Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Nicolae Iorga

Marină

Se'ntorc pescarii în spre sat;
Pe țermu'n neguri cufundat
Lucesc luminile lor rare,
Scântei perind în depărtare.
Și ceru-i sur, greoiu e de nori,
În noaptea plină de fiori
Tânguitorul val se bate
De-a stâncilor singurătate.

Și s'aud glasuri răsunând,
Vre-un cântec trist din când în când,
Din vârf de munți un clopot lin
Revarsă glas de jale plin,
Iar goelandul solitar,
Stăpânul valului amar,
De vântul mărilor trezit,
Bocește'n cuibu-i de granit.

Întunecat e tot și mut;
Din cerul aprig și tăcut
Pe ape fără de sfârșit
Se cerne ploaia liniștit.
Încremenite toate par
De somnul blând al morții, - doar
Tânguitorul val se bate
De-a stâncilor singurătate.

poezie clasică de
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Continuitatea spiritului romanesc in Basarabia" de Nicolae Iorga este disponibilă pentru comandă online la numai 22.00 lei.

Citate similare

Nicolae Martinescu

Iarna

În stoluri, corbii se rotesc
Și fulgi ușori
Se cern din nori
Eu ziua-ntreagă mi-o-mpletesc
Din fire de fiori.

Se-nvăluiește-n alb pământul
Ca-ntr-o mantie
Larg-argintie,
Izbit din cracă-n cracă, vântul
Se zbate cu furie.

Cu mâini nervoase răscolește
În val zăpada,
Și trist, ograda
Sub sarcina de puf tânjește.
A-mbătrânit de tot livada!

poezie clasică de din Brevi finietur... (1929)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Victor Eftimiu

O fată coase la fereastră

Pe obrazul stins, pe mâna-i slabă,
Pe ochii triști din cale-afară
Și-a pus pecetea nendurată
Pierduta vieții primăvară.

Se scoală-ncet... aprinde lampa...
Mai plină-i casa și-i mai bună,
Iar ploaia pare că-i un cântec
Ce din adânc de vremi răsună...

Un cântec trist și fără vorbe
Pornește-n dulcea înnoptare
Și lampa cântă, lampa plânge
Povestea unei vieți amare.

Iar acul, ochii și lumina
Și ploaia care-n geamuri bate
Urzesc poemul plin de jale
Al fetelor nemăritate...

poezie de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna sufletului

E toamnă... iar vântul îmi bate
prin sufletul plin de regrete...
Tiptil, cenușiul îmi scoate
gustul migdal, în sonete
și printre vântoase răzbate...

Treptat gândurile plouate
se-apropie de șemineu
și stau zgribulite, mai toate.
Grilajul de fier cade greu...
E toamnă... iar vântul tot bate....

Afară-nfundat este drumul
Pierdut în perdeaua de ploaie...
Din coș se întoarce iar fumul
și bântuie grav prin odaie...
Din vise rămâne doar scrumul...

E toamnă... iar vântul tot bate....

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iulia Hasdeu

Pe malul lacului Geneva

Tu lac întinzi năframe vii de ape,
Argintul undei pe nomad opal,
Culorile par moi, miresmele pe-aproape
Plutesc înspre cabane peste val.

Din soare stins se cerne prund de aur
Pe lac, în somn talaze dezmierdate,
Curând amurgul cade peste plaur
Și-aprinde ape mov împurpurate.

Sub valuri de-aburi albi stâncile sumbre
Fantome-nfricoșate par în noapte.
Tăcere. Din cascade-voci de umbre,
Și apele-n cădere sună șoapte.

Atunci să vezi minunile fluide
Cum scapără, se-aprind și flacăra e val,
Jeratic dogorind văpăile lichide,
Pe focul stins al zilei, în licăriri pe mal.

Leman albastru, cerului oglindă,
Vioi azur de Orient. – Simte-un fior
La măreția-ți cele ce te colindă
Posomorât ești, aprig și totuși zâmbitor!

Nici marea n-are valuri de poveste,
Nici munți în jur mai falnici decât tine
De pază stau înaltele lor creste
Cu mândre frunți spre zările-lumine.

O de-aș rămâne pe-al tău mal
S-aud cum plânge apa jalea lin,
Și cum se tânguie în unde blândul val
Să fiu aici mereu, să mor senin!

Dar nu, eu voi pleca, iubite ape
La revedere - poate niciodată,
De-ntâia mea iubire cât de aproape
Va fi de voi – pe valuri legănată.

poezie clasică de (august 1884), traducere de Monica Pillat
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 4 iulie 2017.
Distribuie
Ion Luca Caragiale

Baladă

Sub fosforescenta sumbră
A unui vechi candelabru
Iată un schelet, o umbră,
Este bardul cel macabru.

Ceasul bate miez de noapte,
Și din negre galerii
Se arată-n triste șoapte
Ai macabrului copii.

Și se-aude ca de clopot
Un glas surd și subteran
Răsunând funebru-n ropot:
Leg am d-an, leg an van d-an!

Iar la jalnicul lor cântec
Glas adânc, lugubre lire,
Din nori naște ca din pântec
Și începe să se-nspire

Harfa lui macabră-nstrună
Și toți membrii se deștaptă
Iar baieții împreună
Stau uimiți de-i vis ori faptă.

O sublimă-mprovizare
Cu accent suprauman
"Unde-i vremea noastră oare?
Leg an d-an, leg an van d-an!

Am ajuns acum, eu, bardul
Simbolist al omenirii,
Să mă uite bulevardul
În caverna părăsirii!"

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Momente si schite" de Ion Luca Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 13.93 lei.
Arthur Conan Doyle

Într-un loc se afla o potecă îngustă, căptușită cu mușchi, care se împreuna cu drumul, spre a tăia apoi câmpul. Pe dreapta era un dâmb plin de pietre, unde fusese altădată exploatată o carieră de granit. Povârnișul din față era cioplit ca un perete; printre crăpăturile stâncilor creșteau ferigi și mărăcini. În depărtare, o dâră de fum se ridica perpendicular spre cer.

în Câinele din Baskerville
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Un studiu in rosu. Semnul celor patru - Sir Arthur Conan Doyle" de Arthur Conan Doyle este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.90- 16.03 lei.

Clipe fericite

Val de ape, vârf de munte
Netezesc priviri de stea,
Între clipele mărunte
Inima-mi e-n umbra ta.

Cântă valul, zarea cântă,
Buzelor tale se-nchină
Poezia-n rimă sfântă,
Forma pură de lumină

Val de ape, buze dulci
Netezesc și visele,
În inima-mi de te culci
Tu cu toate stelele.

Nu adorm, adun din ape
Lebedele cu mult drag
Și din munți aduc aproape
Raze dulci fixate-n prag.

Iată, asta-i fericirea
Clipelor ușor mărunte,
În ea se scaldă iubirea,
Spuma mării, sus, pe munte!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vântul nu bate

Motto:
"Nu se știe ca pământul
Dincotro va bate vântul"

Vântul nu bate
Cât e bătut
De crengi uscate
Vântul e mut
Șuieră doar
Frunza de ulm
Sau de stejar
Iar eu adulm
E ca și cum
Ar mirosi
A foc un fum
Care s-ar irosi
Pe orice drum

Vântul nu cântă
Poartă decât
Talanga sfântă
La oi la gât
Ca să se-audă
Până la cer
Că iarba crudă,
Limba de fier
Pe-a râului gură
Când crede c-o fură
Păscută se face
Și vântul doar tace.

Ce știe vântul
Nu pot să știe
Nici apa vie
Și nici pământul.

poezie de din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sus la poarta raiului

Sus, la poarta Raiului,
Poarta Raiului,
Paște turma Tatălui,
Turma Tatălui.

Refren:
Linu-i lin și iarăși lin,
Bate vântul frunza lin,
Lin și iarăși lin.

Dar la urmă cine sta?
Cine, cine sta?
Stă chiar Maica Precista,
Maica Precista.
Linu-i lin și iarăși lin,
Bate vântul frunza lin,
Lin și iarăși lin.

Lângă ea, un legănel,
Da, un legănel,
Cu un Copilaș în el,
Copilaș în el.
Linu-i lin și iarăși lin,
Bate vântul frunza lin,
Lin și iarăși lin.

Copilașul când plângea,
Piul când plângea,
Maica Sfântă lin cânta,
Maica lin cânta.
Linu-i lin și iarăși lin,
Bate vântul frunza lin,
Lin și iarăși lin.

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Parfumul tău

Doar o imagine în depărtare
a rămas pierdut pământul,
acolo unde marea 
întâlnește din nou cerul,
unde noaptea se va vopsi
în culori de argint și vii,
iar eu, femeia... 
privi-voi zările pustii...

Când vântul se va înălța,
din nou, simți-voi încă o dată
parfumul dulce al tău,
el îmi rămâne de la tine
al meu – drag ecou,
răsunând la infinit 
și obsesiv în visul meu.

poezie de
Adăugat de Cornelia MindaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Împlinire

Ce val te-a ancorat, din ce hotare,
Pe țărmul meu de suflet – pustiit -?
Mi-o fi zărit tristețea-n depărtare,
Ori m-a ales fără să fi gândit?...

Ce vânt tomnatic s-a-ndurat de mine
De-a pus dorința mea la tine-n prag
Și-a spulberat cumplitele suspine? -
Lor visul meu le era tare drag...

Și cine-a poruncit să-mi fii minune,
Care-ncolțește-n fiecare zi
Când o udăm cu râsete nebune
Și cu dorința noastră de-a iubi?

Ce primăvară a-nflorit în noi!
Ce vară ne e sângele fierbinte...
Tu îmi ești astăzi norocos trifoi,
Iar eu îți fac din dragoste veșminte.

poezie de
Adăugat de Alina TanasăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ai auzit

Ai auzit vreodată a lebedei cântare,
Acel cântec de jale, ce-l cântă pân' ce moare,
Roșind recile unde cu pieptul său rănit?
O, spune-mi, acel cântec vreodat-ai auzit?

Și-apoi ai fost spre sară singur într-o grădină,
Când vântul trist al toamnei încet, încet suspină,
Când soarele apune, când arborii șoptesc
Și vânturile toate tainic se înroșesc?

Și ce-ai simțit atuncea? În piept nu s-a trezit
Un dor fără de nume, adânc, nemărginit?
N-ai fi dat ani din viață pentru aripi ușoare,
Să zbori, să zbori departe și fără încetare?

O, cine-l poartă-n suflet acel dor fără nume,
Nu are fericire, nu are pace-n lume!
Cât e de larg pământul, tot umblă rătăcind,
Nu știe ce dorește și moare... tot dorind!

poezie clasică de (1873)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iacob Negruzzi

În dulce luna mai

În dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsare
Și vesel de plăcere tot sufletul tresare,
Eu singur în mâhnire, în suferinți și chin
Vărs lacrimi de durere și mult amar suspin.

În dulcea lună Mai când tainic luna plină
Și mii de mii de stele pământul însenină
Pe cerul vieții mele s-adună negri nori
Ce-ntunec-al meu suflet și-l umplu de fiori.

În dulcea lună Mai când păsările cântă
Și armonii divine natura toat-încântă
În mine-un glas de jale se plânge disperat
Ca viscolul de iarnă ce urlă-nfricoșat.

În dulcea lună Mai când dulci și calde raze
Din soare se coboară și totul înviază
Eu palid, in tăcere, plec fruntea la pământ
Și-ndrept a mele gânduri spre recele morment.

poezie clasică de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alfred de Musset

Stea palidă a serii

Stea palidă a serii, tu sol trimis din zare,
Ce din amurguri fruntea sclipindă îți desprinzi,
Cu ochii-ți, din palatul de-azur au ce cuprinzi?
Ce vrei să vezi în depărtare?

S-a potolit furtuna și vântul a-ncetat;
Cu freamăt blând pădurea își lăcrimează dorul;
Un fluture de aur, lin, prin livadă, zborul
Printre miresme și-a luat.

Ce cauți peste lumea ce doarme în stihie?
Parcă spre munți acuma cobori în pas ușor;
Pleci surâzând, prieten plin de melancolie,
Iar ochiul tău clipește în zări tremurător.

Stea ce cobori în noapte spre verzile coline,
Tu, ce din mantia nopții ca lacrimă-ai descins,
Și vezi în depărtare păstorul care vine
Cu turma lui, pe drumul de-ntunecimi cuprins,

Spre ce tărâm mergi, astru, în nesfârșita noapte?
Vrei un culcuș, prin trestii, pe tărmul solitar?
Sau, chip frumos în ceasul tăcerii, fără șoapte,
Cobori adânc în mare, ca scump mărgăritar?

De e să mori, luceafăr, și dacă-n marea-adâncă
Vrei pletele bălaie să le scufunzi, îți cer:
Întârzie-ți plecarea! Mai stai o clipă încă!
Stea dulce a iubirii, nu coborî din cer!

poezie clasică de (1835)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Greu

E trist prin jur
Și negru-i tot
Și ploaia bate sur
Pe-al inimii clopot.

Greu se lasă norii
Și incepe iar să plouă.
Ai trandafirilor spini
Mă sfâșie in două.

Și sânge-i inăuntrul meu
Și sânge-i și afară.
Pustiu, pustiu sufletul meu,
Începe inima sa doară.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când îngerul...

Când îngerul va bate cu aripa-i în
cer
iubirea ce o simți va fi cu mult
mai mare,
visurile- ți sterpe și gândul
efemer
vor fi corabii bete ce se îneaca-n
mare.
Aripa-i divină e doar un clopot
vechi
ce- anunță în cadență cu glasul
ragușit
dezintegrarea vieți-n atomi și
molecule
și incadescența stinsă-n infinit.
Stelele atuncea hora lor vor rupe
vor naște din milenii aștri ce s-au
stins
și vor roti aiura. Luminile lor
frante
vor izvorâ legende intr-un
mileniu-ncins.
Pământul, preafrumosul va arde
în ură
iar flăcări topite din pături astrale
în mări năvăli-vor fără măsură,
turna-vor, în fine, în inimi
metale.
Sânge va curge din umedul
soare.
Scheletici și lași și răi vom fugi
spre Marea Absurdă.
Transfigurare
a speciei noastre pierdută-n
Tării.
Luminile albe vor plânge în ceață
iar ceața va curge-n nămol
clocotit ;
scuipa-vom funingini și flăcări
de gheață,
ochi-mpietriți ne vor plânge
distinct.
În spumele vremii se va-neca
pamântul.
Atunci din alte valuri vor apărea
alți zori,
clipa va renaște cum spune
Cuvântul
într-un vis frumos de Cântec și
Culori.

poezie de (2008)
Adăugat de Alin MercasiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem fără tine


Doamne, sunt străin de mine
Când în oase bate vântul,
Când pe calea fericirii
Pierd afurisind cuvântul.

Sunt un strop din galaxie
Plin de găuri încercate,
Inima mea visătoare
E mister plin de păcate?

Sunt ca turla părăsită
De luceferi credincioși
Și-s strivit în nopți cu lună
Doar de ochii ei frumoși.

Pleoape puse-n mângâierea
Lumii cu bătăi de vânt
Izvorăsc din vraja vieții,
Ea mi-i floare pe pământ!

Inima mi-i o scânteie,
Chiar de sunt străin în mine,
Bate vântu-n oase rupte
Și poemu-i fără tine!


Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Eminescu

Frumoasă-i...

În lacul cel verde și lin
Răsfrânge-se cerul senin,
Cu norii cei albi de argint,
Cu soarele nori sfâșâind.
Dumbrava cea verde pe mal
S-oglindă in umedul val,
O stâncă stârpită de ger
Înalț-a ei frunte spre cer.
Pe stânca sfărmată mă sui,
Gândirilor aripi le pui;
De-acolo cu ochiul uimit
Eu caut colo-n răsărit
Și caut cu sufletul dus
La cerul pierdut în apus.
Cobor apoi stânca în jos,
Mă culc între flori cu miros,
Ascult la a valului cânt,
La gemătul dulce din vânt.
Natura de jur, împrejur.
Pe sus e o boltă de-azur,
Pe jos e un verde covor,
Țesut cu mii tinere flori.
Văd apa ce tremură lin
Cum vântul o-ncruntă-n suspin
Simt zefiri cu-aripi de fiori
Muiate în miros de flori,
Văd lebede, barcă de vânt,
Prin unde din aripe dând,
Văd fluturi albaștri, ușori,
Roind și bând miere din flori.
De ce nu am aripi să zbor,
M-aș face un flutur ușor,
Un flutur ușor și gentil
Cu suflet voios de copil,
M-aș pune pe-o floare de crin
Să-i beau suflețelul din sân,
Căci am eu pe-o floare necaz,
Frumoasă-i ca ziua de azi!

poezie celebră de (1866)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Poezii" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 13.93 lei.
Ion Untaru

Bate vântul ploaia

bate vântul ploaia, lăcrimează duzii
invocăm orbește harurile muzii
de o vreme-ncoace ninge și ne plouă
pe umerii goi trandafiri de rouă
câte din principii nu ni ne supun
nod marinăresc, frânghie și săpun
de la papagali până la egrete
noi suntem experți în a da rețete
bune pentru alții, bune pentru toți
de la Arhimede până la iloți;
noi am spart tipare, noi am spart oglinzi
umbrele pe care nu poți să le prinzi
regimente stranii puse sub umbrele
lumea ce se umple noaptea de sechele
cine pentru toate poartă oare vina
medicul formal scumpește formalina
media din care nimeni nu ne scoate
medi-ana trage ponoasele toate
nimeni nu ne vede când muncim pe brânci
să urcăm orbește mările pe stânci:
dreptul la opinii este unul sacru
osteneala zilei, doar un simulacru!

poezie de din manuscris
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Paul Verlaine

Colocviu sentimental

Prin parcu-nfrigurat, bătrân și solitar,
Trecură două umbre adinioarea, chiar.

Ochii le erau morți și buzele muiate,
Și abia li se-auzeau cuvintele schimbate.

Prin parcu-nfrigurat, bătrân și solitar,
Nălucile-nviară din nou trecutul iar.

- Îți amintești extazul iubirii noastre vii?
- Să mi-l mai amintesc acum, de ce mai ții?

- Dar inima-ți mai bate, gândind la mine? Tu,
În visurile tale, mereu mă mai vezi? – Nu.

- Ah! Zilele frumoase și fericite, toate,
Când, gură-n gură stam înlănțuiți! - Se poate.

- Ce-albastru era cerul speranței, luminat!
- Speranța a fugit spre ceru-ntunecat.

Și ei mergeau așa, prin ierburi răscolite.
Și noaptea doar ghicea cuvintele șoptite.

poezie clasică de , traducere de Mihail Cruceanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De unde bate crivățul? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!