Taină
Iar eu, mirifică poemă,
Pe catafalc să-ngenunchez,
Sub a iubirii tale trenă,
Pe-un colț de stea să mă așez.
Și să visez, mireasa nopții
Să fii a mea, în veșnicii
Să alergăm desculți... Și sincer
Și cast, să ne putem iubi.
La subsuori, cu iambi sălbatici
Să sorb cuvântul irosit
În ne-cântări de lacrimi coapte,
Când zorii clipei s-au ivit.
Să-nsăilez eternitate
Cu albe clipe de amor,
Și peste-ntinsa pânză,-n noapte
Să ne putem iubi cu dor.
Să fiu metafora uitării...
Pe sâni de rime,-n vals de dor,
Să-ți dau sărutul depărtării
Și veșnicia să-ți măsor.
Pe coapse de argint sculptate
În univers, în asfințit,
Aș vrea să fiu întâia noapte,
Cu vise albe să te mint.
Pe umeri rimele m-apasă
Și ca un clopot, gândul meu
Se-ntoarce către tine-acasă,
Mereu, oricât ar fi de greu.
Privirii i-am cules petale...
Metafore m-au înălțat...
Sărutul tău, iubito, doare!
În taina mea s-a surupat.
Alung o adiere, iată!
În schimbul unui zâmbet cast,
Căci tu ești singura esență
Ce neschimbată a rămas.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte
- poezii despre metafore
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vals
- poezii despre uitare
- poezii despre sărut
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Poemul iubirii eterne
Iubirea ta mi-e cunoscută! Nu pot și nu vreau s-o contest.
Te am în gândul meu recrută, izvoarele îmi șușotesc.
Eu m-am aprins, în dar de nuntă, pe drumul vieții să te am,
Mireasă, spre dumnezeire... Și flori de măr să-ți prind în ram.
Te voi iubi ca-ntotdeauna, vulcanic, simplu, dar și cast...
Fii vânt și-nalță-mă cu Luna! Doar tu, acum, mi-ai mai rămas.
Aș lua din nuferii albaștri înțelepciunea... Și ți-aș da
O sărutare de lumină, dacă vei vrea să fii a mea.
Apusul ți-a ascuns privirea și vântul pașii ți-a furat.
Hai s-adunăm nemărginirea pe care-n noapte am călcat!
Mi-am prins copacii de aripa acelui vis ce ne-a unit
Și uite! Azi îmi caut clipa când dintre îngeri te-ai ivit...
Am strâns inele de lumină, în lumea mea să te zidesc,
Dar tu, mireasa mea virgină, te-ai smuls din raiul cel lumesc.
Am strâns inele de lumină, pe deget să ți le-nfășor,
Dar tu-mi ești încă rădăcină și sânii tăi pe piept, mă dor.
Voal gri din umbrele uitării coboară peste chipul tău.
Te-ai smuls din valurile mării, iar eu te voi iubi mereu.
Cearșafuri reci ne înfioară iubirea care ne-a rămas,
Când te sărut întâia oară pe sâni, pe buze... pe obraz.
În gând de ploi se nasc deșerturi și depărtarea-i tot mai grea.
Sunt tot mai des hoinar, iubito! Mă tem că nu te pot avea...
Sunt frunza tălpilor de sticlă ce-n visele-ți se-nghesuiesc.
Vino și trupul mi-l ridică! Tu nici nu știi cât te iubesc!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre nuntă, poezii despre vânt, poezii despre sâni, poezii despre gânduri, poezii despre înțelepciune sau poezii despre îngeri
Au înflorit castani, mireasă!
În cer au înflorit castanii, mireasă cu argint în păr
Și ninge praf de ploi de stele în somnul greu, apăsător.
Eu te-am ales din veșnicii să-mi fi alături, te iubesc!
Tu ești mireasa vieții mele! Să fiu cu tine îmi doresc!
Ți-am pus în păr, din cerul zilei, cunună de argint de stele,
La umbra tâmplei tale albe, o lacrima să fiu... Miresme
Să-și curgă plânsul peste tine, să-mi ude tâmplele fierbinți,
Să ne iubim o veșnicie, noi doi, ca doi copii cuminți.
Dar somnul meu e doar o umbră a ultimului sentiment,
Se scutură de dor castanii, în vis, iubito, te aștept!
Altar ni-i doar promisiunea de-a ne iubi nelimitat,
Și-n gânduri voalul tău, mireasă, pe fața mea s-a așezat.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre stele căzătoare, poezii despre somn, poezii despre păr sau poezii despre promisiuni
Un fluture
Un fluture aș vrea să fiu,
Să zbor, să mă înalț,
Chiar dincolo de vise,
În emisferele necunoscute
Să-ngenunchez doar în fața iubirii tale,
Să simt cum inflorește dragostea.
Cu inima-n timpane, eu plutesc
Spre curcubeul ce miroase a flori de lotus
De dragoste mi-e dor ca de lumina verii
Cu flori pe câmp și păsări cântătoare,
Dorința parfumată, de iubire!
Iar tu, aș vrea să fii o floare
Ce tânjește după sărutul meu firav, de fluture, ce-n zor concav,
Te-a sărutat.
Azi cu un fâlfâitde aripă aș vrea să te ating
Tu colorându-mă cu-al tău polen,
Să -ți răcorești staminele îngălbenite,
Hrănindu-mă cu-a ta dulceață și beție de culori.
Pe o saltea de flori vreau să mă odihnesc.
Doar din petale să îmi fac culcuș
Și să visez, gândindu-mă la nemurire...
Clipă să-ți fiu, zâmbet pe față,
Să te mângâi și să te fac să râzi,
Să alergăm prin univers desculți,
Să ne-nfrățim cu fiecare rază.
Tu, minunată floare, cobori din pliul ăstui soare,
Bucură-mi scurta viață trecătoare!
Nu lăsa întunericul să mă-nconjoare!
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre lumină, poezii despre flori sau poezii despre întuneric
Lasă-mă să-ți deschid poarta către noapte
Lasă-mă să-ți deschid poarta către noapte,
Tu, înger și demon ce strigă din neant
Licăr de soare ce se traduce-n șoapte
Ce rup în două ceruri, într-un ospăț bacant.
Lasă-mă te rog, să te îmbrac în șoapte,
Și să-ți aduc sărutul ultimului val
Să îți culeg din ceruri stele coapte
Păzite de îngerii din ținutul abisal.
Lasă-mă să îți sărut visul de lumină,
Cu care astăzi te-ai înveșmântat
Iubito, în nopțile cu lună plină
Vreau să te sorb, pastel de însuși Zeus pictat.
Iubito, lasă-mă în zori să-ți fiu luceafăr,
Cu dor să îți sărut geana dulce de copilă
Și obrajii tăi fini, petale de nufăr
Întâmpină primăvara cea caldă și subtilă.
Lasă-mă să-ți cer să fii a mea mireasă,
Îmbrăcată-n jertfa albă a unui val absurd
Aproape de zenit noi să ne facem casă
Eternele iubiri vreau să le văd cum se dezmierd.
poezie de Cristian Gabriel Vulpoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre prăpăstii sau poezii despre primăvară
Îngăduie-mi
Îngăduie-mi, iubito, să te ning,
Când dormi îngăduie-mi să te ating,
Cu șoapte și cu degete fugare,
Să fac din pleoape iască și amnare.
Îngăduie-mi, iubito, să te sorb,
Îngăduie-mi o noapte să fiu orb,
Să îți frământ în palma rece lutul,
Să nu-ți găsesc vreodată începutul.
Îngăduie-mi în zori să te inspir,
Pe umeri sărutări să îți înșir,
Să-ți fie-mbrățișarea mea cătușa,
Să fii un rug, eu să îți fiu cenușa.
Îngăduie-mi, femeie, să te rog
Să fii Betesdă, eu să fiu olog,
Când te atinge îngerul cu-aripa
Să transformăm în veșnicie clipa.
Și aș mai vrea, iubito, aș mai vrea
Pe deget să mă lași să-ți pun o stea,
Să scriu un vers pe dosul palmei tale,
Să-ți împletesc brățară din vocale.
Să-ți cer să-ngădui cred că e firesc
Un singur lucru doar: să te iubesc.
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre degete, poezii despre început, poezii despre voce sau poezii despre versuri
Înălțare
Am înălțat odată cu sufletul tău,
Lumina, pe piedestale de stele.
Sărutul cast al privirii
Ce a căzut ca o lacrimă
În palma sufletului meu
S-a dizolvat în plânsul meu însetat de tine.
Am desenat note pe portativul cerului,
Dar erau atât de false
Că nu le-am recunoscut când trebuia să
Îmi cânt durerea, amăgirea... și plânsul.
Întoarce-te înger! Strigarea mea a devenit imn.
Dar nu mă auzi,
Ești atât de departe
Că nici lumina nu știe unde te-ai ascuns...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre plâns, poezii despre imn, poezii despre durere sau poezii despre devenire
Glossă iubirii promise
Ți-aș da, iubito, de-ai să-mi dai
Ofrandă, dulcele sărut,
Soarele-amiezii, al nopții crai,
Ți-aș da dac-aș putea, mai mult...
Privirea mea ți-ar fi altar!
Genunchiul am să-mi plec acum,
Însă te rog să-mi lași în dar
Al florilor, de tei, parfum.
Ți-aș da iubito, de-ai să-mi dai
Sufletul tău și inima,
Sărutul cast, un colț de rai...
Ți-aș da iubito viața mea!
Dar timpul tău e trecător,
Izvor de vis și vis de stea,
Va ninge floare de cais
De-acum, peste iubirea mea.
Ofrandă dulcele sărut
Să-l port în gând, ca talisman,
Să te iubesc mai mult, mai mult!
O veșnicie să te am...
Să fi cu mine zi de zi,
O viață să te pot avea,
O viață să te pot iubi
Și să te pot îmbrățișa.
Soarele-amiezii,-al nopții crai,
Să strălucească-n părul tău,
Mireasmă nopților de mai...
Vreau să te strâng la pieptul meu!
În zbor un puf de păpădii
Și glas de susur de izvor,
Te chem iubito-n orice zi...
De dorul tău poate-am să mor!
Ți-aș da, dac-am să pot, mai mult
Cerul întreg, pământul tot.
Iubirea-n mine s-a născut
De dorul tău, de-acum, socot.
În fluturi mă vei înălța,
Mă vei zidi în stânci de vis,
Nici verbe nu vei mai avea,
Dar vezi, eu prea puțin ți-am scris.
Privirea mea ți-ar fi altar
De ne-am uni prin jurământ...
Vulcani pe coapsele de jar
Vom fii, în timpuri erupând.
Mireasă, sângeri voi purta
Pe brațele-mi rănite-acum,
Căci nu te pot îmbrățișa.
Arată-mi al iubirii drum!
Genunchiul am să-mi plec acum...
Dă-mi brațul tău și să pornim
Noi doi, doar noi, pe-al vieții drum.
Sincer, etern să ne iubim!
Tu pură rochie de nea,
Sub voaluri fine de mătasă
Vreau să te-ntorci, iubita mea,
Căci îmi doresc să fii mireasă.
Însă te rog să-mi lași în dar
Iubirea ta! Am să-ți slujesc
În fața sfântului altar,
Cu tine-alături să pornesc,
Promit. Și toată viața mea
Va fi un râu e flori de tei,
Dar dă-mi, oh, dă-i iubirea ta
Și hai cu mine dacă vrei!
Al florilor, de tei, parfum,
Sub ochi brumați, într-un târziu,
Când voi pleca pe-al morții drum,
Când rătăcind, n-am să mai fiu,
Decât o umbră-n gândul tău
Oh, risipindu-se cu greu,
Eu tot te voi iubi mereu,
Izvor a sufletului meu!
Al florilor, de tei, parfum...
Însă te rog să-mi lași în dar!
Genunchiul am să-mi plec acum,
Privirea mea ți-ar fi altar.
Ți-aș da, dac-aș putea, mai mult,
Soarele-amiezii,-al nopții crai,
Ofrandă, dulcele sărut
Ți-aș da iubito, de-ai să-mi dai...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte
Iartă-mă iubito....
Iartă-mă iubito, de tăcerea mea
Am crezut mereu, în iubiri visate
Când în drumul meu până la o stea
Te purtam în gând peste zi sau noapte.
Iartă-mă iubito, că te știu demult
Doar a mea și înca-nimănui
Iar sărutul tău încă-l mai ascult
Fără să mă vrei, fără să îmi spui
Vorbe de ocară, vorbe de alint
Fără să te cred, fără să te mint.
Iartă-mă iubito, mâna mea e grea
Nu mai face semne de la o fereastră
Ochii mei acum sunt o simplă stea
Iar tăcerea vrea iar să se mai nască
Am plecat iubito, lacrima mă curmă
Am murit iubito, am rămas o umbră.
poezie de Alex Daniel din Lumea nebunilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre ochi, poezii despre naștere, poezii despre mâini sau poezii despre minciună
În rochie de mireasă
Mă-mbrac în rochie de mireasă
Și trandafiri îmi prind în păr,
Mamă, să fiu cea mai frumoasă!
Căci vezi, de tine îmi e dor...
Nuntirea-mi, astăzi, printre îngeri,
Deschide porți visului tău...
Gătită-ș în argint de stele...
Vin îngerii la pieptul meu.
Un fluture cu aripi albe
Coboară iar pe catafalc,
Eu sunt în rochie de mireasă,
Voi, semne sub mormântul alb...
Tu ești cu tatăl nostru, mamă,
Iar singură, aici, sunt eu...
Durerea munții parcă-i sfarmă
Și-o știe numai Dumnezeu.
Copac trudind spre fericire,
Din visul vostru întrupat,
Mireasă, calc întru nuntire,
Spre mult deplânsul catafalc...
De fericire plâng și cerul
Azi s-a deschis deasupra mea
Spre-a mă vedea și voi, măicuță,
Oh, mama mea, măicuța mea!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre mamă, poezii despre alb, poezii despre trandafiri, poezii despre superlative sau poezii despre rochii
Lasă-mă
Trupul tău, tărâm de vise,
Lasă-mă să îl cunosc,
Să-i dedic cuvinte scrise
Ce vor mirosi a mosc
Să îți învelesc sărutul
Și obrajii cu amor,
Cerul fie așternutul
Și ca pernă un izvor
Ne vom rătăci prin stele
Îmbătați printre atingeri,
Tu să fii visele mele
Iar eu mângâieri de îngeri
Amândoi, emoții calde,
Ochii te vor căuta
În dorință să te scalde,
Te-oi iubi, te-oi alinta,
Lasă-mă să-ți fiu alesul,
Să-ți fiu dansul infinit,
Să-ți fiu inima și versul,
Să fiu tot ce ți-ai dorit
poezie de Adi Conțu (7 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe
Sărutul unic
Te sărut cu ploaia,
Te strig cu petale de trandafir,
Cuvintele sunt risipite pe coardele viorii
De catifea...
Roua chipului tău îmi alintă
Sufletul-înger
Ce s-a înălțat dincolo de noapte
Spre a-ți aduce curcubeul
În care am plantat cuvinte de iubire
Pe care doar ție ți le pot dărui.
Mă poți oare iubi?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre vioară, poezii despre rouă, poezii despre ploaie sau poezii despre curcubeu
Te-aștept
Te-aștept cu gând de ploaie și de dor,
te-aștept cu lacrimi blânde de izvor,
să-ți fiu iubire albă-n cânt de seară,
să-ți fiu pecete de uitare-n ceară.
Te-aștept pierdută pe cărări de Vis,
te-aștept lumină sfântă-n Paradis
să-ți fiu căderea florilor în cale,
să-ți fiu în glasul tău șoptit agale.
Te-aștept cu fir de busuioc în păr
te-aștept cu taina dragostei din măr
să-ți fiu o stea în noaptea de tăcere,
să-ți fiu mister în ochi și mângâiere.
poezie de Mariana Rogoz Stratulat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre rai sau poezii despre mere
Speranță nespusă sau... Daniel
Te vreau în poza de hublou
Te vreau mereu, te vreau din nou...
Să-ți fiu etern, în zbor, erou
Te vreau mereu, te vreau din nou...
Să-ți dau planajul de condor
Te vreau mereu, te vreau cu dor
Picaj de ai, în loc să-ți mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...
Să-ți fiu cuvântul numai eu
Te vreau cu dor, te vreau mereu
Să-ți fiu culoare-n curcubeu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...
Veșnic iubitul de liceu
Te vreau cu dor, te vreau mereu...
Să te iubesc și-apoi să mor
Te vreau mereu, te vreau cu dor...
Du-mă la ochi să-ți fiu o geană
Edith, Simona, Love, Ioană
Sau scrum din sufletu-ți rimel
De-amor... Scris, nume; "Daniel"...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre liceu, poezii despre fotografie, poezii despre eroism, poezii despre dor sau poezii despre declarații de dragoste
Întoarcere...
Te aștept cu brațele deschise
Am mii de lucruri ca să-ți spun
Să depănăm trăiri și vise
Să-mi fii Regină, eu nebun.
Să stăm în parc, la o terasă,
Să iau o bere, tu un suc
Să-ți ridici voalul de mireasă...
Să fii fecioară, ca-n trecut.
Să pierdem timpul... Bani de costă,
Putem să-l cumpărăm din nou,
Să facem noapte, zi anostă...
Să fii tu zână, eu erou.
Să-mi dai lumina ta de zâmbet
Să mă aprinzi, să îți fiu far
Când licuricii pleacă în zumzet...
Să ne mâncăm, la un grătar.
Să râdem ca niște copii
Eternul să ți-l dau în dar
Să-ți sorb din ochii-s străvezii...
Uitați de timp, de calendar.
Să bem cafeaua în miez de noapte,
Să ne sculăm când ne-am culcat
Să nu vorbim decât în șoapte...
Să nu mai știm, cum e îmbrăcat.
De pleci, să am mirosul tău,
Suflarea ta, ca s-o respir.
De pasul tău să-mi fie rău;
De nu-l am puls și elixir.
Voi sta pion la paza ta
Cu gând, nebunul, la mutare...
Te-aștept, din nou, Regina mea
Să-ți fiu din nou... o întâmplare!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre vorbire, poezii despre virginitate, poezii despre trecut sau poezii despre râs
Toată dragostea mea
Visez să fiu iar lângă tine
O pasăre vie în noapte
Ce zboară pe ceruri senine
Și-aduce iubirea în șoapte.
Visez să te mai țin de mână
Cu stele-n privirea pierdută
Și-n razele calde-o cunună
Din soare se vrea refăcută.
Visez fie zi, fie noapte
Să-ți fiu valul și-ntreaga mare,
Să șterg dintre umbre un poate
S-aduc pacea-n nume de floare.
Visez că sunt marea iubire
În sunet de frunze căzute
Și caut în orice-amintire
Cărări ale vieții pierdute.
Visez să ajung pân'la tine
Să-ți dau toată dragostea mea
Și zborul spre stele, știi bine
În doi să-l avem de ai vrea.
Visez că sunt cântecul tău
Și dorul mă cheamă la stele
Se pierde-n neant ce-a fost rău,
Când tu ești în brațele mele.
Visez și acum, dar și mâine
S-aud glasul tău, vocea ta
Hai vino, te rog, lângă mine
Și ia toată dragostea mea.
poezie de Violeta Sârbu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre sunet sau poezii despre păsări
Glossă pentru cea mai bună mamă (mama mea)
Exiști! Și deci îți mulțumesc!
Oh, nici nu știi cât te iubesc!
Și mamă, oricât mi-aș dori,
Mai mult nu te-aș putea iubi.
E ceru-ntreg, pământul tot,
Al Domnului și-al tău, socot...
Și dealuri, munți, păduri, câmpii,
Pe toate ți le-aș dărui.
Exiști! Și deci îți mulțumesc!
Copac prin tine-nmuguresc.
Sunt ploi de flori, măicuța mea,
Eu sunt doar pulbere de stea.
Sărut pasului tău lucirea,
Căci tu ești mamă, fericirea.
Ești visul, leagănul în care,
Găsi-voi veșnic alinare.
Oh, nici nu știi cât te iubesc!
Ești ceru-n care mă privesc
Boboc de crin și lan de grâne...
Iubirea ta îmi va rămâne,
Templu gătit spre închinare,
Alai de nuntă, sărbătoare...
La tine plec genunchiul, dar,
Iubire fără de hotar.
Și mamă, oricât mi-aș dori,
Noapte să fiu, tu ai veni
Lună să-mi fii la căpătâi.
Etern în suflet să-mi rămâi!
Tu ești apus si răsărit,
În tine munți s-au zămislit
Și-n mângâieri de ape arzi
Pe sub sprâncenele de brazi.
Mai mult nu te-aș putea iubi!
Oh, mamă, tu mereu vei fii
Fântână, val, lumină, har,
Pace și vis, cântec, amnar,
Clopot și flacără și dor,
Trecut, prezent și viitor...
Și alpha și omega lumii...
Vad pete pravila furtunii...
E ceru-ntreg, pământul tot,
Al tău măicuță... De-am să pot,
Poeme-n piatră voi săpa
Să fii în amintirea mea!
Și-aș pune sufletul hotar,
Mamă, fiică să-ți fiu iar,
Aș țese-n chihlimbar poteci,
Cu mine-n gânduri să-ți petreci...
Al Domnului și-al tău, socot,
Voi fi și eu când am să pot.
Când pregătită a pleca
Cu dragoste îți voi urma...
Dar azi zidită-n tine, sunt
Copac cu flori, copac crescând,
Copac rodind ce-a strâns cu sârg
Atatea fructe dând în pârg.
Și dealuri, munți, păduri, câmpii,
Eu ție ți le-aș dărui.
Și râuri cu alai de pești,
Feți și prințese din povești...
Ți-aș da al păsărilor tril,
Flori și al vieții elixir,
Comori - ciorchini în suflet prinse,
Dar toate, toate sunt doar vise.
Pe toate ți le-aș dărui,
Căci mama pentru-ai săi copii
E neaua, pulberea de stea,
Mireasă, dans de catifea,
Fluture-n zborul către soare,
Pace, lumină și culoare,
Mama e plaja unui trup
Și timpu-i sapă-n val, adânc.
Pe toate ți le-aș dărui!
Și dealuri, munți, păduri, câmpii.
Al Domnului și-al tău, socot,
E ceru-ntreg, pământul tot.
Mai mult nu te-aș putea iubi
Măicuță, oricât mi-aș dori.
Oh, nici nu știi cât te iubesc!
Exiști! Și deci îți mulțumesc!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet
Dorul Tău Isus
Când dorul Tău
În mine sapă
Îmi curg lacrimi pe obraz
Și sorb atunci
O nouă apă
O Mire scump
Fără răgaz
mi-e dor
mi-e dor Isus de Tine
căci inima
demult ți-am dăruit-o
iar azi
cu lacrimni și suspine
mă scald Isus în dorul Tău
că Tu-mi ești Mire
Dumnezeu
a Tale degete le vreau
să cadă lin pe fruntea mea
suflarea mea să ți o dau
o Mire drag
și scump Mesia
îmbracă-mă-n privirea
Ta
și-n
ochii Tăi Isus de foc
să moară firea
mea în mine
altundeva să nu am loc
decât Isus
decât în Tine
ca Domn și Mire
eu te vreau
domnește Tu Isus în mine și fă ce vreai
în viața mea
domnește Tu
și stăpânește Tu în mine
căci sunt
creația Ta
și lucrarea mâinilor Tale
în dorul Tău Isus
mă scald
și în iubirea Ta
eu vreau să ard
mi-e dor
mi-e dor Isus de Tine
și-n lacrimi
calde și suspine
te chem Isus acum să vii
al Tău să fiu în veșnicii
Isuse scump
Mesia al meu
încinge-mă cu Adevărul
ca pentru Tine să trăiesc
și-n veci Isus
să te iubesc
a Tale degete le vreau
pe fruntea mea
ca mângăierea
Ta
Isuse să o simt
de
Duhul Tău cel Sfânt
Tu să mă umpli
Domnul meu
Mesia al meu
Emanuel 8 sept. 2019
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre sfințenie sau poezii despre religie
De ziua îndrăgostiților...
Marea de mi-ar vorbi-n furtună,
Inima mea s-ar risipi
Și s-ar întoarce iar la tine,
Cât dragostea va dăinui.
Pe brațele de valuri albe
În dans de stele argintii,
Pot înfrunta durerea vieții...
Mai mult, alături de-ai să-mi fii...
Pe pat de raze, de-ai fii soare,
În rouă chipul mi-aș scălda.
Ai izvorât - o sărutare -
În sufletul și-n viața mea!
În ochiul - leagăn de mătasă,
Te port în fiecare zi,
Căci ești iubită și aleasă
Și-ți jur: mereu te vvoi iubi!
Iubirea-n univers s-a revărsat
Și-am luat și noi o rază de iubire.
De sărutarea ta m-ai însetat,
Căci tu ești oaza mea de fericire...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oaze
Steaua mea
Tu steaua mea cu ochi verzui
Te-aștept pe bolta cerului,
Să zbor cu tine-apoi să-ți cânt
În univers, purtați de vânt,
Acolo-n neant să te iubesc
Un veac de-al nostru pământesc
Și-n ochii tăi senini ca luna
Să-mi oglindesc chipul întruna
Să văd ce vezi și tu mereu
Să știu atunci când îți e greu
Cu brațele să te-nconjor
Să-ți fiu balsamul unui dor
Cu șoapte dulci să te alint,
Să-ți mângâi părul de argint
Printre suspine să-ți șoptesc
Tu steaua mea... mult te iubesc...!
poezie de Gabi Costin (10 mai 2012)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde
Iubiri de stele
Pe colțul alb al fluturelui-stea
Zăresc stindardul tău, iubita mea...
Întâiul tău sărut, sărutul cast
Ce-n gânduri și în suflet mi-a rămas.
Aș vrea să-mi crească aripi ca să zbor...
Zadarnic cer la tine ajutor...
În lumea ta de vise strălucești...
Mă chemi în somn... dar oare mă iubești?
Mă doare pleoapa nopților de sticlă...
Din ochiul meu durerea se ridică
Și lacrimi împletite-n raze ning
Cuvinte care sufletul ți-ating.
Tu strălucești mai tare-atunci și plângi
În leagănu-ți de lacrimi când te culci.
Sub pleoapa grea de plâns te doare geana
Și nimeni nu-i să-ți oblojască rana.
Mă chemi atunci la tine să mă-ntorc
Cu un mănunchi de umbre reci mă joc
Și brațele-mi întind spre Demiurg
Și-ncerc de-acum, lumina să-ți ajung.
Se tremură-n adâncuri lacul... Trec
Să te cuprind de braț în zbor, încerc
Dar ani-lumină încă ne despart
Și ochii-ți de rubin zadarnic ard.
Trec nopți la rând... Și câte zile trec!...
În lumi de galaxii și-n vis mă-nec...
Mi-e trupul pasăre cu aripi frânte...
Când ochiul gol în vremuri mi se-ascunde.
Frânturi de ere-și cern nemărginirea...
S-a stins demult în urmă-mi omenirea
Eu caut să pețesc steluța care
S-a zămislit în neștiuta zare.
Și iată c-am ajuns la Tatăl-noapte...
Călcam cu umbre de trecute șoapte
Pe pajiștea de stele adormite.
Mirific vis... Și-acum mi-aduc aminte...
Îngenunchind cu gândul, cer iertare...
Mărite-Tată, stele căzătoare
Fruntea-și apleacă... talpa ta de sticlă
Le poate sfărâma la o adică...
Dar inima de-acum înfrântă-ți este...
O stea dintr-o frântură de poveste
În măreția încă-i mă așteaptă
Și lent, de dor, se stinge biata fată...
- Și ce-mi dai tu în schimbul ăstei stele?
- Îți dau speranța de-a mă înălța.
- Lasă-mi iubrea vieții pasagere
Iar ea 'naintea ta, va-ngenunchea.
Dar oare ce fac eu fără iubire?
Sub care umbră să m-adăpostesc?
Nu voi gasi un strop de fericire
Și-atunci ce rost că-n lume mai trăiesc?
- Ne duelăm? Cu lacrima și strofa
Pe umbra nopții scriem: "Te iubesc".
S-a stins apusul zilelor de mâine
Dar sângerânde răni mai strălucesc.
Pe ametistul grav al înserării
Un el și-o ea de mână s-au luat...
Iubirea a invins eternitatea
Și soarta lumii nostre s-a schimbat.
Sunt candele aprinse sub vulcanul
Iubirii voastre. Și ecouri reci
Ți-ademenesc aducerile-aminte
În lumea lor dac-ai să vrei să treci
Prelung ca versul unui clopot trece
Timpul rămas în versuri de demult
Și din această filă de poveste
Eu începutul încă-l mai ascult.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cânturi printre rânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile