va mâhni. Cu îndrăzneaţă uitare de sine vrea să scruteze mai departe Divinul său Soare; nimic nu va reuşi să o sperie, nici vântul, nici ploaia, iar de s-ar întâmpla ca nori negri să ascundă Astrul Iubirii, micuţa pasăre nu-şi schimbă locul... ea ştie că dincolo de nori Soarele ei tot străluceşte, strălucirea Lui nu va păli nicio clipă.

Sfânta Tereza de Lisieux în Istoria unui suflet
Adăugat de Margareta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constantina Dumitrescu

Când o mamă plânge necontenit
Oamenii ar trebui să o asculte;
Nimic nu o mai poate alina
Si nici sufletul chinuit a-l mângâia...
Tot ceea ce a iubit vreodată
Are acum aripi de înger...
Numai inima ei ştie
Tragedia clipelor prezente
In care doar sufletele celor
Neprihăniţi şi puri
Au loc alături de ea...

Dincolo de lacrimi
Umbrela speranţei
Mai deschide uneori
Iubirea de semeni...
Totuşi, cele mai pure fiinţe
Rămân animalele;
Ele nu trădează
Si nici nu urăsc...
Chinuită de amintiri, mama nu poate
Uita chipul fiicei-erou.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu au fost făcute miracole şi nici un om cinstit şi sănătos la cap nu a pretins vreodată că a făcut miracole şi nu o va face vreodată.

citat din Robert G. Ingersoll (1894)
Adăugat de Mademoiselle Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbaţii sunt socotiţi a fi tare cumpliţi, şi tigrii tot aşa; dar nici tigrii, nici năpârcile, nici diplomaţii, nici judecătorii, nici călăii, nici regii nu pot ajunge, chiar dacă ar face cele mai mari cruzimi, aproape de cruzimea blândă, blândeţea înveninată, dispreţul sălbatic al domnişoarelor între ele, când unele se cred mai presus de celelalte prin naştere, avere, gingăşie şi când este vorba de o căsătorie, de întâietate, mă rog, despre una dintre cele o mie de rivalităţi dintre femei.

Balzac în Pierrette
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între cer şi pământ

Poţi
să
trăieşti
fără
poezie

Mi-a
spus

Arătându-mi
o
pasăre

Ea

nu
are
nevoie

Decât
de
aripi

Şi
de
pământ

I-am
răspuns

Când
oboseşte

Nici
o
pasăre

Nu-şi
face
cuib

În
cer

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vrem să dăruim ceva, fiecare ar trebui să ne măsurăm posibilităţile şi puterile, ca nici să nu dăruim mai mult decât suntem în stare, dar nici mai puţin....

citat celebru din Seneca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O pasăre vine la cel mai îndepărtat şi solitar ţărm

O pasăre vine la cel mai îndepărtat şi solitar ţărm.
Bea puţină apă –
care devine tulbure, amestecată cu nisip –
apoi îşi reia zborul,
repetă o scenă la fel de veche ca lumea,
scenă care n-a încetat niciodată să aibă loc.
Dacă nu s-ar mai întâmpla, chiar pentru o singură zi,
n-ar mai fi posibil să existe muzica şi nici stelele, nici mierea
şi nici Renoir, nici copii care joacă zaruri
şi nici norii, nici părul tău fluturând în vânt
şi nici măcar ochii tăi care alungă umbrele
în fiecare dimineaţă când te trezeşti.

poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghicitoare

Pentru cel ce mă cunoaşte
Am o ghicitoare ;
Pentru cel ce nu mă ştie,
E o încercare:

Nu o am, dar e cu mine
Şi e sclipitoare ;
Nu e soare, nu-i nici lună,
Mai strălucitoare!

Nu e pasăre dar glasu-i
De privighetoare ;
Nici la operă nu cântă,
Mai încântătoare!

Nu e înger dar trăieşte
Aproape de soare ;
Pe Pământ îşi face veacul
Mai nemuritoare!

Nu e animal, ba poate
Fi mângâietoare ;
La nevoie te ajută,
Mai că nu te doare!

Nu e floare dar te-mbie
Cu mirosu-i dulce ;
Ce gândeşte şi-ţi vorbeşte
Pace îţi aduce!

Chiar şi când n-o ai cu tine
O simţi, gânditoare ;
Niciodată nu greşeşte,
E fermecătoare!

Ai ghicit, ştii tu ce este,
Ce mintea îmi umple?
Pentru un minut alături
Aş da pietre scumpe!

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre toţi oamenii pe care i-am întâlnit, el era în stare să comprime cele mai multe cuvinte în cele mai mici idei cu putinţă.

citat clasic din Abraham Lincoln
Adăugat de elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai de preţ idealuri ni le împlinim folosindu-ne de curajul tăcut al unei vieţi liniştite.

citat celebru din Emily Dickinson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi spune curcubeul niciodată

Nu-mi spune curcubeul, niciodată,
Că vijelia s-a curmat,
E totuşi mai convingător
Decât Filozofia.

Din pieţe publice când vin acasă –
Florile declamă nonşalant
Şi nici Cato nu ar fi mai elocvent
Că păsările sunt înc-aici!

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai atrăgătoare femei nu sunt cele care ne dau voie să le sărutăm imediat (devenim repede nerecunoscători), şi nici cele care nu ne lasă deloc să le sărutăm (le uităm repede), ci cele care ne duc de nas între aceste extreme.

Alain de Botton în Eseuri de îndrăgostit
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul nu e niciodată pregătit de întâlnirea cu Viaţa, niciodată nu e pregătit să se dizolve în ea. Dar vestea bună este că Tu eşti Viaţa care nu are nevoie nici de pregătirea nici de girul gândului şi nici de aprobarea sau îndrumarea lui. În momentul în care ne desprindem complet de orice gând, când nu ne mai interesează nici girul, nici ca el, mititelul, să fie pregătit - aşa pe la Sfântul Aşteaptă - atunci vedem că Exista în noi o stare fără formă sau identitate, de Prea-fericire şi Libertate pe care nu am recunoscut-o până Acum niciodată şi care fireşte, este natura noastră REALĂ.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Mă mir de unde-atât albastru-n ochii tăi!?
De unde atâta limpezime,
atâta lumină şi soare,
când te ştiu ca pe un căutător de
anotimpuri noi,
pe care nu le-a trecut nici măcar o pasăre,
nici un înger şi nici o femeie,
pentru că atunci, eu nu mai eram singur azi
şi aş fi învăţat să măsor timpul cu inima,
fericirea cu pasul, bucuria cu glasul,
pe care nu mi l-am auzit niciodată!
Ah, cum se mai leagănă cerul
în ochii tăi, aşa...
... ca pe un câmp bătut cu albăstrele!
Închide-i iubito
şi tot albastrul văzduhului se va face scrum!
Ca să mai existăm,
Magul va trebui să reclădească lumea!

poezie de Ovidiu Vasilescu Măcin
Adăugat de Cosmina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Audienţă

Citesc pe-afiş, când spre birou-i urc:
Nici pipă, nici ţigară, nici trabuc!
Dar cred că el fumează ca un turc
Fiindcă, mie, mi-a pretins... ciubuc!

epigramă de Vasile Vajoga din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O casă pe care nu o vom găsi niciodată

Nu mai aveam răbdare,
voiam să le părăsim cât mai repede casa,
să dormim cu iubiţi al căror nume
l-am uitat demult, să ne-asumăm riscuri
cu minţile şi cu trupurile noastre,
să trăim în ţări
care nu ne-au dorit vreodată
şi care nici nu ne-au mulţumit după aceea,
alergând cu furie prin ani
înspre ceva pe care,
într-un final, l-am atins
şi care nu-i – nici mai mult, nici mai puţin –
decât certitudinea de a nu le mai auzi
scârţâitul paşilor,
măsurând duşumelele
unei case pe care n-o vom găsi niciodată.

poezie de Kapka Kassabova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!