Răgaz pentu o şuetă

Când un prieten mă strigă de pe drum
Şi îşi lasă la pas calul de la şaretă,
Nu rămân înţepenit privind în depărtare
Dealurile încă nesăpate până-acum,
Răspunzând de unde mă aflu, "Care-i treaba?"
Nu, dacă putem sta la o şuetă.
Arunc sapa pe pământul moale
Şi, calm, o pornesc către el agale;
Întâlnirea cu-un prieten la gardul din vale
Nu ştie ce-i graba.

poezie clasică de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

prieten

Acela-i prieten care-i în stare să scoată din nenorocire pe cei căzuţi în ea, iar nu cel care ştie numai să dojenească, atunci când împrejurarea cere ocrotirea celui îngrozit.

definiţie în Hitopadeca
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, dacă-mi eşti prieten...

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum te lauzi la toţi sfinţii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu părinţii.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
N-asculta de toţi zurliii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu copiii.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Nu-mi mai otrăvi ursita,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu iubita.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum susţii în gura mare,
Moaie-ţi tocul în cerneală
Şi-nainte de culcare.

Dă-i în scris poruncă morţii,
Când şi-o ascuţi pumnalul,
Să-l înfigă-n mine, Doamne,
Şi să lase-n viaţă calul.

rugăciune de Spiridon Popescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

prieten

Un prieten este o persoană care ştie totul despre tine şi încă te place.

definiţie clasică de Elbert Hubbard
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Apa trece, pietrele rămân"

Când apele pornesc la vale,
Iau tot ce întâlnesc în cale.
Rămân doar pietre care, încă,
Se mai proptesc în câte-o stâncă.

epigramă de Virgil Petcu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

prieten

Un prieten este un dar pe care ţi-l faci ţie însuţi.

definiţie celebră de Robert Louis Stevenson
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui prieten

Un prieten presupus,
Îşi doreşte foarte tare
Să mă vadă cât mai sus…
Fără plasă protectoare.

epigramă de Valerian Lică (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Graba strică treaba"

La slujbă mai mult trândăvesc,
Că n-am motiv să mă grăbesc.
M-a învăţat cum să-mi fac treaba
Chiar şeful meu... (Când stă degeaba!)

epigramă de Nelu Vasile din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când e lovit de destin, omul îşi face prieten din duşman, iar pe prieten îl urăşte şi-l vatămă. El ia binele drept rău şi răul drept bine.

în Pancatranta
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graba

Cel ce se grăbeşte
Deseori greşeşte,
Căci, se ştie, graba,
Strică-adesea treaba.

poezie de George Budoi din Inspirate din proverbe, Nu frumoase, ci superbe (17 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi stăm acum acolo unde se întretaie două drumuri. Dar spre deosebire de poemul cunoscut al lui Robert Frost, cele două drumuri nu sunt la fel de bune. Drumul pe care călătorim de mult este o şosea magistrală pe care progresăm cu mare viteză, dar la capătul său, ne aşteaptă dezastrul. Celălalt drum din răspântie - cel pe care s-a mers mai puţin ne oferă singura noastră şansă de a ajunge la o destinaţie care ne asigură că putem păstra Pământul.

citat din Rachel Carson
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un avocat nu se simte niciodată confortabil când se ocupă de divorţul unui prieten; în viaţa de zi cu zi, el este asemeni unui bun autopsist care nu îşi doreşte decât să îşi termine treaba repede şi să îşi lase pacientul pe masa de disecţie.

citat clasic din Jean Kerr
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

prieten

Un prieten este cineva care vede prin tine şi încă se bucură de vedere.

definiţie de Wilma Askinas
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

om cultivat

Un om cultivat nu e, neapărat, un om care ştie foarte multe lucruri, dar e un om care, când nu ştie ceva, ştie unde să caute, ştie la ce uşă să bată, ştie care-i câmpul unei întrebări, care-i orizontul, care-i "harta" ei intelectuală.

definiţie de Andrei Pleşu în Dialoguri de duminică. O introducere în categoriile vieţii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

prieten

Un prieten este ceea ce inima îşi doreşte în permanenţă.

definiţie de Henry Van Dyke
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

prieten

Un prieten este cineva care te cunoaşte aşa cum eşti, înţelege ce ai fost, acceptă ce ai devenit şi, cu blândeţe, te lasă să creşti în continuare.

definiţie celebră de William Shakespeare
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea devine, cu adevărat, un prieten cu care petreci cele mai dulci ore din zi; prieten sincer care nu trădează adevărul; prieten discret care nu inoportunează niciodată.

citat din Louis Riboulet
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

prieten credincios

Un prieten credincios e un sprijin puternic: cine l-a găsit, a găsit o comoară. Un prieten credincios e piatră nestemată: nimeni nu va şti să-i cumpănească preţul. Un prieten credincios e un balsam de viaţă: cei ce se tem de Domnul, aceia-l vor afla.

definiţie de Isus Sirah în Ecclesiasticul, 6:14-16, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoicile tritonilor în depărtare

Prin care unde
Înoţi, sirenă?
Răspunde: unde,
Sub ce carenă?

Din scoica mării
Dorinţa vie,
Pustiul zării
În van învie!

Din stâncă-n stâncă
Lovindu-şi plânsul,
Răsună încă
Pierind cu dânsul...

Îşi strigă marea
Pierduta fată;
N-auzi chemarea
înfricoşată?

Răspunde: unde,
Sub ce carenă,
Prin care unde
înoţi, sirenă?

poezie clasică de Ion Pillat din Eternităţi de-o clipă
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul gând

Se-agită-n furtuna ce fruntea-i înclină
Spre apele reci, spre vârtejul sălbatic
Ce-aleargă, bezmetic, prin albia plină
Şi muşcă pământul.
E iadul acvatic.

Priveşte spre cer şi adună putere
În scurtele clipe când vântul o iartă,
Nici timp nu mai are să simtă durere
Când crengile-s rupte.
Credinţa-i deşartă.

Îşi simte, de-acum rădăcinile-n apă
Şi ştie că-i vremea, nu poate să scape,
Căci vântul o bate, iar apa dezgroapă
Tot ce o mai ţine.
Sfârşitul e-aproape.

Se simte-mpăcată când ştie că pleacă
Pe ultimul drum, dar purtată pe valuri,
Privind alte sălcii cum par că se joacă
În plete cu vântul.
Şi nu plâng pe maluri.

Îşi lasă în urmă vlăstare firave
Cu trupul subţire, ce-aşteaptă să crească,
Frumoase fecioare pe ţărmuri jilave,
Privind înspre Soare.
E voia cerească.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eşti prieten cu gândul nu poţi fi prieten cu nimeni altcineva!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!