Omul din Hobiţa

Cu ciocanul şi dăltiţa,
Brâncuşi, omul din Hobiţa,
sculptează-n mijlocul verii,
din piatră, masa tăcerii.
Modelează-apoi granitul
şi sculptează infinitul.
Ridică-n calea vântului
o poartă a sărutului.
Pleacă-n zbor, din mâna lui,
departe, în zarea-albastră
Pasărea văzduhului,
să ducă-n lume, arta noastră.

poezie de Dumitru Delcă (26 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi

E o masă a tăcerii la care stă
Gânditorul de la Hamangia.
Brâncuşi obosit după călătoria prin lume,
se aşază şi el la masa rotundă din lemn
şi gustă roadele pământului originar.
Suferinţa din gând îşi vede simbolurile
cum se nasc din lucruri simple.
Ideile se cioplesc în masa tăcerii,
pleacă fecund spre poarta sărutului şi coloana fără sfârşit
după ce a iniţiat himere, vrăjitoare, domnişoare, prinţese...
şi zborul unor păsări văzute la Hobiţa
chiar peşti ori ţestoase zburătoare.
Urmaşii un timp n-au priceput nimic
considerându-l un copil plecat!
Sculptorul este prezent în piatra, metalul şi lemnul lumii
mai mult decât în conştiinţa noastră
de neînsemnaţi muritori.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din sărut

a făcut o poartă
din infinit a făcut o coloană
o spirală adn
toţi ne regăsim în el şi-n sărut
brâncuşi e nemurire uitând de noi
rămânem duşi la mesele care tac
suntem matricea răsucită-n spirala care duce
trecutul spre aşchii de stea
căutătorul de forme arhaice
a apelat la ovoide
cilindre răsucite-n idei geniale
sau cuburi zidite-n cultura mondială
ne-a predat dăltiţa
şi pasărea văzduhului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua naţională Constantin Brâncuşi - La Masa Tăcerii

La masa fără halbe-a lui Brâncuşi,
Mahmuri, se aşezară nişte ruşi;
Aveau cu ei din stepa răsăritului
O sete... cât Coloana Infinitului!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşiană

Trec pe sub Poarta Sărutului,
mă aşez la Masa Tăcerii,
admir Coloana Infinitului
şi recunosc Creatorul.

poezie de Dumitru Delcă (19 februarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

La poarta sărutului - Lui Brâncuşi

Decepţii avut-a din copilărie,
Iubita l-a ţinut mereu la poartă,
De-atâtea sărutări, cum era spartă,
El a cioplit-o-n piatră pe vecie.

epigramă de Valentin David (19 februarie 2013)
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi)

scenariu de teatru, dramă într-un act

• Descarcă/citeşte în format PDF (Portable Document Format)

Această lucrare a fost pusă la dispoziţie de autor.

carte de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi

Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o rugăciune
am deschis poarta sărutului
şi m-am aşezat la masa tăcerii
vorbea cuminţenia pământului
şi creştea piatra lipindu-şi
de obrazul meu somnul
toate rosteau numele
un singur nume
reverberând în tăcere
într-un târziu, cu fâlfâit
de aripi incolore,
l-a prins în cioc măiastra
şi l-a urcat
în înaltul coloanei fără de sfârşit

Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o pioasă rugăciune
şi n-am putut rosti
decât un cuvânt
unul singur
... Brâncuşi!

(text publicat în volumul de debut, Adevărul din cuvinte,1985/prefaţă de Gheorghe Grigurcu)

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi

Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o rugăciune
am deschis poarta sărutului
şi m-am aşezat la masa tăcerii
vorbea cuminţenia pământului
şi creştea piatra lipindu-şi
de obrazul meu somnul
toate rosteau numele
un singur nume
reverberând în tăcere
într-un târziu, cu fâlfâit
de aripi incolore,
l-a prins în cioc măiastra
şi l-a urcat
în înaltul coloanei fără de sfârşit

Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o pioasă rugăciune
şi n-am putut rosti
decât un cuvânt
unul singur
... Brâncuşi!

poezie de Teodor Dume din volumul adevărul din cuvinte, de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta Sărutului

La a sărutului... măreaţă poartă,
Cu drag, îndrăgostiţii aşteaptă
Îmbrăţişaţi strâns şi supuşi...
Sărutul sfânt... al lui Brâncuşi...

madrigal de Constantin Enescu (27 iunie 2012)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La comemorarea lui Constantin Brâncuşi

În minunata noastră vatră
Sărbători-vom an de an
Pe marele artist în piatră
Născut în leagănul gorjean.

Îi pomenim azi măiculiţa,
Rămâne-o sfântă, asta-i cert,
Ce i-a dat naştere-n Hobiţa
Acum exact un veac şi-un sfert.

Era Brâncuşi din Peştişani
Ce ne-a lăsat Coloana, Masa
Şi Poarta- n parcul cu castani
Dar şi pe Pogany, frumoasa.

De mic a fost plin de talent,
Sculptând pe bănci întâia oară,
Apoi cu mult rafinament
A construit şi o vioară.

Iar după cum lui i-a fost dat
Ajuns-a-n Franţa peste ani,
Dar niciodată n-a uitat
C-a fost ţăran din Peştişani.

Cu dalta şi ciocanu-n mână
Trudea, n-a stat nici o clipită
Ca pe vecie să rămână
O operă desăvârşită.

Ca pentr-un sfânt vom ţine post
Şi-om pune-ntruna flori în glastre
Să nu uităm de cel ce-a fost
Părintele sculpturii noastre!

poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi

Brâncuşi a creat
Coloana Infinitului,
Poarta Sărutului,
Masa Tăcerii,
minuni aşezate pe axa
unei mărturii universale.
Coloana Infinitului,
invenţie nemuritoare,
spre cer e ridicată,
către soare
cu corpul înfipt în Univers
şi temelia într-un loc vacant,
ne atrage mereu cu un aer savant,
mărturie rămasă-n veacuri moştenire,
ordonată geometric cu desăvârşire.
Să dovedească suprem că Brâncuşi
a fost oltean get-beget,
un plugar plecat dintre brazde.
Ţăran zămislit din pământ românesc
care a înălţat brazda din temelie
până la Infinit.
Pentru a fi admirată cum se cuvine
de românul prezent şi acel care vine.
Invenţia Brâncuşiană, desfăşurată spre
albastrul cerului simbolizează
o însuşire fără sfârşit
a minţilor,
a orelor,
a zilelor,
a anotimpurilor,
a anilor,
a secolelor,
a mileniilor,
zămislite din truda recoltelor.
Să transmită de-a pururi mesajul
că, fără ţăran inventiv,
scormonitor în vatră
şi cioplitor în piatră
nu se poate!

poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La masa "Tăcerii"

Un lucru e de reţinut:
Atunci, la masă, c-un temei,
Brâncuşi, lucid, nu a făcut
Şi scaune pentru femei.

epigramă de Valerian Lică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omagiu

(de Ziua Naţională,, Constantin Brâncuşi")

În minunata noastră vatră
Sărbători-vom an de an
Pe marele artist în piatră
Născut în leagănul gorjean.

Îi pomenim azi măiculiţa,
Rămâne-o sfântă-ntre surate,
Ce i-a dat naştere-n Hobiţa
Acum aproape-un veac jumate.

Era Brâncuşi din Peştişani
Ce ne-a lăsat COLOANA, MASA
Şi POARTA- n parcul de castani
Dar şi pe POGANY, frumoasa.

De mic a fost plin de talent,
Sculptând pe bănci întâia oară,
Apoi cu mult rafinament
A construit şi o vioară.

Iar după cum lui i-a fost dat
Ajuns-a-n Franţa peste ani,
Dar niciodată n-a uitat
C-a fost ţăran din Peştişani.

Cu dalta şi ciocanu-n mână
Trudea. N-a stat nici o clipită
Ca pe vecie să rămână
O operă desăvârşită.

Ca pentr-un sfânt vom ţine post
Şi-om pune-ntruna flori în glastre
Să nu uităm de cel ce-a fost
Părintele sculpturii noastre!

poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Din lutul Gorjului am fost eu întrupat... Hobiţa mi-a dat seva vieţii. Să ţineţi minte ce vă spun acum! Statuia lui Brâncuşi s-a turnat la Bucureşti şi s-a şlefuit la Paris! Dar modelul ei s-a cioplit la Craiova...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iohannis, la Masa Tăcerii

Iohannis, meditând un pic,
Şi-a spus, pe scaun vrând să stea:
- E Masa lui Brâncuşi, nu zic,
Însă Tăcerea e a mea!

epigramă de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România dodoloaţă

La 1877,
România a ieşit din noapte.
A învins oastea păgână
Şi-a rămas pe veci stăpână,
Pe-ntreaga glie română.

Grija singură îşi poartă.
Numai depinde de Poartă.
A împlinit un ideal
La Alba Iulia-n Ardeal.

Munteanul şi moldoveanul
Şi-au dat mâna cu Ardealul.
Azi, în şcoli, copiii-nvaţă
România dodoloaţă.

România noastră Mare,
De la Dunăre la mare.
Cu Dobrogea, Bucovina,
Din Tisa la Ucraina.

Pe toată glia străbună
E viţa noastră, română.
În veci de veci să dăinuiască,
Să nu se mai risipească!

poezie de Dumitru Delcă (10 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infinitul capodoperei. (Omagiu marelui Brâncuşi)

Prin lemn, piatră, bronz-argilă
S-a ridicat un dac... prin artă
Şi s-a-nălţat... ca o acvilă
Să vadă... Dacia pe hartă...
Şi-n lume, a urmat un zbor...
Ce l-a făcut nemuritor...

madrigal de Constantin Enescu (24 iunie 2012)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basarabiei

De vorbe răpuşi,
La poalele serii,
În locul durerii -
Departe de ruşi -
Ne-aşteaptă Brâncuşi
La masa tăcerii.

poezie de Nicuşor Dărăbană din Nechibzuitele iubiri (2005)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Masa Tăcerii

M-a-îndemnat inima
Să deschid
Poarta Sărutului in timp ce
În vârful Coloanei Fără Sfârşit
Cânta un tril de
Pasăre Măiastră!
În jurul meu se lăsă o linişte adâncă
Asemeni Cuminţeniei Pământului.

Pe unul din scăunele,
Cu privirea-i de copil,
Cu fruntea-i plină de sudoare,
S-a aşezat să-şi tragă un pic
Răsuflarea.
O domnişoară, Pogany,
I-a şters fruntea şi i-a mângâiat-o!
Să ne trăieşti, Brâncuşi!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cobor de pe
coloana infinitului
şi mă aşez
la masa tăcerii lui Brâncuşi
plină de amintiri

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!