Minune siderală
Din curcubeu ai răsărit,
Minune siderală;
Și timpul l-ai redefinit,
Sub auroră boreală.
Încet, încet răsar viziuni,
Zâmbindu-mi nestatornic;
Iar ochii îmi șoptesc minuni,
Pe ace de ceasornic.
Schimbarea se anunță-n vis
Și-n roua dimineții,
Când chipu-mi tânăr și proscris,
Sărută albul ceții.
Mijesc sub razele de soare,
Pe iarba verde-pal,
Iar corpu-ți se prelinge-n zare,
Prin sticla de opal.
Aievea, te revăd pe cer,
Minune siderală;
Când timpul zburdă efemer,
Prin dragostea-mi astrală.
Durerile încerci s-alungi,
Cu zâmbetu-ți ceresc,
Culese din trecutele spelunci,
Ce se arată din lumesc.
Nu m-oi întoarce niciodat",
La timpul ce-a trecut,
Căci el îmi strigă ne-ncetat:
Iubește viața, chip de lut!
poezie de Liviu Reti (18 iulie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viziune
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre schimbare
- poezii despre rouă
- poezii despre ochi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
O voce siderală
O VOCE SIDERALĂ
(Corneliu Neagu, 04.01.2022)
Uitarea retrezită, ivită dintr-o teamă
lăsată într-o seară pe coama unui deal,
în prag de insomnie fără răgaz mă cheamă
să-ascult pe înserate un cântec din caval.
Trec orele haine și somnul întârzie
sub visuri revenite, pe aripi de mister,
din rimele trădate în falsa poezie,
trecută de pendulă prin ceasul auster.
Iar timpul, pe tăcute, aduce fără grabă
secundele orfane, venite din trecut
cu amăgiri haine ascunse-ntr-o silabă
la marginea tăcerii din dorul convolut.
Aud în depărtare o voce siderală
ajunge fără veste, în timp nedefinit,
destramă neuitarea și ultima-ndoială
prin ceasul cu pendulă dispare-n infinit.
poezie de Corneliu Neagu din Creație lirică nouă, 2023
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre seară, poezii despre poezie, poezii despre voce, poezii despre vestimentație, poezii despre uitare sau poezii despre trădare
O voce siderală
Uitarea retrezită, ivită dintr-o teamă
lăsată într-o seară pe coama unui deal,
în prag de insomnie fără răgaz mă cheamă
să-ascult pe înserate un cântec din caval.
Trec orele haine și somnul întârzie
sub visuri revenite, pe aripi de mister,
din rimele trădate în falsa poezie,
trecută de pendulă prin ceasul auster.
Iar timpul, pe tăcute, aduce fără grabă
secundele orfane, venite din trecut
cu amăgiri haine ascunse-ntr-o silabă
la marginea tăcerii din dorul convolut.
Aud în depărtare o voce siderală
ajunge fără veste, în timp nedefinit,
destramă neuitarea și ultima-ndoială
prin ceasul cu pendulă dispare-n infinit.
poezie de Corneliu Neagu (4 ianuarie 2022)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O voce siderală
Uitarea retrezită, ivită dintr-o teamă
lăsată deoparte pe vârful unui dâmb,
în prag de insomnie fără răgaz își cheamă
ispitele amare găsite-n gândul strâmb.
Trec orele haine și somnul întârzie
sub visuri revenite, pe aripi de mister,
din rimele trădate în falsa poezie,
trecută de pendulă prin ceasul auster.
Iar timpul, pe tăcute, aduce fără grabă
secundele orfane, venite din trecut
cu amăgiri haine ascunse-ntr-o silabă
la marginea tăcerii din dorul convolut.
Aud în depărtare o voce siderală
ajunge fără veste, în timp nedefinit,
destramă neuitarea și ultima-ndoială
prin ceasul cu pendulă dispare-n infinit.
poezie din Creație nouă
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre somn
Șoaptele vântului
Îmi șoptește vântul,
îmi surâde în drum
sub freamătul de frunze
trece cu pași mărunți
aminte să-mi aduc,
de primăvara de altădată
când călcam pe iarba verde
desculță și fără griji
îndreptam ochii spre soare
să prind curcubeul
din aerul parfumat
cu miresme de floare
din cireșii inforiți
azi iubesc ploaia caldă
ador primăvara și simt că renasc
te întreb, spune-mi cine te-a trimis?
al cui gând de primăvară
se întoarce iar la mine,
într-un dans efemer al destinului
mi-e dor de susur de izvor
și doina din timpul trecut
de ziua-n care te-am văzut
sub cerul care lumina
pământul drag din țara mea.
poezie de Maria Ciobotariu (17 martie 2020)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre primăvară
- poezii despre lumină
- poezii despre țări
- poezii despre verde
- poezii despre trecut
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
Exercițiu de timp...
Îmbătrânim pe fiece secundă,
Iar timpul buclucaș dispare-n undă.
Prin univers el zburdă negăsit
Și-adoarme trist când am murit.
Mirarea vieții se propagă-n el
Și ne trasformă printr-un joc fidel,
Doar fericirea crește-n noi
Și ne absolvă pașnic de nevoi.
Visarea clipei o uităm,
Prin focul serii ce-l creăm.
Iar valul dezmierdărilor pierdute,
Pe buze se aștern tăcute.
O rază ancestrală lenevește,
Iar faza lunii se căznește.
Și schimbă nopți tăcute-n zile,
Cum moartea stinge minți ostile.
Rămâne-n noi trecutul efemer,
Pe cerul amintirilor din auster.
Și frumusețea clipelor visate,
Ce ne-amăgesc frumos în noapte...
poezie de Liviu Reti (8 noiembrie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre frumusețe, poezii despre zile sau poezii despre tristețe
Cânt primăvăratic ...
Pomii cânt-a primåvarå
Și påsåri tresaltå în râs,
Cu gându" sunt totuși la varå
Și ochiu" îmi lacrimă plâns.
Nici luna nu e prietenoasă,
Iar lupii se uită-n pustiu,
O bufniță suflă sfioasă
Răspunsul ce nu îl mai știu.
Caleașca mă poartă duios
Pe drumul cu gropi de campare.
Și stele reflectă frumos
Mirosul de alge de mare.
Virtuți se alintă cu-alean
Și doruri mă strigă absent.
Mirarea se-nchide pe geam,
Când timpul mă face atent.
Culeg clipe pe caldarâm,
Cu mâna blocată intens,
Pe sânul ce nu e acum
Și nici nu mai are vreun sens.
Atât se arată postum
Prin sticla cu aburi de vis,
Doar ochii mai spulberă scrum
Pe drumul deloc interzis...
... 30 mai 2015
poezie de Liviu Reti (30 mai 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre râs, poezii despre plâns, poezii despre mâini sau poezii despre lupi
Au îmbătrânit salcâmii
Au îmbătrânit salcâmii din maginea de drum,
Ei frunzele își scutură la orice vânt de-acum.
Aștern cărarea noastră din drumul cel tăcut,
Ascunde amintirea din timpul ce-a trecut.
Prin frunzele căzute pășesc cu pasul greu,
Privindu-le pe ele, parcă-s bătrân și eu.
Dar gândul îmi fuge la tine în trecut
Prin foșnetul de frunze pe tine te aud.
În rochia ta albă, te plimbi pe sub salcâmi,
Iar eu fără de veste, vreau să te prind de mâini.
Să te sărut pe buze, ca-n timpul ce-a trecut,
Dar tu himeră din ochi mi-ai dispărut.
poezie de Adrian Timofte din Versuri și vorbe (2007)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre rochii, poezii despre plimbare sau poezii despre gânduri
Icoană de speranță
Din cer mănunchi de stele să apuc
Să fac din ele - Chipului sfânt o ramă,
Căci timpul trece, anii trec, se duc,
Eu mă gândesc mereu la tine, mamă.
Când viața mea e plină de tumult
Îmi ești, măicuță, icoană de speranță,
Glasul tău duios mereu îl ascult,
Căci vorbele tale îmi sunt ca o povață.
Tu ești chip cioplit din razele de soare,
Strălucești în suflet pentru totdeauna,
Îmi ești măicuță dragă, viață și culoare,
Eternă primăvară, ca tine nu-i niciuna.
poezie de Răzvan Isac (8 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre sfaturi sau poezii despre mamă
Joc de seară
Ce mare se arată luna
Și câte stele sunt în jurul ei,
Inimile noastre sunt doar una,
Poți să o iei pe-oricare vrei.
Se oglindește în zăpadă
Al nostru cerc restrâns de fulgi;
Și nimenea nu vrea să-l vadă
Cum se ridică fără să-l ajungi.
Lumina și scânteia
Răsar în falnicele creste;
Și ne-nconjoară luându-ne ideea,
Din minte și din tâmplele celeste.
A jocului minune ne supune,
Pe lavița cea fără de odihnă;
Căci timpul vrea a ne răpune
Și orologiul sună-n tihnă.
Chemarea locului de altădată
Ne zumzăie pe la urechi;
Și floarea de pe lacrima uscată
Renaște printre rădăcini mai vechi.
Puterea din frumos renaște
Și visele ce au murit,
Iar semnul cu substanțe caste
Ni se arată, ca sortit.
poezie de Liviu Reti (25 februarie 2017)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre zăpadă, poezii despre urechi sau poezii despre odihnă
Timpul din Clepsidră
Mă despart de tine
de fiecare dată
când nisipul din clepsidră
uită să mai curgă...
Întorc mereu clepsidra...
Păcat că timpul nu se întoarce
odată cu ea...
E un alt timp...
... poate fi timpul potrivit,
sau Nu.
Pentru a reînnoi sentimentele...
Care?
Care nu mai pot să se scurgă
prin clepsidra vieții...
Mă despart de tine de fiecare dată...
Dar te revăd mereu....
și atunci...
Zâmbesc ochii. Știu ei de ce...
Uneori...
îmi amintesc...
Întorc clepsidra,
dar nu îmi ajută...
Când nu mai pot
să mă despart de tine...
Ud nisipul cu lacrimi
și mă simt....
De mine însumi, despărțită.
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Anna Panovici despre timp, poezii despre zâmbet, citate de Anna Panovici despre ochi, poezii despre nisip sau poezii despre ajutor
Ți-aș spune
În zori, ți-aș spune "bună dimineața"
Și ți-aș aduce roua de pe flori,
Prin iarba rece, aș căuta speranța,
Pierdută-n crud, de mii de ori.
Nisipul din clepsidră, se strecoară
Și-n liniștea ce doare, timpul trece,
Amplificat de orologiul ce-l măsoară
Și de cadranul înnegrit, de plumbul rece
Când luna se înalță-ncet pe cer,
Aș vrea să mă strâng lângă tine,
Dar ești o vrajă, un mister,
Ești astrul, care răsare și apune.
Și-aș vrea să-ți spun "noapte bună",
Pe brațul tău s-adorm aș vrea,
Să mă-nvelești cu razele de lună
Și timpu-n loc, doar pantru noi să stea.
Zorii răsar, și iar, și iar
Oare azi-noapte, pe tine te-am visat?
Și dacă da, a fost un vis hoinar,
Un vis, pe care, poate, l-am uitat.
poezie de Margareta Merlușcă (24 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plumb, poezii despre negru sau poezii despre flori
Minune din minune
Petală cu petală încet te-am dezvelit
Și miezul tău de goală, atât de înflorit
Și frunzele de-o parte, parfum înăbușit
C-o operă de artă, timid m-am împlinit.
Culoare din culoar, cu ea m-ai învelit,
Aromele de floare ce lin m-au cucerit,
Plăcerile fecunde cu rost mi le-ai transmis,
Rămâi aievea unde nu-i loc, pe-un loc de vis.
Prin crengile bătrâne ce îmi atârnă greu
Simt viul tău în mine cu focul lui sunt zeu,
Simt o zvâcnire lungă, îmi curge strop cu strop,
Simt bolile prea multe pe care le îngrop.
Din tinerețea dulce îți fur și-ntineresc,
Sărut miezul de floare și-apoi ți-l contopesc
Cu floarea mea bătrână pe care n-o opresc,
Să-ți dăruiască seva, din ce credeam că-i sec.
Minune din minune, minunea s-a-mplinit,
Acum sunt iarăși tânăr pe trupul obosit
Vigoarea cea plecată întoarsă de pe drum
Ți-o dăruiesc pe toată, tu floarea mea de-acum.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre bătrânețe, poezii despre plăcere sau poezii despre medicină
Cocori timpurii
Doar cocori timpurii
Mai răzbat peste nori;
Și străbat munți pustii,
Ce se pierd în culori.
Cerul viu e absent
Peste ochiul proscris,
Iară timpul latent
Se coboară în vis.
Doar un strigăt suav
De egretă pierdută,
Mă adulmecă grav
C-o privire cam mută.
Îmi simt ochiul stins
Și o lacrimă scrum,
Peste umărul nins
De-ncercări în postum.
Nici ziua nu-i albă,
Când pasărea strigă.
Iar privirea-i în salbă
Și durerea intrigă...
poezie de Liviu Reti (2 octombrie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre nori, poezii despre ninsoare, poezii despre munți, poezii despre durere sau poezii despre culori
Mai urci din când în când...
Mai urci din când în când ca o lumină,
adânc și verde, încă, te respir,
iar mânile-mi te scriu cu elexir,
căci n-ai plecat din fantezia-mi plină.
Și-mi sorb din tine focul și vâltoarea
și-mi sorb din ochiul tău blândul izvor,
când picuri roua dulcelui amor
suspină lira și glasuie chemarea!
Prin tine versuiesc fantasmul vieții,
și-i cald adâncul verdelui tău pur,
când beau din sânul cald al dimineții
din pieptul tău inspir cântec azur!
Cu zorii te sărut prin dansul ceții
Și-mi rătăcești prin cer cu-al tău contur!
poezie de Aurel Petre (2 ianuarie 2019)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre foc sau poezii despre dimineață
Cândva
Sub o salcie bătrână
Cu pletele lungi în vânt
Curge un râușor de munte
Amintiri cu el purtând,
Peste pietre șlefuite
De valuri unse de vânt.
Pe-o bancuță învechită
Și-o măsuță tot la fel,
Lovite de râul rece
Ca sărutul unei ierni
Îmi șopteai cuvinte alese,
Ca florilor de pe cer.
Nașă ne-a fost Luna plină,
Martori ochii curioși
Și nuntași tot păsăretul
Din frunzișul cel stufos,
Când ne alintam duios
Uitând cum se scurge timpul.
Prin al câmpului steluțe
Am sfințit frumosul blând
Cu picioarele desculțe,
Buchete, fără jurăminte multe,
Căci noi știm ce am petrecut,
Amintirile au suflet.
Anii au trecut ca gândul
Și-am îmbătrânit cu timpul
Flăcările tinereții încet, încet s-au topit,
Dar iubirea ne-amintește
Că degeaba n-am trăit,
Sfințindu-i icoana sfântă.
poezie de Valeria Mahok (6 mai 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri
Timpul
Viclean este Timpul ce tace și face,
Pe toți ne unește, pe toți ne desface,
Noi suntem cu toții secundele sale
Ieșite din inimi cuprinse de jale.
Flămând este Timpul, cu noi se hrănește,
El ia ce dorește, nicicând nu cerșește,
E frate cu moartea, cu umbrele mute,
Cu toate-amintirile noastre pierdute.
Dorit este Timpul de-o lume bolnavă,
Urât este Timpul de-o lume trândavă,
Hulit este Timpul de mulți ce așteaptă,
Iubit este Timpul de mintea-nțeleaptă.
Încet este Timpul când plângi de durere,
Grăbit este Timpul când este plăcere,
Turbat este Timpul când mușcă din tine,
Frumos este Timpul, dar nu mai revine.
poezie de Ionuț Caragea din Cod roșu de furtună în suflet (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre secunde, poezii despre moarte, poezii despre lene sau poezii despre iubire
E ziua mea...
E ziua mea, desigur, a mai trecut un an,
Același "eu", nesigur și fără paravan!
Mă simt atât de mică în lumea asta mare,
Deși n-am nicio frică, iar viața e-o splendoare!
Să nu mă crezi duală și că mă contrazic,
Dar azi înc-o petală s-a dus, și n-o ridic!
Și, nu că n-aș putea, să mă aplec puțin,
Dar timpul, asta vrea, și nu vreau să-l rețin!
Cine-ar putea să spună, că nu-i adevărat,
Că viața este spumă, iar timpul, împărat?
Eu nu cred în cuvinte ce-abundă în desfăt,
Căci cineva mă minte și nu vreau să mă-mbăt!
Îmi plac florile, viața, un răsărit de soare,
Și roua, dimineața, ce-mi saltă sub picioare!
Îmi place cum coboară și soarele-n apus,
O pasăre ce zboară și valul nesupus!
Vă plac pe voi, desigur, vă simt în jur mereu,
Dar astăzi, sunt doar singur, și drumu-i doar al meu!
E ziua mea, iar ceasul arată ora trei,
Și, singuratic, pasul, se pierde pe alei!
Dar frigul se coboară și-n gând, te chem, te strig,
Accept, sunt o duală, și-n fapt, mă contrazic!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre zbor sau poezii despre singurătate
Ai veșniciei stropi
căzuți încet ca roua pe buze arse și
un clopot aștepta să bată pentru tine
era un cântec viu ce clocotea în zare
dar de atunci eu știu că
nicio dimineață nu ți-a rămas
întreagă
să poți lucra în voie
când piepturi zguduite de neajunsuri mii
îți cer prin rugi fierbinți
să-i spui Lui Dumnezeu
să facă
să desfacă
din sânge sau din vise
lumina unor clipe
mi-e teamă că te prind
în jocul meu și viața
te va-nvăța de-acum
că iarba veșniciei
mai crește și acolo
pe unde a trecut furtuna unor zile
când sinele zburase
din trupul meu de sare
să fiu în palma ta
un strop al veșniciei
atâta îmi doresc
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge sau poezii despre religie
Timpul
după poezia cu același titlu, de Irina Rambu
Timpul nebun aleargă în neștire,
Timpul consumă povești de iubire
Timpul curge încet la închisoare
Timpul zboară de ești în Baleare.
Timpul este în Univers stăpân,
Timpul ia tot ce e rău sau e bun
Timpul de poți să-l întorci o clipă,
Timpul, oh timpul, ce grea ispită.
Timpul e viață și timpul e moarte
Timpul e un drum spre eternitate,
Timpul e haos și timpul e-o stare,
Timpul calcă totu-n picioare!
poezie de Alex Dospian (iulie 2021)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre povești de dragoste sau poezii despre picioare
Timpul infernului din mine
Timpul meu s-a scurs într-un mic infern:
prin copacii
care plâng trăirii dezrădăcinarea pădurii visării
ramurilor, frunzelor și florilor iubirii
dar și amintirea anilor din inelele vieții.
prin oceanele nașterii din miazănoapte
ce sărută fiecare răsărit viu de vis
sorbind cu nesaț fiecare picătură de viață
din amontele râurilor nordice.
prin iarba violet a luncii durerii
aciuată pe umbra tălpilor tale
din izvorul ruinelor secate
de liniștea neagră a uitării și strigătul sângelui meu.
prin hamadele lunii
dezgolite de gravitația întrupatei iubiri
rămânându-i doar neagra seceră
într-o infernală așteptare.
atunci nu-mi păsa că timpul trecea
agale prin florile albe din infernul lui Dante
dar, probabil!
a picta adevărul timpului infernului din mine
e cu neputință....
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iad