Perseide
În fieșce vară
Aștept să apară
O dragoste mare
Venită din neant.
Prin creștet să picure-n
Inima care
Demult nu mai are
Chiriașii pe plac.
Deschid iar ferestre
Să vină de veste
O nouă iubire
De neamânat.
Să-mi umple cămara
Cu gânduri sublime
Ce-nalță din mine
Tot ce-i mai curat.
Stelele zboară.
Îmi pun o dorință.
Să vină miracolul
mult așteptat!
poezie de Otilia Altfater Leopold (august 2015)
Adăugat de Otilia Leopold
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre vinovăție
- poezii despre stele
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre dorințe
- poezii despre curățenie
- poezii despre chirie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Mângâiere
Mai mângâie-mi gândul
Să-mi fii necuvântul
Din clipele dulci și rebele
De vină e vântul
Ce-aduce cuvântul
În mine cu lacrimi din stele.
Mai mângâie-mi tâmpla
Să-mi fii crunt răscol
Din nopțile reci și târzii
De vină e Luna
Că eu te Ador
În versuri cu mine când vii.
Mai mângâie-mi ochii
Să-mi fii pe retină
Când plâng și mă sfâșii de dor
De vină sunt norii
Că nu vor să țină
În Ceruri poemul de-amor.
Mai mângâie-mi versul
Să-mi fii necuprinsul
Din cartea cu foi de cașmir
De vină e visul
Că Tu ești alesul
Cu inima plină de mir.
Mai mângâie-mi noaptea
Să fii Cerul meu
Când somnul mai uită de mine
De vină e soarta
De vină sunt Eu
Că sunt o parte din tine.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre noapte, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre timp sau poezii despre somn
Abia aștept să vină vara!
Abia aștept să vină vara, să-mi cânte marea din vioară
Să mă cuprindă-n brațe strâns, cum a facut-o-ntâia oară.
Iar tu să îmi zâmbești duios din ochi albaștri de ciocoare
Și să mă iei apoi de mână, să ne-azvârlim de-ndată-n mare,
Să îi sărut valul vulcanic cu mângâieri de alizeu
Să ancorez cu el odată, căci de ani buni aștept mereu.
Să mă scufund în a ei apă, chiar de se zbuciumă prea tare
Și fericită eu să strig:,, Doamne, ce bine e la mare!"
Abia aștept să vină vara și, zilnic, tu să îmi zâmbești,
Să ne-alintăm ca doi copii și-acsă-apoi să mănsoțești
Și-n starea de euforie să-mi uit tristețea și destinul,
Să spintecăm azurul mării și în pahar să turnăm vinul.
sonet de Georgeta Nedelcu
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zâmbet, poezii despre vioară, poezii despre vin, poezii despre tristețe, poezii despre sărut, poezii despre ochi albaștri sau poezii despre muzică
Voi mai avea versuri?
stau și privesc
foaia albă curată
vreau să-ți scriu dar nu pot
ești prea aproape de mine să mă auzi
ochii tăi spun mult prea multe
iar eu nu vreau să-nțeleg neînțelesul
dincolo de o dragoste neîncepută
puritatea nu poate supraviețui
în lumea ta doar în inima mea
care va rămâne un mister
chiar și pentru mine,
banalitatea trăită în grabă de cei din jur
îmi ostenește sufletul fragil
mă îndepărtează încet
de așa numită viață
doar refugiul în vis
și iubire mă ajută
să supraviețuiesc monotonia oarbă
și aerul ticsit de fariseism,
nopțile lungi de iarnă
aștept primăvara
să pot să cânt serenade stelelor
alese de tine cu atâta grijă,
nopțile de vară aștept să dorm
pe iarba îmblânzită de săruturi calde
iar toamna aș vrea să nu vină
să o luăm iar de la capăt
știu, că nu voi avea glas
să-ți cânt mai apoi
dar poate atunci
voi avea versuri să-ți scriu
și voi umple
această foaie albă curată.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre toamnă, poezii despre supraviețuire sau poezii despre suflet
Evanghelina
Ah, ah, pierdută Evanghelina
Sentimentele tale nu mai au ton,
Pun viața mea în loc de fisă
Și cade uitarea din telefon.
Te-am așteptat carte de carte
Rătăcind prin mine ca într-un circ pustiu,
Aluneci prin peșteri tot mai departe
Mi-e mâna așteptare și nu mai pot să scriu.
Căruțașii norocului de mult au plecat
Drumul ruginește sub urmele lor,
Mi-a ars tinerețea prin marile gări
Așteptând să vină ordinul de zbor.
Ghidul bătrân de singurătate
Iluminând sub zăpezi, atât am rămas,
Cuvintele tale ard în neștire
Peste veșnicia turnului cu ceas.
Ah, ah, pierdută Evanghelina
Te aștept, te aștept la drumul de jos
Cum cade carnea de pe mine
Tot învățând să mor frumos.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre uitare, poezii despre tinerețe, poezii despre telefon, poezii despre speologie sau poezii despre singurătate
Clopoțelul, au sosit scrisori... Dintr-o veche obișnuință aștept ceva din afară: vine o persoană plăcută, vreo veste bună într-o scrisoare. Aștept și în același timp știu prea bine că din afară n-are cum să-mi vină nimic bun. Nu pot nici măcar să mă gândesc cine din afară, ce om și ce veste mi-ar putea aduce o adevărată bucurie. Ce poate să mă bucure? Ce pot să-mi doresc? Numai un singur lucru, pe care pot să mi-l ofer singur: o apropiere tot mai mare de Dumnezeu, contopirea cu El. Nu sunt într-o stare bună de spirit; ce bucurie pot să-mi ofer? Pot să-mi ofer și acum o bucurie, și încă mare: să înving această dispoziție, să mă folosesc de ea pentru a învăța chiar și în timpul ei să nu întrerup comunicarea cu Dumnezeu.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate despre scrisori
- citate despre învățătură
- citate despre vinovăție
- citate despre victorie
- citate despre religie
- citate despre informații
- citate despre dorințe
- citate despre bucurie
Și știu...
Nu știu ce viața îmi rezervă mâine...
Nu știu de va fi bine cum doresc...
Dragostea să vină, să răsune,
Căci doar prin dragoste mă împlinesc.
Nu știu de m-ai iubit vreodată...
Să te întorci, să ne iubim nespus...
Ceasul rău, să vină niciodată,
Iar dragostea să nu aibă apus.
Și știu că mult ne va fi bine...
Și știu ce mult putem iubi...
Inima să nu mai suspine,
Și de regrete, nu ne vom lovi.
Și știu o viață ce o visez cu tine...
Atât de fericită... ca în vis...!
Visul realitate el devine,
Și fericirea ieșită din abis...
Și știu că ai temeri adânci...
Ți-e teamă de tot ce va urma...
Te rog iubirea să n-o mai arunci,
Și nici pe mine să mă lași în urma ta...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre fericire, poezii despre viitor, poezii despre realitate sau poezii despre prăpăstii
Vreau o mângâiere
Sufletul-i rănit
de-atâta durere
și-ncearcă
să se vindece-n tăcere,
dar vrea o mângâiere,
că demult o cere
și vine noaptea
inima bate cu putere
te duci la geam
și te uiți la stele
privești în gol
și gândul zboară
la cum era odinioară,
când râdeam mult
și zburdam ca o fecioară.
Aștept din nou
ca timpul să revină,
iar domnul să mă prevină
de viitorul ce-are să vină
și o mângâiere să-mi dea
pe fruntea mea acuma.
poezie de Eugenia Calancea (27 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate sau poezii despre tăcere
Vise prin ninsoare
A-nceput din nou să ningă
Iarna nu se odihnește
Parcă-ar vrea să ne convingă
Că respiră, că trăiește.
Pe pervaz s-au strâns grămadă
Fulgii mari, ca fermecați
Nimeni nu mai e pe stradă
Toți prin case-s adunați.
Liniștea îmi duce gândul
Hăt, departe... peste munți
Și aștept să-mi vină rândul
Înc-o dată să m-asculți.
Și ținându-mi strânsă mâna
Să îmi dai, cu o privire
Rost. Și apă din fântâna
Vieții veșnice, iubire.
Vino iar, în primăvară
După ce trezești natura
Să privim fluturi când zboară...
Și să nu-ți cunosc măsura!
poezie de Virginia Pârvu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre odihnă, poezii despre ninsoare, poezii despre natură sau poezii despre mâini
Seara, în gând
O, cât de mult te-am așteptat
Să vii din nou, în pas treptat
Și să-mi aduci un tremurat,
Tu, vreme de-înnoptat.
Te-am așteptat ca stând pe spini
Cu dragoste ca să-mi alini
Durerea care, prin suspini,
O port printre străini.
Căci merg cu drag în amintire
Și port acolo,-n amorțire,
O datorie cu simțire
Îndeplinită din iubire
Ce-i numai pentru tine!
Doar ăsta-i gândul ce mă ține
Încă o zi lucid pe mine.
Și totul pentru tine.
Și dimineața mă-nfior
De câtă noapte-ntunecată
Am trăit iar și am trecut
De perioada încercată.
Cum faci din noapte, zi și iar
Din zi noapte se face,
Ce farmece sunt 'colo-n cer
Și câtă viață zace?
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre durere, poezii despre dimineață sau poezii despre amintiri
Trenul spre neant
Eu vin cu toată viața mea și gulerul deschis
Și pe peron aștept un tren ce merge spre abis,
De-aici încolo nu mai sunt nici gări și nici acari
Doar stelele sunt tot mai mari și pomii tot mai rari.
Voi lua un tren către neant, mi-am cumpărat bilet,
Mai tare muzica o dau și inima încet,
Se-aude-un zumzăit mărunt, terasamentu-i mort,
Prin megafon feroviar se țipă un raport.
Dar eu îi las pe pasageri să zică tot ce vor,
Eu, dacă ei se urcă-n tren, sunt gata să cobor,
Sunt pasagerul spre neant, și mi-e destul atât,
Cu cei din urmă bani ai mei nu vreau să mor urât.
Călătoria tot o fac, oricât ar fi de greu,
La cap de linie aștept să vină trenul meu,
Dar mi se pare că aud un glas cum n-a mai fost
Certându-mă pentru ceva, luându-mă la rost.
E umbra mea sub felinar, sinistrul ei desen
Ce va cădea la rândul ei în umbra unui tren,
Nu mai e nimeni pe aici, toți au murit cândva,
Eu sunt de-o viață în neant și nu am cum pleca.
Când greieri duc din loc în loc luminile din cer
M-așez la geam în trenul meu și simt că-ncep să pier,
Nu-i nici un tren către neant, ci fapt interesant,
Voi lua neant către neant, neant către neant.
|
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre moarte, poezii despre gări sau poezii despre căile ferate
Epistolar
Povești ce-s spuse pe-ndelete
La umbra visului de vară
Nu mai avem demult noi plete
Să ne-amăgim a mia oară.
Trimit scrisoare către timp
Să cheme gândul iar la taină
Să mor, apoi din nou să schimb
Iubirea-n tot iubire diafană.
Răspunsul poate să nu vină
Căci îl cunosc de când e scris
Trecut-prezent se tot îmbină
În timpul magic ce-I atins.
Epistole pentru trecut
Scrisori imaginare-n grup
Un sentiment ce e doar mut
Formăm cel mai fidel el trup.
poezie de Stelian Stancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori, poezii despre trecut, poezii despre superlative, poezii despre schimbare, poezii despre păr sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
* * *
Sunt împăiată de dragostea ta
și erupe din trupu-mi întins
magma iubirii
topindu-mă.
Doar inima-mi tâșnește
asemenea lavei vii
pulsând în palmele-ți reci
încălzindu-te
până vei fi împăiat
de dragostea mea.
poezie de Otilia Altfater Leopold
Adăugat de Otilia Altfater Leopold
Comentează! | Votează! | Copiază!
În vacanță.la munte
De când mă știu, eu îmi doresc
să-mi duc sufletu-n vacanță.
inima să-mi răcoresc,
să-mi pun cugetu-n balanță.
Să văd dacă am nevoie
de liniște și sănătate.
Sau, așa cum zice Stroe,
să scap de multe păcate.
În aerul curat de munte,
culcat la umbră de brad,
Să-mi liniștesc gânduri multe,
răul din mine să-l ard.
În șipotul izvoarelor-
muzică de suflet,
Îmi scald mădularele
după prea mult umblet.
Pitorescul îmi adapă
ochii obosiți.
Cu energie mă-încarcă,
munții înverziți.
poezie de Dumitru Delcă (august 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre verde, poezii despre vacanță, poezii despre sănătate sau poezii despre ochi
Nisip peste tot
când mă trezesc în fiecare
dimineață o iau de la început
scot capul din nisipul
care este în patul meu
în fiecare zi tot mai mult
tot mai sufocant
o aștept să vină în cameră
și să mă salveze
l-am tras pe nas cu o foiță
făcută sul cum am văzut
în filmele de duzină
apoi merg alături de ea
îmi spune că a vrut să fie
cântăreață și să cânte pentru noi
stăm la malul apei
sau în jurul unui foc
ne sărutăm în paturi diferite
la baie-mi trag palme
să mă trezesc și să scap
de nisipul din pat
i-am spus să vină în fiecare dimineață
să-mi scoată capul din nisip
să mă salveze și să mă iubească
cum mă iubește în fiecare zi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre început, poezii despre salvare, poezii despre foc sau poezii despre filme
Mă întreb...
Mă-ntreabă inima haină,
Cât o mai las mult în amar...
I-am spus că eu nu am vreo vină,
Că n-am destin ușor, stelar.
Mă-ntreabă sufletul ce zace...
Cât îl mai țin să plângă mut,
I-am spus că eu aș fi vrut pace...
Dar soarta crudă, nu a vrut.
Trăiesc o zi ca pe-o poveste...
Și plâng tacit, că nu îmi ești!
Aștept să-mi dai curând o veste,
Să vii și să mă fericești...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre vestimentație sau poezii despre pace
Plânsetul mamei
Afară plouă și e frig,
Durerea mă apasă,
Demult prin sat eu n-am mai fost,
Soarta nu mă lasă.
Ochii mei din nou îi șterg,
Pe perina cea udă,
Sunt singură și tot aștept,
Copiii ca să-mi vină.
Adorm plângând și îi visez
Că au venit acasă,
Dar lacrimile m-au trezit,
Durerea mă apasă.
Cu greu mă-mbrac și ies în prag,
Afară-i tot mai rece,
Luminile se sting prin sat,
Dorul, nu mai trece.
poezie de Stelian Daniel (16 noiembrie 2020)
Adăugat de Stelian Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre ploaie, poezii despre mamă sau poezii despre lumină
Roșu sau Negru...
umbra se așază peste mine
nu-i mică și nici mare
mi se potrivește ca o mănușă
(oricum lângă mine
nu mai încape nicio viață
fiecare crește în jurul alteia)
și pentru că nu mai pot
privi îndărăt
o să aștept
înăuntru
e cald atât de cald încât
îmi ies aburi prin pori
din spatele umbrei vine un zgomot
închid ochii și aștept
văd multe imagini și pe Dumnezeu
pășind printre lucrurile mele
pare îngândurat
amorțeala îmi intră în degete
inima bate orizontal
nu e frică
ci mai degrabă un gest
care se fixează în mine
nu doare deloc
tot ce vreau acum e
să ies din noapte și să-mi
împreunez mâinile
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre religie, poezii despre negru sau poezii despre imagine
Prin dragoste
Prin dragoste tot ce-i amar se va îndulci,
Prin dragoste tot ce-i cupru va fi aur.
Prin dragoste toate poșircile se vor transforma în cel mai pur vin,
Prin dragoste toată durerea se va schimba în leac.
Prin dragoste cel mort va fi iar în viață.
Prin dragoste regele se va preschimba în sclav.
poezie clasică de Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sclavie, poezii despre monarhie sau poezii despre aur
Ador dimineața
Ce mult eu ador dimineața,
Când roua îmi mângâie fața
Cu raze de clipe senine,
Venite ușor înspre mine!
Din leagăn sărut dimineața,
Prin raze ghicească-mi ea fața,
Izvorul din cer de lumină
E soarele viu pentru mine.
Ah, cum aștept dimineața,
Cu raze să-mi mângâie viața!
Arome de vise divine
Așterne-mi-va clipa ce vine!
Să vină,
Să-mi spele umerii mei
Tot ceru-n miresme
Cu arome scântei!..
Printre haotice,
Nostime căi,
Să mă pierd dezmierdată
De jocu-n văpăi!..
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă sau poezii despre Soare
Se duce anul...
Se duce Anul, frații mei români,
Unul dintre anii cei mai grei,
Să nu uitați că voi sunteți stăpâni
În Țara asta și pe soarta ei!
Acum, aici, mai mult ca niciodată,
Cu flacăra iubirii în priviri
Eu vă îndemn, din inimă curată
Uniți-vă în gânduri și-n simțiri!
Lăsați deoparte amorțeala slută,
Pentru nimicuri nu vă mai certați
Și Dumnezeu din ceruri ne ajută
Să veșnicim lumina în Carpați!
Se duce Anul și cu el deodată
Să plece tot ce-i rău de pe pământ,
Această Țară nouă ne-a fost dată
Cu dragoste, dar și cu Legământ
Să o păstrăm așa cum se cuvine
Ca pe o ființă nobilă și dragă
Și Anul Nou, ce îl aud cum vine
Să ne-o găsească pururea întreagă!
Zarea mi se umple de colind
Iar inima de-o sfântă bucurie
Și stelele în brazii mei se-aprind-
Se duce Anul? Nimenea nu știe...
poezie de Nicolae Nicoară-Horia (12 decembrie 2016, Kuppenheim, Baden Württemberg)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie