ţară (vezi şi patrie)

Ţara

Privind la noi, pe-acest pământ,
Am definit-o peste ani:
O ţară este locul sfânt,
În care nu mai sunt ţărani.

definiţie epigramatică de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă

Cât trăim pe-acest pământ
Mai avem un lucru sfânt:
O câmpie, un sat natal,
O clopotniţă pe deal.
Cât avem o ţară sfântă
Şi un nai, care mai cântă,
Cât părinţii vii ne sunt -
Mai exista ceva sfânt.
Cât pădurile ne dor
Şi avem un viitor,
Cât trecutu-l ţinem minte -
Mai există lucruri sfinte.
Cât Luceafărul răsare
Şi în cer e sărbătoare,
Şi e pace pe pământ -
Mai există ceva sfânt.
Cât avem un sat, departe,
Şi un grai ce n-are moarte,
Cât ai cui zice "părinte!" -
Mai există lucruri sfinte.
Cât durea-ne-vor izvoare
Ori un cântec ce dispare,
Cât mai avem ceva sfânt -
Vom trai pe-acest pământ.

poezie celebră de Nicolae Dabija
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât trăim pe acest pământ

Cât trăim pe acest pământ
Mai avem un lucru sfânt,
O câmpie, un sat natal,
O clopotniţă pe deal.

Cât avem o ţară sfântă,
Şi un nai care mai cântă,
Cât părinţii vii ne sunt
Mai există ceva sfânt.

Cât pădurile ne dor
Şi avem un viitor
Cât trecutu-l ţinem minte
Mai există lucruri sfinte.

Cât Luceafărul răsare,
Şi în cer e sărbătoare,
Şi e pace pe pământ,
Mai există ceva sfânt.

Cât avem un sat departe
Şi un grai fără de moarte
Cât ai cui zice părinte,
Mai există lucruri sfinte.

Cât durea-ne-vor izvoare,
Ori un cântec ce dispare,
Cât mai avem ceva sfânt
Vom trăi pe-acest pământ.

poezie clasică de Nicolae Dabija din Aripa sub cămaşă (17 august 1989)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părerea unui ţăran

Pe-acest străvechi aşezământ
Au reuşit incompetenţii
Să dea unor ţărani subvenţii,
Iar alţi ţărani n-au nici... pământ!

epigramă de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem aici de mii de ani

Suntem aici de mii de ani,
O ţară mică, râvnită de duşmani.
Statornici noi am fost de când ne ştim,
Pe-acest pământ, atât de sacru şi divin.

Noi n-am bătut la poarta nimănui,
Noi ne-am văzut de casă şi copii.
De casă şi copii ne-am ocupat,
Am fost poporul cel mai condamnat.

Istoria ne-arată cât de buni am fost,
Noi am muncit şi ne-am făcut un rost.
N-am fost o ţară mare, migratoare
Am fost o ţară mică... De sine stătătoare.

poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Cuminţenia... pământului"

De-aproape cincisprezece ani,
Printr-un proces de n-am cuvinte,
S-au dat ogoare la ţărani
Şi-acum pământul... stă cuminte.

epigramă de Nicolae Bunduri din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt sfânt

De când mi-au dat dinţii de lapte
Păcătuiesc pe-acest pământ,
Da'n luna lui Gerar, pe şapte
În fiecare an... sunt sfânt!

epigramă de Ion Romanescu din Epigramişti buzoieni (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un sfânt

De când mi-au dat dinţii de lapte
Păcătuiesc pe-acest pământ,
Da'n luna lui Gerar, pe şapte,
În fiecare an... sunt sfânt.

epigramă de Ion Romanescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autonomie zonală

Privind problema noastră, grea,
A unor regiuni – fantome –
La UE noi vom raporta,
Că toate sunt auto... rome.

epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţărani şi... ţărani

Situaţia-i hilară
Şi nu poţi s-o ocoleşti:
Nu-s atâţi ţărani în ţară
Câţi trăiesc în Bucureşti.

epigramă de Laurenţiu Ghiţă din Zâmbetoniera (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Groparii" ţăranului român

Pe-acest ţăran, când vremea-i vine
Şi veşnic pleacă dintre noi,
Îl bagă-n groapă şi, în fine,
Îi dau pământul înapoi.

epigramă de Nicolae Bunduri din ziarul "Viaţa Buzăului" (18 octombrie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădătorilor

Flămânzi şi goi, fără cuvânt,
Încovoiaţi pe-acest pământ,
Pe-acest pământ ce-al nostru e,
Furat de voi şi - ntreb, de ce?
Când el e sfânt!
De-a sila voi aţi tăbărât
Dar noi pe brânci ne-am tot târât,
Prin promisiuni de false firi
Şi îmbătaţi de amăgiri,
Ne-aţi zâdărât!
Şi vom striga toţi într-un glas,
Căci viaţa - n noi ne-a mai rămas,
La moarte voi ce ne-aţi vândut,
Străinilor ne-aţi dat tribut,
E negru ceas!
De vin groparii, le grăim,
Că noi şi în mormânt trăim,
Cu pâinea ce-am mâncat-o ieri
Speranţei ne-am dat prizonieri,
Nu ne căim!...
Pluteşte-n aer un blestem,
Căci pentru voi, teamă suntem,
Vom trece peste rău curând
Chiar ţara de-om reface-o-arzând,
Noi asta vrem

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 noiembrie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ioan Petru Gârda, de ziua lui

Gârda, pe acest pământ,
Într-un an - oportunist,
Două zile este sfânt
Şi o zi... epigramist.

epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie târzie...

Se supărau până mai ani
De le spuneai că sunt ţărani
De când cu legea funciară
Tot orăşanu-i de la ţară!

epigramă de Gheorghe Gurău (1991)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre ce e sfânt

Spre ce e sfânt râvnesc demult,
Cu tainică pornire,
Dar dintru potrivire
Pe alţii îi ascult.

Să-mi zică oare cineva,
De ce întregul univers,
Parcă ar fi ceva dispers,
Să-mi spună careva?

Iar multe taine care sunt,
De ce ar fi să fie?
Când vremea lora vie
Tot cad pe-acest Pământ.

Să-mi zică atuncea cine-s eu!
De ce în veşnicie,
Se stinge o făclie,
Rupând din trupul meu?!

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unora

Se supărau acum mai ani
De le spuneai că sunt ţărani
Azi când pământul stă să moară
Tot orăşeanu-i de la ţară!

epigramă de Gheorghe Gurău (noiembrie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul Nou pe-acest Pământ

Anul Nou pe-acest Pământ
Nu-i numai un mesager,
E speranţă, e-un cuvânt
Binecuvântat, din cer.

E iubire şi e scut,
Este vatră şi-adăpost,
Viitor e şi trecut
Şi tot crez ne-a fost...

Este leagăn de dorinţi
Săvârşit în noi,
Moştenit de la părinţi,
Dintr-o vreme dinapoi.

De tradiţii păstrătoare,
Cu urări de bine,
Dar adânc, născut din dor
Şi din zările senine.

Soare sfânt de bucurie,
Răsărit din cer,
Vis frumos şi armonie,
Cânt de Leru-i Ler.

poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să mai putem vreodată...

O să mai putem vreodată
Să trăim frumos şi sfânt,
Când din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pământ?

O să ne mai poarte boarea
Raiului ce l-am pierdut,
Ca pe-un flutur, fericirea,
Printre îngerii plângând

Fără să deschidă gura,
Doar cu lacrima strigând?
Să ne-ntoarcem iar în pura
Poveste de la-nceput?...

O să mai putem vreodată
Să trăim frumos şi sfânt,
Când din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pământ? (poem inedit)

poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poezii (şi 2 poeme inedite) (2014)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

În amintirea lui Coşbuc

Spunea Coşbuc: "Noi vrem pământ!"
Acuma, după zece ani,
I-aş pune-o floare pe mormânt,
C-avem pământ, n-avem ţărani!

epigramă de Aurelia Mariana Stoenescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am o ţară, o limbă, un neam

Am o ţară, o limbă, un neam
Şi mai am un picior de plai,
O gură de rai, lăsat Dumnezeu,
Am un pământ sfânt al meu.

Am o ţară cu oameni muncitori,
Unde sunt grădini cu flori,
Unde sunt şi câmpii, coline înverzite
Şi cuptoare pline de pite.

Aici eu am o ţară, o limbă, un neam!

poezie de Vladimir Potlog din Pe o ramură de grai (11 noiembrie 2002)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salvează-i, Doamne, pe ţărani

Salvează-i, Doamne, pe ţărani,
Că sunt atâta de sărmani
Încât îşi plâng în bătătură
Amara lor înghiţitură!

Şi n-au putere să-i oprească
Pe cei ce vin să-i jefuiască
De truda lor de peste ani,
Salvează-i, Doamne, pe ţărani!

Îi ştii, Părinte, din vecie,
Sunt tot cu lacrimi în bărbie
Şi strigă-ntruna la plăvani,
Salvează-i, Doamne, pe ţărani!

Ajunşi acum şi cerşetori,
Că nu mai au de sărbători,
Nici oi, nici vaci şi nici găini
Şi sunt în ţara lor străini.

Ajută-i, Doamne, nu-i lăsa,
Că nimănui nu i-o păsa
De ei, că nu au nicio vină,
Plătesc de veacuri şi suspină.

Salvează-i, Doamne, Fii-le, scutul,
Că-şi pierd săracii tot avutul,
Le fură unii ce-i mai bun.
În pragul Sfântului Crăciun!

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!