Oricât ar încerca, cioara nu va vorbi niciodată ca papagalul.

în Hitopadesha
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât aş încerca, unele lucruri mă depăşesc

Să joace şah, am învăţat
O blondă jună şi frumoasă,
Dar nu pricepe că la mat
Nu-i necesară poartă-n casă.

epigramă de Florin Rotaru (2010)
Adăugat de Florin Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara, oricât s-ar scălda, tot nu se face gâscă.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât ai vopsi cioara, tot nu faci din ea porumbel.

aforism de George Budoi din Aforisme (9 februarie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

papagal

Papagalul

Papagalul - nota bene -
E-un magnetofon cu pene.

distih de D.C. Mazilu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara mai neagră ca niciodată

Când Dumnezeu, dezgustat de om,
S-a întors în Paradis,
Iar omul, dezgustat de Dumnezeu,
S-a întors spre Eva,
Lucrurile păreau că o luaseră razna.

Dar Cioara... Cioara,
Cioara i-a adunat împreună,
Legând Paradisul şi pământul unul de celălalt –

Astfel că omul a plâns, dar cu vocea lui Dumnezeu,
Iar Dumnezeu a sângerat, dar cu sângele omului.

Apoi, cerul şi pământul au plesnit la încheieturi;
Fisurile s-au transformat în cangrene şi s-au împuţit –
O oroare departe de de mântuire.

Agonia nu s-a atenuat.

Omul nu mai putea fi om, nici Dumnezeu, Dumnezeu.

Agonia
A tot crescut.

Cioara
A rânjit
Şi ţipat: " Acesta este creaţia mea,"

Fluturând drapelul cel negru al propriului ego.

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărtăşirea ciorii

" Ei, bine," a zis Cioara, " Cu ce începem?"
Dumnezeu, obosit după crearea lumii, sforăia.
" Care e calea?" a zis Cioara, "Încotro o apucăm prima oară?
Umărul lui Dumnezeu era muntele pe care stătea Cioara.
"Hai," a zis Cioara, " Haide să discutăm această situaţie."
Dumnezeu zăcea, cu gura căscată, o carcasă uriaşă.

Cioara a smuls o bucată mare şi a înghiţit-o.

" Oare acest cifru se va releva prin digestie pe el însuşi
Auzului, detaşat de înţelegere?"

(Asta a fost prima glumă.)

Însă, deodată, s-a simţit mult mai puternică.

Cioara, hierofantul, înfoiată, impenetrabilă.

Pe jumătate iluminată. Mută.

( Îngrozită.)

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Papagalul

La Chişinău, un preot blând,
Cu voce fină, de hindusă,
Se dă cu fruntea de pământ
Ţinându-şi slujba-n moldo-rusă.

epigramă de Ion Berghia din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criptă

Criptă înfiptă în miez de ţintirim,
ţârâim, deci trăim, deci minţim, chinuim,
un dihor jupuit, un act ilicit,
un erou pozitiv, uneori evaziv,
confruntat cu un piept de aramă, femeie
ori amazoană din filme cu cheie,
papagalul le ştie pe toate-i deştept,
îl cheamă ca rege italic Umbert,
noi cădem, noi mai gemem, nu ne vedem,
suntem demni orişicând, mai cu seamă-n mormânt,
sunt cadavre plutind pe Sena, sub cer,
papagalul repetă scena de ieri,
când cu puşca nea Ceaşcă ucise doi urşi
îmbătaţi cu alcoolul de pe la Huşi,
la banchet vin cu ştaif luptătorii de ieri
ce furară ca-n codru cupru şi fier.
Trec cocorii, o mie, văd temple în zbor,
Ei salută religii ce nu se mai cer,
Am uitat de gulaguri şi de holocaust,
Pregătim papagalul să ţină un toast.
Va vorbi despre legi şi condamnări,
Luminiţa aşteaptă plăpândă în zări.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neclintire

Piatra a amuţit.
Niciodată
nu se va mai opune
vântului.
Niciodată
nu va mai propti
apele.
Niciodată
nu va mai vorbi
timpului.
Niciodată
nu va mai crăpa
în buza gerului.
Niciodată
nu va mai străluci
în arşiţa verii.
Niciodată
nu va sucomba
în culoarea gri...

Piatra a amuţit.
Niciodată,
sub nicio formă,
nu o vei mai ciopli.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ciorii

Cioara oacheşă, smolită,
Stă pe-un vârf de rămurea,
Croncăne de zor, se-agită,
Prevesteşte vremea rea.

Că-i urâtă, cătrănită,
N-are nicio vină ea,
Cioara oacheşă, smolită,
Stă pe-un vârf de rămurea.

Ar vrea să spună ceva,
De necaz e urmărită,
N-o iubeşte nimenea,
Zboară ncet înspre vâlcea
Cioara oacheşă, smolită.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta e un duhovnic implacabil. Oricât am încerca să-i ascundem realitatea, ea ne smulge adevărul întreg.

citat celebru din Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrul cel mai hazos cu privire la comedie este că nu ştii niciodată de ce râd oamenii. Eu ştiu ce îi face să râdă, dar a încerca să explic de ce ei râd, este ca şi cum ai încerca să scoţi un ţipar dintr-o cadă cu apă.

citat din W.C. Fields
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara la prima lecţie

Dumnezeu a încercat să-înveţe Cioara cum să vorbească.
"Iubire', a zis Dumnezeu. "Spune, Iubire".
Cioara a căscat, mută, pliscul şi Marele Rechin Alb a ţâşnit din mare,
Recăzând apoi, tăcut, în valuri, descoperind astfel propriul abis.
"Nu, nu", a zis Dumnezeu. "Spune Iubire. Incearcă iarăşi. Iubire."
Cioara a căscat, mută, pliscul şi o muscă albastră, una ţeţe, un ţânţar,
S-au ivit din găuri negre, bâzâind,
Agitându-se încoace şi încolo.

"O ultimă încercare", a zis Dumnezeu." Deci, IUBIRE".
Cioara s-a opintit, a căscat pliscul şi a vomat;
Un cap de om, încă fără corp,
Tumefiat, a apărut pe pământ, cu ochi bulbucaţi,
Bolborosind indignat tot felul de proteste –

Apoi, Cioara, înainte ca Dumnezeu să poată interveni, a vomat din nou.
O vulvă de femeie a căzut, înfăşurându-se, strângând gâtul unui om.
Cei doi au căzut în iarbă, încleştaţi, într-o luptă atroce.
Dumnezeu, blestemând printre lacrimi, se străduia să-i despartă.

Cioara, simţindu-şi vina, şi-a luat zborul.

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul e o pătură prea scurtă; oricât ai încerca să te acoperi cu ea tot îţi rămân picioarele pe afară.

citat din Peter Weir
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ai cum să îţi conduci viaţa. Oricât ai încerca în acest joc, tu eşti cel condus.

Adriana Cristina Bălănean
Adăugat de Adriana Cristina Bălănean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara iese la vânătoare

Cioara
S-a hotărât să experimenteze cuvinte.

Pentru asta a imaginat o duzină de cuvinte drăguţe –
Cu ochi limpezi, sonore, bine exersate,
Cu dinţi puternici.
Nimeni n-ar fi putut găsi unele mai potrivite.

Ea le-a semnalat un iepure de câmp, iar cuvintele au ţâşnit ca din puşcă,
Răsunătoare.
Cioara era Cioară, fără îndoială, dar ce este un iepure?

El s-a metamorfozat într-un buncăr de beton.
Cuvintele se roteau gălăgioase în jurul lui, protestând.

Cioara a transformat cuvintele în proiectile, bombardând buncărul.
Bucăţi de beton zburau prin aer – un stol de grauri.

Cioara a schimbat cuvintele în arme de vânătoare şi a ucis graurii.
Graurii, în cădere, au devenit nori întunecaţi.

Cioara a transformat cuvintele într-un rezervor, colectând apa.
Apa s-a prefăcut într-un cutremur de pământ, înghiţând rezervorul.

Cutremurul s-a transformat într-un iepure care a tulit-o peste creasta dealului,
După ce în prealabil mâncase cuvintele ciorii.

Cioara s-a holbat după iepurele care se îndepărta
Mută de admiraţie.

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jack Sprrow: Tu, marinarule!
Dl. Gibbs: Cotton, domnule.
Jack Sparrow: Domnule Cotton. Ai curajul şi tăria sufletească să urmezi ordinele şi să rezişti până la capăt în faţa pericolului şi a morţii aproape sigure? (Pauză.) Domnule Cotton. Răspunde, omule.
Dl. Gibbs: E mut, domnule. Sărmanului i s-a tăiat limba, aşa că a dresat papagalul să vorbească pentru el. Nimeni nu ştie cum.
Jack Sparrow: Papagalul domnului Cotton. Aceaşi întrebare.
Papagalul: Vântul în pânze. Vântul în pânze.
Dl. Gibbs: Credem că asta înseamnă "da", de cele mai multe ori.

replici din filmul artistic Piraţii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre
Adăugat de Alexe Laura, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genealogie

La început a fost ţipătul
Care a născut Sângele
Care a născut Ochiul
Care a născut Teama
Care a născut Aripa
Care a născut Osul
Care a născut Granitul
Care a născut Violetul
Care a născut Ghitara
Care a născut Sudoarea
Care a născut pe Adam
Care a născut pe Maria
Care a născut pe Dumnezeu
Care a născut Nimicul
Care a născut pe Niciodată
Niciodată Niciodată Niciodată

Care a născut Cioara

Ţipând după Sânge
Coji resturi
După orice

Agitându-şi nervoasă picioarele negre în cuibul ei mizer.

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia e incapabilă de dezvoltare, oricât ar încerca să-şi dezvolte inteligenţa, ea nu va reuşi; ba chiar, cu timpul, ea se tâmpeşte şi tinde către idiotism.

citat clasic din Titu Maiorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu încerca!

Vântul tău a zidit în inima mea fluturii dragostei
Şi ne-a atins privirea cu dansuri creştine
Nu încerca să-mi îngrădeşti libertatea!
Razele mele se scaldă în râul ochilor tăi
Şi devin umbre pe buzele pârlite de nesomn
Nu încerca să mă atingi cu mâna ta pufoasă
Eu sunt un fulg călător spre lumi aprinse
Nu încerca să mă strigi în noapte
Eu stau cu urechea aprinsă la dansul lumilor acerb
Nu încerca să mă retragi din minte
Eu am un loc special, destinat dependenţei de necontrolat
Nu încerca să mă strigi dimineaţa
Eu mă trezesc mai devreme decât viaţa.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!