Avarul ţipă de foame pe o grămadă de grâu.

proverbe franţuzeşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o mare de grâu, nu se poate naufragia de foame.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porcul şi avarul

Porcul cu avarul
E-asemănător:
Ambii-oferă darul
Doar atunci când mor.

epigramă de Friedrich von Logau din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avarul

Cel nemulţumit cu darul
pierde şi boii şi carul.
Aşa păţeşte avarul
când vrea avere cu carul.

poezie de Dumitru Delcă (23 noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă sufletul este în cifre, bani, documente, afaceri, corupţie, furt, înşelare şi orice alte dobândiri de acest gen, atunci moare sau orbeşte. Este firesc, sufletul are nevoie de esenţa sa, de dragoste, de blândeţe, de înţelegere, de iubire de frate şi Tatăl Ceresc, atunci se adapă potrivit. Este ca şi cum ai încerca mielului să-i dai terci, nu merge, nu cu asta se hrăneşte mielul. Şi când mielului i-e foame, urlă, ţipă. Tot aşa ţipă şi sufletul nostru, prin zbucium, nelinişte, agitaţie, anxietate, depresii, atacuri de panică şi tot tacâmul ăsta răspândit în societatea de azi. I-e foame sufletului, e nehrănit.

citat din Doru Bem
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Volbură Poiană Năsturaş, autorul volumului de poezii "Grâu bun"

Bocesc femeile la râu,...
Tot răsfoind volumul "Grâu"...
Bocesc şi-ntr-una aşa spun:
O fi el grâu, dar nu-i grâu bun.

epigramă de Dion Mardan din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcomia stomacului este faţărnicia pântecelui. Săturat, strigă că e lipsit; şi ghiftuit şi plesnit de sătul, ţipă că îi e foame.

citat din Sfântul Ioan Scărarul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avarul şi hoţul

Cum străbătea avarul ceaţa,
Un hoţ strigă: - Punga sau viaţa!
- Ia-mi viaţa! Nu mai stăm pe certuri...
Că-n gând şi-a calculat şoltic:
Din viaţă-am cheltuit trei sferturi,
Pe când din pungă, chiar nimic.

hexagramă de Filippo Pananti din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avarul şi tânăra lui soţie

Agonisind, ei fac avere:
El, tot strângând de ani şi ani,
Transformă banii în plăcere;
Iar ea, plăcerile în bani.

epigramă de Cornelius Enescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carul cu grâu

Un car mărunt, cu grâu, ce trece
peste pământu'ntins şi rece

un car cu grâu ce se înclină
sub greutatea-i de lumină

un car cu grâu ce se apleacă
oftând încet şi vrând să treacă
printre chesoane, printre şire
de leşuri, printre cimitire –

şi trece, luminând cu spice
ucisul cer străpuns de-alice

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E adevărat

de când te-am văzut
veveriţă sperioasă
iubirea îmi ronţăie în oase
cumplită foame de tine
m-a cuprins
că încă îţi mai simt aroma
pâinii fierbinţi
plămădind în bobul de grâu
ce ţi-l culegeam de pe buze
îţi aminteşti
atunci am spart sâmburele
şi în miezul vieţii
m-am cocoţat în pomul fericirii
de unde şi acuma
mai salivez la merele-ţi de aur
e adevărat
că iubirea nu ţine de foame

poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să afle lumea!

De nu e grâu, la noi, în ţară,
De nu-i porumb, de nu-i secară,
Să ştiţi că nu murim de foame,
C-avem, pe-aici, destule... poame!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ţipă un măgar, ţipă toţi măgarii din sat.

proverbe sanscrite
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plac maşinile care se mulează pe personalitatea mea, care nu ţipă bani, ci ţipă "personalitate".

citat din Amalia Năstase
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţipă şi tace

Omul când se naşte, ţipă,
când moare, tace-întro clipă.

distih de Dumitru Delcă (iunie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raza-i soare, doamna-i mare

Raza-i soare, doamna-i mare,
Să iasă plugarii-afară,
Să samine grâu de vară.
Grâu roşu cu chiubelu,
Secară cu stânjenu.
Pă marginea unui grâu
Este-o scară, tăt de ceară,
Suie-on domn şi să coboară,
După flori de primăvară,
La fete şi la feciori
Să le joace-n sărbători.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amicilor mei

În habitatul de aici,
Şi nu o spun doar de paradă,
Am o grămadă de amici,
Dar şi amici care-s.... grămadă....

epigramă de Radu Ionescu-Danubiu (18 august 2011)
Adăugat de Radu Ionescu-Danubiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între miile de poeţi pe care lumea i-a fericit cu acest nume există un poet român blond ca un munte de grâu. Aşa părea el privitorilor săi din biserica Sfânta Sofia - Ohrida, atenţilor săi ascultători veniţi de pretutindeni: un munte de grâu ori poate un munte de cuvinte luând forma boabelor de grâu...

Titus Vîjeu în Almanah "Convorbiri literare", articolul "Povestea unui premiu literar"
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matematica minciunii şi adevărului: 1 grămadă de minciună + 1 picătură de adevăr = 1 grămadă de minciună; 1 grămadă de adevăr + 1 picătură de minciună = 1 grămadă de minciună. Este acelaşi lucru ca în relaţiile: 1 găleată de lături + 1 picătură de apă curată = 1 găleată de lături; 1 găleată de apă curată + 1 picătură de lături = 1 găleată de lături.

aforism de George Budoi din Adevărul şi minciuna (2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi bogaţi

M-a dus avarul să-mi arate
Întregul său tezaur,
Şi mi-a deschis o ladă plină
Cu aur... aur... aur...

Privindu-mă cu ochi ironici
Mi-a zis: "Arată-mi mie
Şi tu, acum, dacă se poate,
Atâta bogăţie!"

Atuncia, ca să-mi sting în suflet
Sarcazmul şi amarul,
Şi să-i arăt că de cât mine
E mai sărac avarul;

L-am dus grăbit spre locuinţa,
Spre raiul dragei mele,
Şi-am zis avarului: "Priveşte
Furiş printre perdele!"

El s-a uitat: pe-o pernă albă
Dormea iubita dusă,
Şi-n jurul ei plutea un farmec
De linişte nespusă...

Ne-am dus în urmă fiecare
Spre scumpul său tezaur:
Eu la iubita mea, - Avarul
Spre lada lui cu aur...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneză

Se coace grâu-n Univers
şi spice stau grămadă,
combina timpului aşează
grăunţe în cămară.
Căluşi cereşti
în lucrul de-nblătire,
aruncă boabe aurii
în boltă spre rodire.
Furtuni năluce,
nebănuite legi,
le aşează lângă stele,
iar orbitarea lină
dospeşte organisme
cu gândul la-nmulţire.
Procese lente,
în ani, cât milioane
şi evoluţia creează
dantele mişcătoare.
Autoperfecţiunea
e a clipelor cerinţi,
duce rebutul vieţii
la stadiul de muzeu,
dotează cu gândire,
fiinţe în apogeu.
Aşa,
s-a inventat Universul.
S-a semănat grâu.
Un bob din cele mici
a căzut aici,
a fost numit Pământ.
Pământ cu neamurile
de sub pământ
şi cele de pe pământ
care caută acum
alt bob de grâu.

poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!